Judetul Teleorman este asezat in partea de sud a tarii, in zona centrala a

Campiei Romane, fiind marginit de judetele Arges si Dimbovita la nord,

Giurgiu la est si Olt la vest, iar la sud de fluviul Dunarea, care constituie
granita Romaniei cu Bulgaria pe circa 90 m! "ntre aceste limite, suprafata
judetului este de #!$%& mp, incadrandu'se din acest punct de vedere intre
judetele mijlocii si ocupand locul (9 la nivel de tara si locul ) intre judetele
din sud care au limita sudica Dunarea!
Datorita pozitiei sale geografice agricultura reprezinta ramura de baza a
judetului ocupand primele locuri in ierar*ia judetelor tarii in ceea ce
priveste suprafata agricola si potentialul productiei vegetale si animale!
*ttp+,,---!teleorman!anofm!ro,inde./files,meniu,0R12134AR1
5&0AG134"1,0R12134AR15&067D14785&04181OR9A3!*tml
4eleormanul este unul dintre judetele sudice ale Romaniei, fiind situat in Campia Romana, la confluenta Oltului si a raului
:edea cu Dunarea, particularitatea specifica a acestuia fiind cel de tranzit interjudetean si c*iar international ;judetul fiind
unul de frontiera, cu Bulgaria<!
Din punct de vedere agricol, aceasta ramura constituie o activitate economica importanta, daca nu c*iar majora a judetului!
Daca se ia in consideratie faptul ca agricultura are ca mijloc si obiect de productie solul, atunci este evident ca in judetul
4eleorman oferta naturala este deosebit de favorabila, intrucat suprafata agricola a judetului este de )9#,$ mii *a, reprezentand
practic =,)5 din totalul suprafetei arabile a Romaniei, judetul ocupand un merituos loc ) pe tara!
(
Rom>nia are o lung? istorie agricol?, care dateaz? de dinainte de perioada dacic? i
roman?! De'a lungul istoriei acestei zone din @ud'1stul 1uropei, agricultura i modul de
via ? ?r?nesc este o important?, dac? nu singura constant? care a rezistat numeroaselor
furtuni prin care au trecut rom>nii! Aproape Antreaga mo tenire a rom>nilor este bazat?
pe faptul c? aici a e.istat i e.ist? Anc? o popula ie dominat? de ?rani!
Actualul stat Rom>nia, ce dateaz? ca Anfiin are din ($#9, are o istorie agricol?
m>ndr? i puternic?! Dup? e.pansiunea statului la actualele frontiere de dup? 0rimul
R?zboi 9ondial din (9(9, prin preluarea 4ransilvaniei de la 7ngaria, Rom>nia a devenit
una dintre primele ?ri agricole din 1uropa! 0erioada interbelic? a fost fructuoas?, An
special pentru agricultura rom>neasc?, datorit? reformei agrare care a dat p?m>nt
?ranilor! Bn aceast? perioad?, Rom>nia a fost unul din principalii produc?tori agricoli din
1uropa, An special An zona de sud'est, e.port>nd porumb, gr>u i alte culturi!
4oate acestea au luat sf>r it, odat? cu venirea celui de'al Doilea R?zboi 9ondial!
R?zboiul a distrus Antreaga infrastructur? iar c>nd comunismul a Anflorit, via a ?ranilor s'
a sc*imbat complet! 0erioada dintre (9)% i (9C& a fost martor? colectiviz?rii for ate a
terenurilor agricole, concentr>ndu'se pe a a numita modernizare i industrializare a
agriculturii de statul comunist! ?ranii i'au pierdut dreptul la p?m>ntul pe care a trebuit
s? Al munceasc? i o mare parte dintre ace tia au fost muta i la ora e pentru a lucra An
fabrici de stat, devenind parte a sectorului industrial! ?ranii care lucrau p?m>ntul au
&
trebuit s? produc? numai pentru stat, primind o cot? parte din produc ie! 0entru c? ?ranii
nu au putut p?stra produc ia pentru a' i *r?ni familiile, s'a pierdut o parte din leg?tura cu
p?m>ntul, instal>ndu'se o stare psi*ic? de apatie!
Bntre (9)$'(9$9, s'a pierdut genera ia de ?rani i odat? cu ace tia i
cuno tin ele dob>ndite de secole despre practicile agricole! 9ai t>ziu, rom>nii care s'au
mutat de la ora e An sate, au luat'o de la Anceput, ca fermieri amatori, f?r? cuno tin ele pe
care le'ar fi avut An alt conte.t! Acest fenomen a afectat practicile i conceptele agricole,
care au fost profund influen ate de comunism!
Ast?zi, agricultura rom>neasc? r?m>ne An mare m?sur? An cre tere! 9embru al
7niunii 1uropene Ancep>nd cu anul &00%, guvernul rom>n Di An special fermierii rom>ni
se lupt? s? se adapteze noului mediu!
Rom>nia este o Ear? relativ mare An cadrul 71, cu terenuri agricole deosebit de
bune! Rom>nia este o Ear? predominant rural?, cu C05 din teritoriul E?rii fiind clasificat
ca mediu rural! 9are parte din populaEia ?rii locuieDte An mediul rural, cu )%5 din
populaEie care tr?ieDte An zonele rurale Ancep>nd din &00$, mult mai mare dec>t media 71
de (#5! 2onele rurale An Rom>nia ocup? apro.imativ ()!% milioane de *ectare de teren
agricol Di cuprind peste patru milioane de ferme!
Bn cadrul 71, Rom>nia apare ca Eara cea mai dependent? de agricultur? Di ca Eara
cu cel mai mare num?r de fermieri din uniune luat? ca un Antreg! 3u numai ca are cel mai
mare procent de agricultori An 71, fermierii din Rom>nia reprezint? &05 din Antreaga
forE? de munc? din 71 mobilizat? de agricultur?! Agricultura reprezint? C,C5 din 0"B'ul
Rom>niei Di cu auto'consum Di v>nz?ri pe piaEa neagr? a produselor agricole
neinventariate An aceast? cifr?, aceasta r?m>ne un element central al vieEii de zi cu zi
pentru aproape Antreaga populaEie a ?rii! 3umai 0olonia se apropie de Rom>nia prin
m?rimea populaEiei sale agricole ;de apro.imativ =$5<!
