Identitati: 15.04.

2014

Identitatile religioase, politice, cunosc elemente de criza. Fie ca e vb de diversele fenimene de crize,
care pun in discutie insusi modul de definire, fieca e vb de scaderea adeziunii religiose in zilele
noastre
Identitatile simbolice: identitati colective.
Colectivitati care se definesc prin sistemul lor de valori politice
Aceste tipuri de identitati vizeaza i identitatea individuala. Individul se percepe pe sine si din
perspectiva credintelor religioase pe care le impartaseste. Ele sunt parte a identitatii pe care individul
o dobandeste ca urma a apartenentei la ofamlie si la o colectivitate mmai mare.
Indentitatea individuala presuspune si o id personala de raportare la valori politice, o perceptie de
sine a individului, in functie de raporturile sale cu statul, cu diversele grupari politice active intr-o
societate sau alta. Identitatile religioase si pol reprezinta o coliziune de tip colectiv care se
deosebeste de alti noi, alte grupuri distincte si care joaca un rol fundamental in def eului.(eul nuse
def ca fiinta sociala.
Ambele id cunosc fenom de crize care au, in principal, doua cauze majore: dorinta accentuata a
personalitatii de a se afirma, de sine statator, de a se afirma in singularitatea ei.
Pe de alta parte, deteriorarea legaturilor sociale traditionale asociate, uneori, cu crearea altor tipuri
de legaturi sociale, altor forme de solidaritate sociala.
Aceste 2 tipuri de cauze ne pun in fata a 2 manifestari:
1. Asistam la o anumita deteriorare a importantei, a semnificatiei id colective, considerate,
odata, de tip tribal,cinsiderate sectare, asistam la exacerbare a id individuale, eul devenind o
lume in sine, considerand, de multe ori ca nu are nevoie de cei din afara noi pt a se defini pe
sine. Un eu care nu are nevoie de noi, de val care se instituie la nivelul com.

Problema id religioase

A dat nastere la conflicte majore in rel dintre comunitati.
In zilele noastre asistam la o scadere a semnificatiei religioase in lumea europeana.
In lumea americana are o semnificatie mai mare dect in lumea europeana.(America de S si N).
In timpul comunismului era renegata, o revalorizare a dimensiunii religioase a comunitatilor
si a indivizilor.
In europa exista tot mai multi islamici activicare se definesc prin aceasta dimensiune
religioase si colective.
La nivel individual este o problema mai dificil de identificat. Pe de o parte presupune
statistici, pe de alta parte este o problema care nu poate fi identificata de statistici.
In lumea occidentala, tendinta este aceea de a se manifesta o contradictie intre declaratia de
apartenenta religioasa si declaratia de practica religioasa. Exista si astazi o majoritate de
indivizi europeni care se defnesc ca apartinand comunitatii crestine. Catolice, protestanta ,
ortodoxe. Pe de alta parte exista un procentaj mult mai mic care declara ca si practica religia.
Tendinta dominanta este de individualizare si de subestimare a institutiilor religioase, mai ales
printre oamenii mai tineri, sub 45 de ani , marea majoritate sunt indivizi care iau credinta pe
cont propriu. Considera ca relatia cu Divinitatea nu trebuie mediata de biserica.
Subiectul individual este cel care face regulile de apartenenta.
Ex: eu imi iau dreptul sa cred ce vreau.
1. Sa crezi fara sa apartii; este formula care traduce individualismul. Te definesti ca fiinta
religioase dar nu ca fiinta ce apartine unei religii.

2. Sa apartii fara sa crezi.: tine de animite practici incetatenite in comunitati bine
consolidate, inclusiv in jurul valorilor religioase. Colectivitati care isi definescac id
colectiva si toticeicare apartin respectivei colectivitati sunt definiti si se autodefinesc
prin elem religioase. Este cazul unor biserici protestante.

Pt ex de licenta:cursul+bibliografia
Lucrarea(examen) pe 6 mai!!!
Forma alteritatii fata de celalalt: include credinta celorlalti
Dificultatea de a intra in dialog, orientari religioase diferite.
In a doua jum a sec xx a inceput sa se dezvolte miscarea ecumenica, miscarea in sanul
crestinismului care promoveaza ideea de reapropiere a bisericilor crestine pt a reface
ceva din originile crestinismului.
Este o atitudine care duce cumva la o serie far iesire. Pe de o parte este europeanul
care s-a invatat sa-i fie respectata lib de gandire, care este invatat ca oruce poate fi
suspus analizei critice, pe de alta parte este islamicul, care considera o lezare profunda
a credintelor sale, un atac la ceea ce este mai semnificativ pt om islamica.
Caricatura, satira, cu privire la faptul religios este perceputa ca o aruncare in derizoriu
a problematicii religioase, o aruncare in derizoriu a problematicii religioase, ca fiind o
atitudine mult mai grava, mult mai lezanta decat atitudinea critica de pe pozitii
rationale care ia in serios credinta religioasa, este o dualitate clara: noi cu credinta
religioasa, voi cu credinta rationala.

Identitatile politice

Sunt cele mai afectate de crize.
In numele unui anumit pragmatism, sunt accente diferite intre stanga si dreapta. Nu
mai exista o delimitare partizana de dr sau de stanga.
Societatile occidentale se impart intre cei cu optiuni liberale antiautoritare si cei care
sunt mai aproape de solutii traditionaliste.
FSN pledeaza pt sanctionarea celor care nu se integreaza in societatea franceza. In
aceste soc occidentale, oamenii cu studii superioare, care au un serviciu neamenintat


Tinerii sunt mai apopiati de valorile societatii deschise.
In soc contemporane apar tot mai multe forme de slidarizare benevola, voluntara, pt anumite
cauze punctuale, urmarite in mod foarte pragmatic.