Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IlL
DOMNILOR,
Imi propun sa su
ate"
umneavoastra cueva distinctii, destul
de noi mca, mil' GOUafeluri de libertate ale caror deosebiri au ramas, pina
acum, neobservate,sau, m orice caz, foarte u'
cate. Una este libertatea al carei exercitiu era aut de drag opoarelor antice' cealalta, cea a I)
carei tolosinta este atit de pretioasa pentru atiunile modeme. Nu cred ca '2..."
I
ma in~el daca spun ca studierea lor va prezenta un dublu interes.
In primul rind, confuziaintre aceste doua tipuri de libertatea constituit,
la noi, in vremurile aut de celebre ale revolutiei, cauza mai multor rele.
Franta s-a trezit epuizata m urma unor tentativeinutile ai caror autori, iritati
de insucces, au mcercat sa 0 constringa sa se bucure de binele pe care
nu-l dorea, interzicindu-i-lpe cel dorit cu adevarat.
In al doilearind, chematide fericitanoastrarevolutie(0 numesc fericita,
in ciuda exceselor ei, pentruca ma oprescasuprarezultatelorpe careIe-a avut)
sa ne bucuram de binefacerile unei guvemari reprezentative, este interesant
~i util sa cercetam de ce aceasta guvemare, singura la adapostul careia putem
atla, astazi, libertate ~i lini~te, a fost aproape total necunoscuta pentru natiunile Iibere ale Antichitatii.
BENJAMIN CONSTANT
----
DESPRE LIBERTATEA
ANTICILOR, COMPARATA...
pe care autoritateaeste, mai mult sau mai pu~in,obligata sa Ie ia in considerare. Compara~iacum cu aceasta libertate pe aceea a anticilor.
--.Libertatea la antici
- consta in exercitarea colectiva, insa directa, a mai
multorpfu1idin intreagasuveranitate,ea consta in a delibera,in piata publica,
asupra razboiului ~i a pacii, in a incheia tratate de alianta cu strainii, in
a vota 1egi,in a enunta hotariri, in a examina conturi1e,actele, gestiunea
magistra~ilor,in a-i obliga sa compara in fata intregului popor, in a-i pune
sub acuzare, in a-i condamna sau achita. Dar, intelegind in felul acesta
libertatea, anticii nu considerau, totu~i, incompatibila cu aceasta libertate
co1ectivasubordonareacompletaa individuluifa~ade autoritateaansamblului
social. Nu yeti atla la ei.aproape nici una dintre binefacerile pe care, dupa
cum am vazut, Ie con~inelibertatea la moderni. Toate actiunile particulare
sint supuseunei supravegherisevere.Independen~eiindividuluinu i se acorda
nirnic, nici sub raportul opiniilor, nici sub eel al activitatii practice, nici,
mai ales, sub raportul religiei.Dreptul de a-ti alege propriul cult, unul dintre
cele mai pretioase drepturi, dupa parerea noastra, ar fi fost considerat de
antici drept 0 crima ~i un sacrilegiu. Autoritatea corpului social intervine
~i zadamice~tevoin~aindivizilor pina ~i in chestiunile cele mai lipsite de
importanta,dupa parerea noastra. Terpandru nu poate, la spartani, sa-~imai
adauge 0 coarda la lira tara a stimi indignareaeforilor.Autoritatea intervine
chiar ~i in relatii1ecasnice. TInarul lacedemonian nu-~i poate vizita cind
pofte~te sotia. La Roma, cenzorii cerceteaza cu 0 privire scrutiitoareviata
de familie. Legi1e regleaza moravurile ~i cum moravuri sint pretutindeni,
legile regleaza totul.
\V
la a~ivid~~onstant
..
particnl::1TcIn suveran
calitate
~l2!.ice,A~a se face caeste
~clav tn~t
de cetatean, el are drept de decizie in problema pacii sau a razboiului; ca
persoana privata, mi~carilesale sint urmarite, limitate,reprirnate; in calitate
de parte a corpului co1ectiv- interoghcaz~l,destituic, condarnna, deposcdeaza, exileaza,i~icondamnala moarte magistratiisau superiorii;in calitate,
insa, de supus al corpului colectiv poate ti, la rindul sau, privat de starea
la care a ajuns, deposedat de dernnitati,alungat,omorit prin vointa discretionara a ansamblului din care face parte. La moderni, dimpotriva, individul,
independent in viata privata, nu e, nici macar in statele ce1e mai libere,
A
BENJAMIN CONSTANT
DESPRE LIBERTATEA
ANTICILOR, COMPARATA...