4oate aceste cifre sunt copleDitoare, Di luate de unele singure, nu reprezint?
neap?rat probleme! Ceea ce dorim s? subliniem este faptul c? Rom>nia tr?ie te Antr'o
paradigm? diferit? fa ? de 1uropa de :est Di a f?cut'o timp de secole! Cu toate acestea,
odat? cu aderarea la 7niunea 1uropean?, Rom>nia este profund afectat? de politicile de la
=
Bru.elles, care sunt elaborate de cet?Eeni Di funcEionari din E?ri care s'au dezvoltat
complet diferit fa ? de Rom>nia!
(
Douglas F! Fnig*t G Romania si 0olitica Agricola Comuna, 1co Ruralis,
&0(0
Anul agricol &0(= este unul dintre cei mai buni ai Rom>niei din ultimii &0 de ani,
dep?Dind ca valori rezultatele din (99#! @ituaEia este cu at>t mai bun? cu c>t Eara noastr? a
urcat pe locul & An 1uropa la producEia de porumb Di pe locul # An 7niunea 1uropean? la
producEia de gr>u! Rom>nia ar fi deEinut supremaEia dac? fermierii ar lucra mai eficient!
Din p?cate, productivitatea francezilor este mai mare, An condiEiile An care noi am sem?nat
cea mai mare suprafaE? cu porumb din 1uropa! 0loile c?zute la timp An &0(= au f?cut ca
agricultura s? fie din nou motorul economiei rom>neDti!
Mai mult gru, pre mai mic
AsociaEiile din domeniu susEin c? anul acesta se va dep?Di nivelul de &0 de milioane de
tone de cereale! Agricultorii se aDteapt? la o producEie medie de # tone la *ectar la gr>u,
faE? de cele 900 de ilograme culese anul trecut! "ar la porumb vom avea o producEie de
peste 9 milioane de tone! HDac? An &0(& am f?cut ) tone, anul acesta suntem la C tone Di
c*iar pesteI, a declarat Aurel 0lacinsc*i, pentru 0ro 4:!
Totui, producia mare de cereale nu le aduce numai satisfacii fermierilor.
0reEul gr>ului se estimeaz? a ajunge deja la %0 de bani, faE? de circa ( leu anul trecut!
@oluEia ar fi depozitarea! DeDi An teorie am avea suficient pentru cereale, silozurile aparEin
de fapt marilor industriaDi, iar preEul cerut nu Ai permite micului produc?tor s? ADi Ein?
recolta! HBn sudul E?rii se scutur? gr>ul pe c>mp, deoarece E?ranii nu vor s? Al v>nd? pe un
preE de nimic, ca s? nu mai spunem c? nu au unde s?'l depozitezeI, a declarat 4udor
Doro'ban'Eu, vicepreDedintele Agrostar!
Raportri ca n comunism
Cum arat? lucrurile la nivel local! 0otrivit datelor centralizate de DirecEia Agricol?
6udeEean?, An judeEul 4imiD s'a terminat recoltarea la orz, orzoaic? de toamn? Di orzoaic?
de prim?var?, cu producEii semnificative+ orz media la *ectar G )!0#0 gJ orzoaic? '
media la *ectar G )!(99 gJ orzoaic? media la *ectar G )!000 g! HR?u este Di c? nu mai
merge e.portul Di nu mai avem solicit?ri de la nemEi sau italieni, ca anul trecut! 8a gr>u
am recoltat p>n? acum (&0 *a Di am o producEie de C!000 g,*aH, a declarat :iorel 9atei,
(
Douglas F! Fnig*t G Romania si 0olitica Agricola Comuna, 1co Ruralis, &0(0
)
preDedintele AsociaEiei cultivatorilor de cereale Di plante te*nice 4imiD, pentru revista
8umea satului! 4otuDi, An toat? Eara s'au obEinut producEii'record! Bn GalaEi Di "aDi, recolta
a fost sub aDtept?ri! K8a orz am Anceput s?pt?m>na trecut?, cu o medie pe judeE de =!)00'
=!C00 g,*a, iar la gr>u fermierii tatoneaz? terenulI, a precizat dr! ing! 3icolae Olariu, de
la DirecEia pentru Agricultur? a judeEului "aDi, pentru aceeaDi surs?!
ea mai bun producie din istorie
@ituaEia An agricultur? este mai bun? anul acesta An toat? lumea! 0roducEia mondial? de
cereale ar urma s? creasc? cu %,&5 An &0(=,&0(), comparativ cu anul anterior, p>n? la
nivelul'record de &,)%9 de miliarde tone, ceea ce va ajuta la refacerea stocurilor mondiale
Di la stabilizarea preEurilor, a estimat joi OrganizaEia 3aEiunilor 7nite pentru AlimentaEie
Di Agricultur? ;LAO<, transmite AL0!
Bn ultimul s?u raport trimestrial, LAO estimeaz? c? An &0(= producEia mondial? de gr>u se
va ridica la %0) milioane tone, An creDtere cu C,$5 comparativ cu anul trecut Di totodat?
cel mai ridicat nivel din istorie!
!"TR#$%&R&
Agricultura este o ramur? tradiEional? a economiei rom>neDti care are ca mijloc de
producEie fondul funciar ;totalitatea terenurilor situate Antre graniEele unei E?ri inclusiv
cele aflate sub ape< agricol, care asigura produsele alimentare necesare populaEiei, materii
prime unor ramuri industriale Di produse pentru e.port!
@e practic? An Ear? noastr? Anc? din perioada preistoric?, mult? vreme predomin>nd
p?storitul, practicat Di mai multe forme inclusiv trans*umant ; pendularea turmelor An
funcEie de anotimp din zonele Analte An cele joase < !
