UNIVERSITATEA BUCURE TI

FACULTATEA DE JURNALISM I TIIN ELE COMUNICRII

MASTER: COMUNICARE CORPORATIV
Afirmarea personalului
[n spa\iul cooperativ
european
Coordonator: Conf. Univ. Dr. Codruta Ilie
Studenti : Ochian Andreea Maria
Ghibu iu Carla
Babii Cosmin
1
Angaja\ii vin c`tre spa\iul cooperatist cu valori ]i credin\e diferite,
fiind diferi\i [ntr-o diversitate a spa\iului creativ al companiei. Deciziile ]i
ac\iunile pe care ace]tia le realizeaz` conduc la moduri diferite de
motivare ]i stimulare individual`. estionarea ]i acceptarea adecvat` a
diversit`\ii de opinii ]i comportamente ale angaja\ilor \in mai de gra!` de o
provocare [ntr-un spa\iu corporatist recent europenizat.
"lementul multina\ional apare ca cel mai a!so!ant sistem
managerial ce accept` prin diversitate sc#im!`ri organiza\ionale ]i forme
inovative de succes [n management. Angaja\ii simt nevoia s` fie consulta\i
]i asculta\i de c`tre manageri ori de c$te ori iau decizii care influen\eaz`
direct munca desf`]urat`. %ns`]i evaluarea performan\elor managerilor
este atins` de o serie de indicatori privind gestionarea adecvat` a
diversit`\ii de opinii, comportamente ale angaja\ilor, modul de acordare a
feed!ac&-ului la comportamente diferite inovative ]i atitudini.
"lemente noi, greu de cuantificat datorit` gradelor de noutate ]i
surprindere. Acestea conduc spre o imagine inovativ` ]i tolerant`
companiei, [ntr-o fle'i!ilitate integrant` [n diversitate cultural` european`,
adaptat` fluctua\iei ]i mi]c`rii inter-\`ri de personal, ca tendin\` sesizat` la
nivel eurpean.
(om!ina\ia dinamic` dintre g$ndirea cooperativ`, l`rgirea grani\elor
]i scopul stimulilor poate avea ca rezultat apari\ia unui )unct *ier!inte.
Acesta dispare [n momentul [n care oricare dintre aceste elemente [ncep
s` se erodeze.
(apacitatea ]i dorin\a de a lucra cooperativ travers$nd grani\ele, de
a fi un element care s` contri!uie la e'tinderea lor, poate avea un impact
pozitiv semnificativ.
andirea cooperativ` apare ca rezultat al interac\iuniii dintre
premise, practici, norme, lim!aj ]i comportament. rupurile cooperatiste
dezvolt` o doz` mare de [ncredere, oamenii sunt dispu]i datorit`
sc#im!ului de idei la serviciu ]i interac\iunii sociale ulterioare s` fie mai
cooperan\i. Acest tip de responsa!ilitate social`, practicat` de companii,
prin puterea e'ecutiv` a acestora, dezvolt` angaja\ilor sim\ul
reciprocit`\ii ]i [i [nva\` c` este important s` [i sprijinim ]i ajut`m pe
2
ceilal\i. Astfel de practici pot perfec\iona ce Aristotel numea e'celen\`
moral`.
$ndirea se formeaz` atunci c$nd e'ist` sentimentul reciprocit`\ii,
c$nd oamenii []i dau seama c` cea mai !un` oportunitate de dezvoltare
este conlucrarea. Acest sentiment al reciprocit`\iii ]i apartenen\ei la un
[ntreg mai mare ]i mai important apare prin intermediul practicii
responsa!ilit`\ii sociale. )rin cultivarea o!iceiului de a oferi cu m`rinimie
resurse ]i timp apropia\ilor.
+ot ceea ce spui ]i tot ceea ce faci tre!uie s` dovedeasc` lucrurile [n
care crezi. ,`spunsurile la [ntre!area De (e reprezint` doar o convingere ]
i at$t. ,`spunsurile la [ntre!area (-. sunt ac\iunile pe care le [ntreprinzi
pentru a r`spunde la acea convingere. /ar r`spunsurile la [ntre!area ("
sunt rezultatul acelor ac\iuni 0 tot ceea ce spui ]i ceea ce faci1 produsele
tale, serviciile, mar&etingul, ),-ul, cultura ]i cei pe care [i angajezi. Dac`
oamenii nu cump`r` ceea (e faci, ci sunt aten\i la motivul pentru care o
faci, toate aceste lucruri tre!uie s` fie [n concordan\`. +ot ce se discut` se
[nv$rte [n jurul autenticit`\ii1 toate datele referitoare la tendin\e arat` c`
oamenii prefer` s` fac` afaceri cu !randuri autentice.
Autenticitatea dincolo de studiile de pia\` sau alte instrumente
[nseamn` s` crezi [n ceea ce faci ]i ceea ce spui, [nseamn` s` faci deja
astfel de lucruri. Acestea sunt vala!ile at$t pentru manageri, c$t ]i
pentru simpli angaja\i. 2` fii autentic nu este o cerin\` pentru o!\inerea
succesului, dar dac` vrei ca el s` fie unul de durat` atunci conteaz`.
(onte'tul european glo!al redefine]te rolul departamentului de
resurse umane, care tre!uie s` ofere managementului sperior al
companiilor instrumente necesare pentru a reac\iona pe o pia\`
interna\ional` competitiv`.
)rincipala cauz` a insucceselor unor companii multina\ionale are loc
datorit` lipsei de [n\elegere a diferen\elor esen\iale ale managementului
resurselor umane [n diferitele \`ri de ac\iune. ,apiditatea cu care
companiile multina\ionale prind radacini pune pro!lema dezvolt`rii ]i
a!ord`rii managementului resurselor umane [n noua perspectiv`
interna\ional`, european`, ca principal` modalitate de transfer de &no3-
#o3 managerial [ntre diferite \`ri ]i regiuni.
3
(onte'tul european de dezvoltare are repercursiuni nu numai
asupra individului angajat c$nt ]i a sistemului [n ansam!lu care
[nglo!eaz` managementul european al resurselor umane. *unc\iile
acestuia r`m$n acelea]i dar sunt perfect adaptate ]i integrate [n cadrul
european formal de dezvoltare a organiza\iilor. .anagementul european
al resurseor are de asemenea o vedere desc#is` asupra aplic`rii
managementului resurseor umane ca plan al dezvolt`rii europene viitoare.
2pa\iul european ofer` el [nsu]i suficiente elemente noi pentru o
nou` dezvoltare ]i a!ordare a resurselor umane ca1 diversitate economic`,
social`, cultural` ]i politic`, toate cu un caracter diferit de integrare
european`.
4i!liografie
5. ratton, 67nda, 8959, )uncte *ier!in\i, )u!lica, 4ucure]ti.
4
8. .anci, /oan, 8955, Aspecte europene ]i nord-atlantice [n
managementul resurselor umane ale apararii, "ditura (A )u!lis#ing,
(luj-:apoca.
;. )opescu, 2ilvia, 895;, (omunicarea intercultural`. )aradigm` pentru
managementul diversit`\ii, /nstitutul "uropean, /a]i.
<. 2ine&, 2imon, 8958, %ntrea!`-te de ce1 cum ne inspir` marii lideri
astfel [nc$t s` trecem la ac\iune, Amaltea, 4ucure]ti.
5