BENJAMIN CONSTANT
DESPRE LIBERTATEA
ANTICILOR, COMPARATA...
ale antichitatii, care, tara aceste resurse, ar ti unjit sub apasarea unei trindavii
nesanatoase, ei bine, toate acestea nu ar fi deci't 0 sursa de tulburare ~i
de oboseala pentru natiunile modeme, i'n care fiecare individ, ocupat cu
speculatiile ~i cu i'ntreprinderile sale, cu satisfactiile pe care Ie obtine sau
pe care spera sa Ie obtina, nu accepta sa fie abatut de la ele deci't temporar
~i ci't mai putin posibil.
In sf'lf~it,lomertt!l inspir.! oamenilor 0 dragoste putemica pentru independenta individuala. Comertulle satisface nevoile ~i le i'mpline~te dorintele
tara interventia autoritatii. Interventia aceasta este, aproape i'ntotdeauna -, ~i
'
10
BENJAMIN CONSTANT
DESPRE LIBERTATEA
ANTIC/LOR, COMPARATA...
11
DESPRE LIBERTATEA
BENJAMIN CONSTANT
12
I}. Rousseau, ~i voi arata ca, deplasind ill vremurile noastre modeme 0
po
t.
"
.
v'
.
toate acestea, adevaru I treb me sa pnmeze III lata unor const deratn
I'-..pe care straIucirea unui talent prodigios ~i autoritatea unui imens renume
v
cu
A.j:
~e
Abatele
de Mably,
la fel ca Rousseau
ANTICILOR, COMPARATA...
13
cum dete~ti un du~man personal ~ide Indata ce Intllnea In istorie vreo natiune
complet lipsita de a~a ceva, chiar daca lipsea ~i libertatea politica, nu se
putea Impiedica sa nu 0 admire. Se extazia In fata egiptenilor pentru ca,
spunea el, la ei totul era reglat de lege, pina ~i nevoile ori clipele de
destindere. Totul se supunea autoritatii legislatorului. Toate momentele zilei
erau ocupate de dte 0 Indatorire. Chiar ~i dragostea facea obiectul acestei
interventii respectate, legea fiind cea care, rInd pe rind, facea ~i desfacea
patul nuptial.
Sparta, care combina formele republicane cu aceea~i aservire a
indivizilor Ii stlmea acestui tilosof un entuziasm ~i mai mare. Minastirea
aceasta imensa Ii aparea ca modelul ideal al unci republici perfecte. Pentru
Atena resimtea un profund dispret ~i ar fi spus cu placcre despre aceasta
natiune, prima din Grecia, ceca ce a spus despre Academia franceza, un
mare senior, academician: "Ce despotism Inspaimintator! Toata lumea face
ce vrea." Trebuie sa adaug ca acest mare senior vorbea despre Academie
a~a cum era ea acum treizeci de ani.
14
BENJAMIN
DESPRE LIBERTATEA
CONSTANT
ANTICILOR, COMPARATA...
15
este, a~a cum am remarcat deja, aut de farimitata intr-o muItime de int1uente,
16
BENJAMIN CONSTANT
DESPRE LlBERTATEA
ANTICILOR, COMPARATA...
17
18
DESPRE LIBERTATEA
BENJAMIN CONSTANT
totalitatealiberUitiilor individualepentru libertateapolitica - acestae mijlocuI eel mai sigur de a Ie priva de una dintre ele; ~i odata ajun~i aici, nu
ar intlrzia sa 0 piarda ~i pe cealalta.
Vedeti, domnilor, ca observatiilemele nu incearca nici pe departe sa
mic~oreze pretul libertatii publice. Nu trag, din faptele pe care vi Ie-am
expus, consecintele trase de anumite persoane. Din faptul ea anticii au fost
liberi, iar noi nu mai putem fi liberi a~a cum au fost ei, aceste persoane
trag concluzia ca sintem destinati sa fim sclavi. Ele ar dori sa constituie
noua stare sociala dintr-un mic numar de elemente pe care Ie considera
drept singurele ce se potrivesc cu situatia lumii de azi. E1ementeleacestea
sint prejudecatipentru a speriaoamenii, egoism pentru a-i corupe, frivolitate
pentru a-i zapaci, placeri grosolane pentru a-i face sa decada, despotism
pentru a-i conduce; ~i, in mod necesar, cuno~tintepozitive ~i ~tiinteexacte
pentru a sluji cu mai muM abilitatedespotismul.Ar fi ciudat daca in aceasta
ar consta rezultatul a patruzeei de seeole de-a lungul earora spiritul uman
a cucerit atitea mijloace morale ~i fizice. Nu pot sa cred a~a ceva.