Bn secolul al M"M'lea dup? 0acea de la Adrianopol, structura modului de utilizare
al terenurilor se modific? An favoarea culturii plantelor, mai ales cereale, Rom>nia
devenind HGr>narul 1uropeiI An sec! MM ! Bn a dou? jum?tate a sec! MM a fost sesizat un
anumit progres An agricultur? datorit? + mecaniz?rii, c*imiz?rii, irigaEiilor etc, dar An
ansamblu datorit? colectiviz?rii se remarc? interesul E?r?nimii pentru producEie s'a redus!
Dup? (990 agricultur? rom>neasc? se confrunt? cu c>teva dificult?Ei ! 7na dintre
ele este puternic? fragmentare a terenurilor agricole c? urmare a retroced?rilor din (990
; 8egea ($ < ! 7rm?toarea problema este lipsa fondurilor pentru investiEii Di dezafectarea
sistemelor de irigaEii ; =mil! Na (9$9 , (!(mil *a &00& <
#
Agricultura continu? s? r?m>n? Di azi un domeniu vital de activitate a omului!
R?m>ne unica surs? de *ran?, un furnizor important de materie prim? pentru industrie Di
totodat? o Ansemnat? piaE? de desfacere pentru producEia acesteia!
"mportanEa relativ? a agriculturii difer? de la o Ear? la alta, dar ea se menEine ca
ramur? principal? a economiei naEionale An toate statele inclusiv An cele puternic
dezvoltate! 1.perienEa ultimelor decenii a demonstrat c? problemele economiei mondiale
nu pot fi soluEionate f?c>nd abstracEie de agricultur?!
Dezvoltarea agriculturii este influenEat? de factori naturali, te*nici Di social
economici! Dintre factorii naturali, clima are un rol esenEial, ea condiEioneaz? r?sp>ndirea
Di structura culturilor agricole prin regimul temperaturii, umezelii Di luminii! Relieful
influenEeaz? repartiEia culturilor prin altitudine, e.punerea versanEilor, Anclinarea pantelor!
4ipul genetic de sol ADi aduce contribuEia prin AnsuDirea sa principal?, fertilitatea,la care se
adaug? Di capacitatea de drenare Di reEinere a apei!
7n rol important An sporirea producEiilor o au factorii te*nici, prin mecanizare,
c*imizare, irigare D!a! iar cei social'economici prin capacitatea Di gradul de preg?tire al
forEei de munc? Di Antreg conte.tul economic An care se dezvolt? aceast? ramur? a
economiei! Ca orice activitate economic?, activitatea agricol? are ca finalitate satisfacerea
nevoilor umane Di progresul general al E?rii!
4r?s?tura fundamental? a agriculturii rom>neDti const? An faptul c? potenEialul
natural ridicat poate asigura necesarul intern de alimente de baz? pentru o populaEie mult
mai numeroas? dec>t cea e.istent? An prezent! "mportul de alimente ar trebui s? fie doar o
surs? de completare Di diversificare a consumului! 1fectele negative ale reformei agricole
An prima sa faz? au un impact negativ temporar asupra nivelului producEiilor vegetale Di
mai ales animale Di efecte negative propagate asupra industriilor din amonte si aval de
agricultur?!
Obiectivul asigurarea necesarului, cantitativ Di calitativ, de alimente pentru
Antreaga populaEie,la preEuri accesibile o are politica alimentar? !
Oric>t ar p?rea de parado.al pentru zilele noastre An plin? revoluEie DtiinEific? Di
te*nic?, care determin? a creDtere puternic? Di a producEiei agricole pe plan mondial,
numeroase E?ri se confrunt? cu o problem? alimenatar? care tinde,An timp,s? se agraveze,
constituind un factor de destabilizare a vieEii internaEionale! @e Anregistreaz? mari decalaje
C
Antre E?rile dezvoltate Di cele An curs de dezvoltare sub aspectul posibilit?Eilor de
alimentaEie! @'a produs o puternic? polarizare a consumului alimentar pe plan mondial G
pe de o parte, circa &,= din populaEie, An majoritate An E?rile nedezvoltate Di subdezvoltate,
unde se Anregistreaz? fenomene grave de foamete Di subnutriEie, iar G pe de alt? parte, o
minoritate situat? mai ales An E?rile capitaliste industrializate, care pot consuma peste
normele naEionale! 0ersistenEa unei atare situaEii, are implicaEii negative, deosebit de
profunde, An primul r>nd An Ampiedecarea dezvolt?rii normale fizice Di psi*ice a
individului, diminuAndu'i capacitatea productiv?, eficacitatea particip?rii la diferite
activit?Ei, iar An al doilea, implicaEiile acestora An plan social
0roblemele puse de dezvoltarea agriculturii, caracterul global al situaEiei
alimentare au f?cut s? sporeasc? preocup?rile statelor lumii pentru g?sirea An afara
sc*imburilor Di cooper?rilor bilaterale,a unor modalit?Ei Di c?i de intensificare a
colabor?rii multilaterale, de instituEionalizare a acestei cooper?ri!
'(!T#)%) *. '+R!%)T%R' ' ,'T#R ')
$&-.#)T'R!! &#"#M!&
*.*. !M(#RT'"/' '+R!%)T%R!!
Rom>nia are o suprafa ? agricol? de (),$ milioane de *ectare, dintre care doar
zece milioane sunt ocupate cu terenuri arabile! Dup? o evaluare f?cut? An noiembrie
&00$, apro.imativ C,$ milioane de *ectare agricole nu sunt lucrate ! :aloarea produc iei
agricole din Rom>nia a crescut An anul &00$ cu )05, la CC,99 miliarde lei, iar An anul
&009 a sc?zut p>n? la #9,9 miliarde lei!
Bn anul &009, Rom>nia a e.portat produse agroalimentare An valoare de &,(
miliarde de euro i a importat de =,) miliarde de euro!
Av>nd o suprafa ? agricol? de ()!%)( mii *ectare ;sau C(,$5 din suprafa a total?
a ?rii< An anul &00#, Rom>nia dispune de resurse agricole importante An 1uropa Central?
i de 1st ! De i zone semnificative din suprafa a agricol? utilizat? sunt clasificate ca
fiind zone defavorizate, condi iile pedologice sunt deosebit de favorabile activit? ilor
agricole de produc ie An regiunile de sud i de vest ale ?rii! Cea mai mare parte a
suprafe ei agricole este arabil? ;C=,95< iar p? unile i f>ne ele de in de asemenea
ponderi importante ;&&,$5 i respectiv (0,&5<! 0odgoriile i livezile, inclusiv
%
pepinierele, reprezint? restul de (,#5 i respectiv, (,)5 din suprafa a arabil? a ?ri! Bn
anul &0(0, circa trei milioane de *ectare au fost l?sate nelucrate ;p>rloag?<! Dac? aceast?
suprafa ? ar fi cultivat?, statul ar c> tiga din impozite apro.imativ ==0 de milioane de
euro 3elucrate, aceste terenuri pun An pericol i culturile din Amprejurimi! Acest lucru se
datoreaz? faptului c? o bun? parte din popula ia de la sate este format? din b?tr>ni, care
nu mai pot face agricultur?! Cum nici nu au bani pentru a' i ac*izi iona utilaje i nici
Ancredere de a' i da terenurile An arend?, de team? s? nu fie p?c?li i, ?ranii las? suprafe e
din ce An ce mai mari nelucrate!
@uprafa a agricol? a Rom>niei a sc?zut u or de la un an la altul! 4ransferul
suprafe elor de teren c?tre sectorul forestier i al construc iilor a constituit cauza
principal? a reducerii suprafa ei agricole An ultimii dou?zeci de ani! Reducerea
suprafe elor de teren, prin includerea acestora An zona urban?, reprezint? un fenomen
Ant>lnit An zonele cu productivitate mai mare, An timp ce sc*imbarea categoriei de
folosin ? a terenului agricol An cel forestier apare, An special, An zonele defavorizate
0?durile acoper? o suprafa ? important?, Ans? se situeaz? Anc? sub poten ial!
Conform "!3!@!, An &00C au fost cultivate 99(!000 *ectare cu floarea'soarelui,
(9(!000 *ectare cu soia i ((0!000 *ectare cu rapi ? ! Bn anul &009, Rom>nia a cultivat
cereale pe o suprafa ? de #,= milioane *ectare, An cre tere cu ()#!000 *a! Bn anul &00$, la
nivel na ional, suprafa a destinat? cerealelor i plantelor te*nice a crescut cu (#5 fa ? de
anul &00%, de la #,C milioane de *ectare la C,C milioane de *ectare!
@uprafa a dedicat? pomiculturii s'a diminuat dup? Revolu ie ! Astfel, de la &=9,#
mii *ectare de livezi An anul (9$9, s'a ajuns ca An anul &00(, la nivel na ional s? nu mai
e.iste dec>t (9C mii de *ectare de livezi pe rod!
Bn prezent ;mai &009<, se afl? An stare de func ionare instala ii de irigare pentru
#C=!000 de *ectare de teren agricol, din care ##=!000 de *ectare ;respectiv 995< sunt
contractate de organiza iile utilizatorilor de ap? pentru iriga ii O((P
0>n? An anul &0(0, aproape toat? suprafa a agricol? i peste o treime din fondul
forestier au fost privatizate! Retrocedarea i redistribuirea suprafe elor de teren agricol i
forestier a Anceput An anul (99(, desf? ur>ndu'se An mai multe etape succesive! Ca
urmare, p>n? An anul &00#, 9#,C5 din suprafa a agricol? a ?rii i circa ==5 din cea
Amp?durit? au fost retrocedate fo tilor proprietari sau mo tenitorilor legali ai acestora!
$
4otu i, titlurile de proprietate au fost emise f?r? o verificare corespunz?toare a terenurilor
din punct de vedere cadastral i f?r? Anscriere An Cartea funciar?! "dentificarea i
delimitarea parcelelor retrocedate nu au fost Antotdeauna corect realizate, f?c>nd astfel
obiectul multor litigii i dispute! 4erenurile aflate An proprietatea public? a statului au An
prezent o pondere de numai 0,#5 din suprafa a total? arabil? ;=C%,& mii *a<, 0,%5 din
suprafa a total? p? uni ;&=(,& mii *a< i 0,&5 din suprafa a total? de f>ne e ;=&,) mii
*a<!
Bn &00#, din totalul de )!&#C!(#& e.ploata iilor agricole, )!(&(!&)% utilizau o
suprafa ? agricol? de (=!90C,% mii *a! @uprafa a agricol? medie a unei e.ploata ii
agricole din Rom>nia este de =,=% *a! 1.ploata iile individuale au, An medie, &,(#
*ectare, Amp?r ite An =,% parcele, An timp ce e.ploata iile cu personalitate juridic?
e.ploateaz? An medie &C9 *ectare, divizate An circa 9 parcele!
1.ploata iile de subzisten ? diminueaz? performan a sectorului agricol An
general! At>t terenurile, c>t i for a de munc? sunt folosite sub poten ialul lor economic!
8ipsa de competitivitate este determinat? de for a de munc? agricol? e.cesiv?! Bn plus,
e.ploata iilor de subzisten ? le lipsesc capitalul i o preg?tire profesional?
corespunz?toare a fermierilor, aspect care are drept rezultat venituri foarte mici An urma
activit? ii depuse! Bn consecin ?, agricultorii din fermele de subzisten ? nu au, practic,
nici motiva ia, nici capacitatea de a respecta standardele europene inclusiv pe cele
referitoare la calitatea mediului, bun?starea animalelor i siguran a alimentar?! Aproape
jum?tate din suprafa a agricol? este lucrat? de e.ploata ii de subzisten ?, care men in
eficien a agricol? general? la un nivel sc?zut, contrabalans>nd realiz?rile fermelor mari
care ob in, de altfel, rezultate bune! Bn prezent ;iulie &0(0< apro.imativ =,# milioane de
ferme au terenuri de mai pu in de un *ectar, fapt care le Ampiedic? s? acceseze fonduri
71!