Din deosebirile care ne disting de antiehitate eu trag eonsecinte cu
totul opuse. Nu trebuie slabitagarantia,ei trebuie extins exercitiul.Nu vreau
sa renunt la libertatea politica; ceea ce cer este libertate civila impreuna
cu alte forme de libertate politica. Guvernarile nu au dreptul, mai mult ca
altadata,de a-~iaroga 0 putere nelegitima.Dar cele care provin dintr-o sursa
legitima au mai putin ca altadata dreptulde a excrcita 0 suprematiearbitrara
asupra indivizilor.Mai dispuneminca ~iasffizide drepturilepc care Ie-amavut
dintotdeauna,aceste drepturi eterne de a aproba legile, de a delibera asupra
intereselor noastre, de a face parte integranta clin corpul social ai carui
membri sintem. Dar guvernarile au obligatii noi. Progresele civilizatiei,
schimbarile produse de trecerea vremii, impun autoritatii mai mult respect
pentru obiceiurile, sentimentele, independenta indivizilor. Ea trebuie sa
actioneze, in toate aceste privinte, cu mai muM prudenta ~i delicatete.
Acest caracter rezervatal autoritatii,care tine de obligatiilesale stricte,
tine ~i de interesele sale bine intelese deoarece, claca libertatea care Ii se
potrive~temodernilor e diferita de cea care li se potrivea anticilor, despotismul care era posibil la antici nu mai e posibil la moclerni.Din cauza
ANTICILOR, COMPARATA...
19
ca, adesea, noi sintem, in raport cu ei, mai incliferenti ~i, in mod obi~nuit,
mai putin pasionati de libertatea politic a, ajungem sa neglijam prea mult,
citeodata ~i, desigur, pe nedrept, garantiile pe care ea ni Ie ofera. Dar, in
acel~i timp, cum noi tinem mult mai mult decit anticii la libertatea individuala, 0 aparam, daca e ataeata, cu mult mai muM pricepere ~i tenacitate.
1ar pentru
ea ei clispunem de mijloace cle care nu dispuneau anticii.
Comertul 'ace ca actiunea arbitrariului asupra existentei noastre sa fie
~i mai suparato e ca altadata, deoarece, clata tiincl varietatea speculatiilor
noastre, arbitrariul trebuie sa se extinda pentru a Ie putea atinge. Insa comertu1 u~ureaza, in acela~i timp, eludarea aetiunii arbitrariului, fiindca schimba
natura propriemtii care, prin aecasta schimbare, devine aproape de neatins.
Comertul confera proprietatii 0 noua calitatc: circulatia. Para cireulatie,
proprietatea nu e decit un uzufruct. Autoritatea poate oricind sa intervina
asupra uzufructului, pentru ca poate suspencla dreptul de folosinta. Circulatia,
insa, pune 0 piedica invizibila ~i de neinvins in ealea acestei interventii a
puterii sociale.
Efectele comertului se intind ~i mai departe: el nu numai ca elibereaza
- indivizii, dar, creind creditul, pune autoritatea in stare de dependenta.
Un autor franeez spune ca banii sint arma cea mai periculoasa a despotismului. Ei sint insa, in acela~i timp, mna sa eea mai puternica. Creditul
este supus opiniei; forta e inutila, banii se ascuncl sau dispar; toate operatiunile statului sint suspenclate. La antici, creclitul nu avea aceea~i intluenta.
Guvernarile lor erau mai putemice clecit puterile politice. Bogatia e 0 forta
mai clisponibila, in orice clipa, mai u~or aplicabila tuturor intereselor ~i, in
consecinta, mult mai reala ~imai aseultam. Puterea ameninta, bogatia recompenseaza. De putere scapi in~elincl-o, pentru a obtine favorurile bogatiei
trebuie sa 0 sluje~ti. Ea trebuie sa invinga.
Printr-o in~iruire a unor cauze identiee, existenta indivicluala e mai
..
putin inglobata in existenta politica. 1ndivizii i~i clue departe averile; ei i~i
pastreaza asupra lor toate avantajele vietii private. Comertul a apropiat
natiunile ~i le-a creat moravuri ~i obieeiuri aproape iclentice. Conducatorii
pot fi du~mani; popoarele sint compatriote.
Puterea trebuie a~aclarsa se resemneze: ne trebuie libertatea ~i 0 v9m
avea. Dar cum libertatea care ne trebuie e cliferirn de cea a anticilor, ea
20
DESPRE LIBERTATEA
BENJAMIN CONSTANT
21
are nevoie de 0 alta organizare dedt aceea care ar putea conveni libertatii
antice. In cazul celei din urma, cu dt consacra omul mai mult timp ~i mai
multa energie exercitarii drepturilor sale politice, cu atlt el se considera mai
liber. In cazul tipului de libertate convenabila noua, ea va fi cu aut mai
pretioasa pentru noi cu dt exercitarea drepturilor politice ne va lasa mai
mult timp pentru intereseIe noastre personale.