*.0. '"')!-' ,#R/&! $& M%"1 2" '+R!%)T%R'
R#M3"!&!
DeDi forEa de munc? An agricultura Rom>niei este An continuare una dintre cele
mai numeroase din 1uropa, dinamica ponderii populaEiei ocupate An agricultur? arat? o
tendinE? de sc?dere treptat? a acesteia, de la )0,95 An anul &00( la &%,% 5 An anul &00$!
9
8a sf>rDitul anului &00$, dintr'un total al populaEiei civile ocupate de $,%#
milioane persoane, An agricultur?, v>n?toare silvicultur? activau &,)& milioane persoane,
ceea ce reprezint? circa &%,%5 din totalul populaEiei ocupate!
Cauzele sc?derii ponderii populaEiei ocupate An agricultur?+
Q Retragerea multor persoane v>rstnice din agricultur?J
Q :enituri mici realizate An agricultur?, care nu sunt atractive pentru tineriJ
Q "nvestiEiile rurale Anc? reduse ' servicii Di mica industrie ' care s? absoarb? forEa
de munc? mai t>n?r?!

*.4. 2"TR&(R!"$&R! $!" $#M&"!%) '+R!#)
Cea mai mare parte a Antreprinderilor agricole ;apro.! $C5< sunt
microAntreprinderi cu mai puEin de (0 angajaEi! 8a acestea se adaug? Antreprinderile mici
Di mijlocii An jur de (C00, care au Antre (0 si )9 angajaEi! @e constat? astfel ca majoritatea
Antreprinderilor agricole ;9%5< dispun de puEin personal angajat
Bn ceea ce priveDte situaEia Antreprinderilor agricole, se constat? o creDtere a
num?rului Antreprinderilor agricole An general! "n anii &0(( si &0(& a crescut num?rul
Antreprinderilor mici Di foarte mici, An timp ce num?rul celor mari a sc?zut uDor!
Tabel *.*. 5tructura numarului de intreprindri in functie de numarul de salariati,
pe perioada 06*6706*0
"umr de salariai 06*6 06** 06*0
nr 8 nr 8 nr 8
0'9 ;Antreprinderi micro< (()C% 85,9 (&=#% 86,9 (&#09 86,8
(0')9 ;Antreprinderi mici< (C0C 12,0 (C(# 11,4 (C=C 11,4
#0'&)9 ;Antreprinderi mijlocii< &== 1,7 &(= 1,5 &&% 1,6
peste &#0 ;Antreprinderi mari< )( 0,3 =C 0,3 =# 0,2
4O4A8+ (==)% 100,0 ()&&( 100,0 ())0% 100,0
@ursa+Anuarul statistic al Rom>niei &0(&
*.9. &.#)% !' 5%(R',& &)#R %)T!.'T&
0e plan naEional, agricultura reprezint? una dintre ramurile importante ale
economiei rom>neDti!
ContribuEia agriculturii, silviculturii, pisciculturii An formarea 0rodusului "ntern
Brut se situeaz? An jurul valorii de C5 din 0"B, iar An statele membre ale 71 se situeaz? la
apro.imativ (,%5!
(0
Tabel *.0. (onderea agriculturii, sil:iculturii, i pisciculturii in (!;
mil! lei preEuri curente
(rodusul intern brut 06*6 06** 06*0
Agricultur?, v>n?toare Di silvicultur?, pescuit Di piscicultur? $#!C0C #(!(99 ()C!$%)
0"B 4O4A8 #(=!C)0 #%$!##( #$%!)99
5 din 0"B C,0 ((,= ),0
@ursa+
*.<. &.#)% !' 5&T#R%) .&+&T') ') '+R!%)T%R!!
0roducEiile realizate An anul &0(( la culturile de c>mp au asigurat necesarul de
consum destinat at>t populaEiei c>t Di pentru furajarea animalelor!
"n perioada &0(0'&0(& principalele forme de sprijin in sectorul vegetal au fost+
plata unic? pe suprafaE?, pl?Eile directe complementare, subvenEionarea motorinei, a
creditelor pentru producEie, subvenEionarea producEiei marf? la sfecla de za*?r, orez, in Di
c>nep? pentru fibr?, acordare de desp?gubiri An caz de calamit?Ei!
Tabel *.4. 5tructura suprafetelor culti:ate pe perioada 06*6706*0
5(&!,!'R&
06*6 06** 06*0
=a 8 =a 8 =a 8
C1R1A81 G 4O4A8, d!c! #&(0,% 77,6 #&$&,) 77,8 #0CC,) 74,5
GRR7 S @1CART &(&=,= 31,6 &(C),= 31,9 &0C0,# 30,3
OR2 @" OR2OA"CA =9) 5,9 #(%,# 7,6 #0C,( 7,4
O:T2 &00,) 3,0 &0&,% 3,0 (9),= 2,9
0OR79B BOAB1 &))(,# 36,4 &==$,$ 34,4 &&$9,9 33,7
OR12 9,9 0,1 (&,9 0,2 (=,( 0,2
L8!@OAR187" $(=,9 12,1 %CC,( 11,3 $&=,C 12,1
RA0"UT 781" =C# 5,4 )(9,9 6,2 #%9,# 8,5
@O"A )9,9 0,7 )$,$ 0,7 C),( 0,9
@L1C8T D1 2ANTR &0,) 0,3 &(,= 0,3 &),) 0,4
CAR4OL" 4O4A8 &##,= 3,8 &##,& 3,8 &)=,9 3,6
4otal principalele culturi C%(#,& 100,0 C%9=,% 100,0 C$0(,9 100,0
7n rol important in cadrul politicii utiliz?rii energiilor regenerabile Al deEin
culturile destinate producerii de biodiesel Di bioetanol+ rapiE?, plante oleaginoase,
porumb!
"n acest sens, Rom>nia promoveaz? investiEiile str?ine Di naEionale An industria
produc?toare de astfel de combustibili, aceast? m?sur? fiind An acord cu strategia de la
((
FVoto Di Ein>nd cont c? Rom>nia trebuie s? asigure un procent minim de biocarburanEi
sau alEi carburanEi regenerabili introduDi pe piaE?, de #,%#5 p>n? la finele anului &0(0,
calculat pe baza conEinutului energetic al tuturor tipurilor de benzin? Di motorin? folosite
An transporturi!

*.>. %)T%R' &R&')&)#R
Cerealele Di plantele oleaginoase ocup? circa %0 5 din suprafaEa arabil?!
7 este predominant? &,= din terenurile arabile, locul (0 An lume
' se cultiv? mai ales+
gr>u'regiunile joase+ C! Rom>n?, Dobrogea ;centru Di sud<, C! 9oldovei
porumb ;locul "" An 1uropa Di "M pe Glob<'e.tensiune mai mare+ 0od! Getic, 0od!
9oldovei, 0od! 4ransilvaniei, 8unca Dun?rii, depresiuni intramontane
orz, orez ;C! de :est, @ E?rii<, secara, sorg etc!
Bn unii ani datorit? calamit?Eilor naturale ;secet?, inundaEii< Rom>nia import? cereale!
5uprafete culti:ate cu cereale
Tabel *.9. &:olutia suprafetelor, productiilor medii si productiilor totale,
(&
la cultura de grau, pe perioada 06*6706*0
%M 06*6 06** 06*0
@uprafaEa mii *a &((0,= &()$,$ &0($,9
5 100,0 101,8 95,7
0roducEie medie Fg,*a =)0= &)&( &$=)
5 100,0 71,1 83,3
0roducEie total? mii to %($( #&0&,# #%&0,%
5 100,0 72,4 79,7

Analiz>nd cultura de gr>u se constat? c? at>t suprafetele, produc iile medii si
produc iile totale au scazut pe perioada &0(0'&0(&!
Tabel *.<. &:olutia suprafetelor, productiilor medii si productiilor totale, la cultura
de porumb si sorg, pe perioada 06*6706*0
%M 06*6 06** 06*0
@uprafaEa mii *a &))9,# &=)#,# &&%%,)
5 100,0 95,8 93,0
0roducEie medie Fg,*a =&(= =)0C )0&9
5 100,0 106,0 125,4
0roducEie total? mii to %$%0 %9$%,% 9(%C,)
5 100,0 101,5 116,6
Analiz>nd cultura deporumb se constat? c? suprafetele, au scazut pe c>nd
produc iile medii si produc iile totale au crescut pe perioada &0(0'&0(&!
Tabel *.>. &:olutia suprafetelor, productiilor medii si productiilor totale,
la cultura de orz si orzoaica, pe perioada 06*6706*0
%M 06*6 06** 06*0
@uprafaEa mii *a =9) #(%,# #09,&
5 100,0 131,3 129,2
0roducEie medie Fg,*a =0C9 &&$) &#)&
5 100,0 74,4 82,8
0roducEie total? mii to (&09,) (($&,( (&9),#
(=
5 100,0 97,7 107,0
Analiz>nd culturile de orz i orzoaic? se constat? c? suprafetele, au crescut pe
c>nd produc iile medii au scaut iar produc iile totale au crescut pe seama cresterii
suprafetelor, pe perioada &0(0'&0(&!
*.?. %)T%R' ()'"T&)#R #)&'+!"#'5&
7leiurile Di gr?simile vegetale se g?sesc An natur? An Eesutul plantelor, fiind concentrat An
seminEe, An pulp?, An s>mburele fructelor, An tuberculi sau An germeni! 0entru Eara noastr?
principala materie prim? o reprezint? plantele oleaginoase produc?toare de seminEe!
@eminEele separate de planta mam? reprezint? germenele unei viitoare plante! Bn
timpul form?rii Di maturiz?rii seminEelor oleaginoase, An celule are loc o acumulare de
substanEe oleaginoase ;gr?simi, albumine, *idranEi de carbon<, care au rolul de a asigura
germenului funcEiile vitale, p>n? c>nd acesta devine capabil s?'Di asigure singur *rana
mineral? din sol Di aer! 0rezenEa acestor substanEe *r?nitoare, determin? valoarea
seminEelor oleaginoase ca materii prime pentru obEinerea uleiului vegetal!
ConEinutul de materie gras? An aceste p?rEi ale plantei este foarte variabil! 8a
plantele cultivate pentru producEia de uleiuri vegetale, conEinutul de ulei An seminEe,
fructe Di tuberculi, variaz? Antre ($ Di C05!
Dintre plantele oleaginoase An care uleiul este concentrat An seminEe amintim+ floarea
soarelui, soia, rapiEaJ ca plante produc?toare de fructe oleaginoase+ m?slinul, cocotierul,
palmierulJ tuberculi oleaginoDi produc ara*idele, iar germeni oleaginoDi conEine porumbul!
Ca materii prime An Antreprinderile de ulei din Rom>nia se folosesc seminEele
plantelor oleaginoase Di germenii de porumb ;deDeuri oleaginoase<!
5uprafetele de oleaginoase culti:ate
Analiz>nd cultura de floarea soarelui se constat? c? suprafetele s'au mentinut , pe c>nd
produc iile mediii prezinta o crestere care a influentat si cresterea productiei totale!
Tabel *.?. &:olutia suprafetelor, productiilor medii si productiilor totale,
la cultura de floarea soarelui, pe perioada 06*6706*0
()
5pecificare %M
06*6 06** 06*0
@uprafaEa
mii *a
$(=,9 %CC,( $($,C
5
100,0 94,1 100,6
0roducEie medie
Fg,*a
()=% ()== (C=)
5
100,0 99,7 114,0
0roducEie total?
mii to
((%0 (09$ (==C,%
5
100,0 93,8 114,2
Din tabelul (!% se constata ca produc ia medie se afl? An jur de (#00 g,*a , iar
suprafetele cultivate in jur de $00 mii *a!