De aici apare, domnilor, necesitatea sistemului re re ntativ. Sistemul
reprezentativ nu e altceva dedt 0 organizare cu ajutorul careia 0 natiune
trece asupra unor indivizi 0 sarcina pe care nu poate sau nu vrea sa 0 duca
singura. Saracii i~i rezolva singuri treburiIe; bogatii angajeaza intendenti.
Aceasta este povestea natiunilor antice ~i a natiunilor modeme. ~ul
~v
e 0 procura data unui numar de oameni de catre masa poporului, care vrea sa-i fie aparate interesele ~i care nu are, totu~i, timp sa
~i Ie apere, intotdeauna, el insu~i. Dar bogatii care-~i angajeaza intendenti
exarnineaza cu atentie ~i exigenta (doar daca nu sint complet nechibzuiti)
felul in care ace~ti intendenti i~i fac datoria, daca nu sint neglijenti, ori
coruptibili, ori incapabili. ~i pentru cintarirea gestiunii acestor mandatari,
cometentii prudenti se informeaza riguros asupra afacerilor a caror administrare le-o incredinteaza. La fel, popoareIe care, in scopul de a se bucura
de libertatea ce Ii se cuvine, recurg la sistemuI reprezentativ, trebuie sa-~i
supravegheze in mod activ ~i constant reprezentantii ~i sa-~i rezerve dreptul
ca, la anumite intervale, nu prea lungi, sa-i incleparteze daca Ie-au in~elat
a~teptarile ~i sa-i priveze de puterea de care vor ti abuzat. Fiindca cliferenta
care separa libertatea modema de cea ant1ca antreneaza, pentru cea dintii,
~i amenintarea cu un pericol de un tip aparte.
Pentru libertatea antica pericolul consta in faptul ca, atenti doar laparticiparea lor la puterea sociala, oarilenii nu se preocupau incleajuns de
drepturiIe ~i avantajele indivicluale. Pentru libertatea modema pericolul
consta in faptul ca, absorbiti de exercitiul independentei noastre private ~i
de urmarirea intereselor particulare, noi am putea renunta cu prea multa
u~urinta la dreptul nostru de participare la puterea politica. Detinatorii
autoritatii ne imping exact spre acest lucru. Sint atit de dispu~i sa ne crute
de orice chin, in afara de eel de a ne supune ~i de a plati! Ne vor spune:
ANTIC/LOR, COMPARATA...
,"
:..
-,
..
fi ea, e~l
~peci.e.iumane? In cazul acesta, drumul nostru ar
ti cumplit de smmt, iar destinatia fara nici un contur. Nu exista, printre
noi, cineva care, daca ar vrea sa se injoseasca, sa-~i ciunteasca darurile
morale, sa-~i denigreze dorintele, sa-~i renege activitatea, gloria, emotiile
generoase ~iprofunde,sa nu se poata abrutiza~ideveni fericit.Nu, domnilor,
depun marturie pentru existenta acestei paqi minunate din natura noastra,
nelini~tea nobila care ne urmare~te~i ne framinta, dorinta arzatoare cle a
fi mai luminati ~i de a ne dezvolta clarurile.Destinul nostru nu ne cheama
doar spre fericire, ci spre perfectionare. lar libertatea politica este eel mai
putemic ~i mai energic mijloc de perfectionare d:1ruitde Dumnezeu.
Libertatea politica, obliginclu-ipe toti cetatenii, fara exceptie, sa-~i
examineze ~i sa-~CsiUdiezeinteresele cele mai sacre, Ie large~te spiritul,
Ie innobileaza gindurile, stabile~tein~ ei un fel de egalitate inteIectuala
care face gloria ~i forta unui popor.
Priviti,~adar, cum cr~te 0 natiuneodatacu primainstitutiecare-iasigura
exercitarea curenta a libertatii politice. Priviti-ipe cetatenii no~tri,apartinind
tuturor cIaselor ~i tuturor meseriilor ~i care, depa~ind sfera ocupatiilor lor
obi~nuite,a indeIetnicirilorparticulare, plasati brusc la inaltimea functiilor
importante incredintate lor de constitutie, aleg cu cliscemamint,rezista cu
energie, descumpanesc prin abilitate, se impotrivesc amenintarii,rezista cu
22
BENJAMIN CONSTANT
~i