"n pererioada &00$'&0(& la nivel de ar? se constat? o cre tere a numarului de soiuri i
*ibrizi cultiva i la culturile de gr>u orz i porumb care a crescut de la (#) An anul &00$ la
&$9 An anul &0(&! Aceasta demonstreaz? un fapt pozitiv An favoarea biodiversit? ii!
Tabel *.@. &:oluia numrului de soiuri i Aibrizi certificate, n Romnia, pe
perioada 066@706*0
Cultura
&00$ &0(& DiferenEe
nr nr nr 5
Gr>u comun &= C# )& &$&,C
Gr>u dur 9 % '& %%,$
Orzoaica; & randuri< (% =0 (= (%C,#
Orz ;C randuri< & (0 $ #00,0
0orumb ;*ibrizi< (#) &$9 (=# ($%,%
@ursa+ "@4"@, &00$, Catalog &00$
&
J "@4"@,&00$, Catalog &0(&
=
BC*D
2
WWW"@4"@, &00$, Catalogului oficial al soiurilor de plante de cultur? din Rom>nia pentru anul
&00$
3
WWW"@4"@, &0(&, Catalogului oficial al soiurilor de plante de cultur? din Rom>nia pentru anul
&0(&
(#
'(!T#)%) 0. T&="#)#+!' (R!"!(')&)#R
%)T%R!
0.*. %)T%R' +R'%)%!
Graul ; genul 4riticum aestivum 8!< este una dintre cele mai importante cereale si
planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete!
Boabele de grau au continut ridicat in *idrati de carbon si substante proteice!
Laina de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie, aliment de baza
pentru =#')05 din populatia globului!
Graul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale ;alcool, amidon, de.trina,
glucoza< si furaj in *rana animalelor!4aratele sunt un nutret concentrat, bogat in proteine,
*idrati de carbon si substante minerale! 0aiele se utilizeaza in industria celulozei si in
*rana animale!
Graul are o deosebita importanta fitote*nica, fiind o e.celenta premergatoare
pentru rapita, plante furajere de toamna! De asemenea, creeaza conditii pentru
administrarea de ingrasaminte organice si minerale si pentru lucrarile solului J
-onele de fa:orabilitate ale culturii de grau
2ona foarte favorabila ;zff< G (9,#5 din suprafata arabila
Campia de :est ; Campia Crisurilor, Campia Banatului<
Campia Dunarii ;sudul Olteniei, terasele Dunarii din stg! Oltului, @
Campiei 4eleormanului, zona Buc!'Gr!'Cl! :estul Campiei Baraganului<
Campia 4ransilvaniei
3'1 9oldovei
2ona favorabila ;zf< 2!L! G %0,)5 din suprafata arabila
@udul tarii si Dobrogea
4ransilvania ;bazinele 4arnavelor, 9uresului,Oltului, Depresiunea Barsei,
Lagarasului, Depresiunea Ciucului<
9oldova ; 2onele Botosani, "asi, :aslui, Galati, 0odisul @ucevei<
2ona putin favorabila ;zpf< ' %,&5 din suprafata arabila
(C
Dealurile subcarpatice si dealurile erodate din 3 Dobrogei
(erioada de :egetatie si de campanie
0erioada de vegetatie G &%0'=00 zile, in functie de soi si conditii de cultura
0erioada de semanare+
' incepand cu &# septembrie in @ud, pana la &0 oct!
' incepand cu (# septembrie in 3ord, pana la # oct!
' data inceperii recoltarii
' sfarsitul lunii iunie, inceputul lunii iulie in @ud
' jumatatea lunii iulie, inceputul lunii august in 3ord
5oiurile romanesti utilizate, pe zone de fa:orabilitate
@udul tarii+ Lundulea )J Llamura $#J DropiaJ 8ovrin =)J Rapid
2ona colinara din sudul tarii+ Albota J 4rivale J @iminic =0 J Lundulea )
:estul tarii; zona de campie +4imis, Arad, Bi*or<+ 8ovrin =) J 8ovrin )( J
Llamura $# J Lundulea ) J Delia J Ale. J Dropia
4ransilvania+ AriesanJ ApullumJ 4ransilvania (J 4urda $(J Lundulea )
Centrul si sudul 9oldovei+ Llamura $#J DropiaJ GabrielaJ 9oldova $=
3ordul 9oldovei+ AniversarJ @uceava $)J 4urda $(J AriesanJ
onditii de calitate samanta
' puritate biologica+ 99,05 99,#5 99,$5
' puritate fizica+ 9$'995
' capacitatea de germinatie 905 ; $# 5 <
W necesarul de samanta' (C0'&&0 g,*a ; )00'C00 boabe germinabile,mp<
W masa *ectolitrica ;9N< ;g,*l< %# G $=
W masa a (000 boabe ;99B< ; gr!< =0 ' )#
W mii boabe la g && G ==
Cantitatea de samanta ; Cs <se poate stabili prin aplicarea formulei+ Cs X D .
99B . (00 , 0 . G ; g,*a<,
D densitatea ;nr! boabe germinabile<
99B ; masa (000 boabe<
(%
0 ; puritatea<
G ;germinatia<
onditii stabilite prin instituirea 5istemului "ational de +radare a
5emintelor de onsum E =+ nr.*44>F0660G
Graul se imparte in doua clase ;clasa A si clasa B<
Clasa A cuprinde doua grupe
;Grupa " ' soiurile Ale., Apullum, Crina, Dropia, 1sential, Llamura $#, Gabriela,
8ovrin =), 9oldova $=, Rapid J
Grupa "" G soiurile Albota, Aniversar, 8ovrin )(, Romulus, @uceava $),4urda
90,etc<
Clasa B cuprinde soiurile care nu sunt incluse in Clasa A
0lanul de gradare pentru graul din clasele A si B aloca trei grade, conform
9anualului de Gradare pentru semintele de consum!
onditii minime de calitate pentru graul de panificatieH
' umiditate, ma.! (#,#5J
' masa *ecolitrica, min %0 g,*lJ
' impuritati, ma.!(#5, din careJ
' boabe sparte, ma.!%5J
' boabe sistave, ma. $5J
' boabe avariate, ma.! (5J
' boabe atacate daunatori, ma.! &5J
' boabe incoltite, ma. (5J
' alte cereale, ma.! =5J
' corpuri straine, ma.! &5J
' gluten umed, min &&5J
' indice de deformare a glutenului, ma.! (#mm!
(lanta premergtoare
Loarte bune+ maz?rea, fasolea, soia, n?utul, inul pentru uleiJ inul pentru fibr?,
rapiE?J cartofi de var?!
($
Bune+ floarea soarelui, *ibrizii timpurii de porumb, culturi care elibereaz? terenul
An prima jum?tate a lunii septembrie!
9edii+ cerealele p?ioase anul ", porumbul, sfecla de za*?r, cartofii de toamn?
3u se recomand?+ unde au fost p?ioase mai mult de doi aniJ dup? culturi t>rziiJ
dup? terenuri infestate cu boli Di d?un?tori specifice p?ioaselor
'ratulH
Ar?tura de var?+ &0'&#cm+
Ar?tura de toamn? ($'&0 cm+
Discuit (&'(#cm ;discuitul inlocuieste aratura in conditii de seceta<
0reg?tirea teren+
Ar?tura de var? se menEine curat? de buruieni
Ar?tura de toamn? se mobilizeaz? An scopul m?runEiri bulg?rilor!
0reg?tirea patului germinativ
0atul germinativ se preg?teDte printr'o singur? trecere cu combinatorul An preziua
sem?natului ;nu trebuie sa e.iste mai mult de ) bulgari la metru patrat mai mare ca
pumnul<
,ertilizarea la gru
Tabel 0.* ,ertilizarea de baz la cultura grului
Lertilitate natural? sol Azot
Fg,*a s!a!
Losfor
Fg,*a s!a!
0otasiu
Fg,*a s!a!
@lab? (00'(&0 90'((0 $0'(00
9ijlocie $0'(00 %0'90 C0'$0
Bun? C0'$0 C0'%# 0

Azotul se aplic? toamna Y din doza minim? sub form? amidic? ;uree< sau sub
form? amoniacal? ;comple.e< iar restul se aplic? la iesire din iarna &,= din doza
recomandat? Di prim?vara (,= din doz?!
Losforul se aplic? sub form? de comple.e bogate An fosfor de tipul &&'&&'0,
&='&='0, (='=&'0, 9'&)'&)< sub ar?tur? sau la preg?tit teren prin incorporare la (0'(& cm
cu discul!
5mna
(9
@oiuri de gr>u recomandate au fost prezentate mai sus!
@oiuri e.tinse+ A81MJ RO9787@J DRO0"AJ 8O:R"3 =)J AR"1ZA3!
@oiuri An curs de e.tindere+ ARD1A8J 131@COJ R13A3J G!F!GOB1J G!F!
O4NA8O[J @1R"3AJ FRA861:"CAJ D18ABRADJ C"0R"A3
@oiuri noi+ C"0R"A3
4ratamentul seminEei+
Combatere boli ; m?lura comun?, fuzarioaza r?d?cini, colet<+ Celest @tar ;(l,t<J
Dinitim &07@ ;(l,t<J Dinitim &@C ;(l,t<J Divident 0=0 L@ ;(l,t<J Divident @tar 0=C ;(l,t<J
Divident Mtreme ((# L@ ;O,= l,t<J Lortral &[@ ;(,#g,t<J 9iclobar 1.tra C# 07@ ;&g,t<J
Oris #L@ ;(,#l,t<J Orius CL@ ;0,#l,t<J 0anoctine =# 8@ ;& l,t<J 0relude @0 ;(,#g,t<J Ra.il
4 &0C Gel ;#g,t<J Ra.il 4#(# L@;&l,t<J Real &00 L@ ;0,&l,t<J @umi $&L8 ;(l,t<J @umi $
0lus ;(,#l,t<J 4ebuconazole & L8 ;(,#l,t<J 4ebuconazole (00 L@;0,=l,t<J 4iracarb C00 @C
;&,#l,t<J 4iradin %0 07@ ;&g,t<J 4iradin #00@C ;&,#l,t<J 4iramet C00 @C ; =l,t<J :incit L
;(,#l,t<J :itava. &00 LL ;&,#l,t<J :itava. &00 07@ ; &g,t<!
Combatere boli ;numai pentru m?lura comun?<+ Caroben %# 04@ ;&,#g,t<J
Dit*ane 9 )# ;&,#g,t<J Dit*ane %#[G ; &,#g,t<J 8abilite %0 [0 ;&,#g,t<J 0remis 6eta
;),0l,t<J Ra.il 0C0 L@ ;0,#l,t<J :andozeb %# DG ;&,#g,t<J :Vdan &# [0 ;(g,t<
Combatere boli ;m?lura comun? Di fuzarioaza plantulelor< Di d?un?tori ;vermi
s>rm?, g>ndac g*ebos< An cazul c>nd avem premerg?toare cereale p?ioase + Dacseed
;=g,t<J Gammavit $# 0@7 ;=g,t<J Orius Combi ;&g,t<J 0rotilin A8 $( 07@ ;=*,t<J
0rotilin )C0 @C ;),#l,t<J @umidan ;(,$ l,t<J @umidan Lorte ;&l,t<J @upercarb 4 $0 ;=FG,4<J
4irameto. 9004@ ;=FG,4<J 4irameto. C&# @C ;=,%#l,t<J :italin $# 04@ ;=g,t<
Combatere boli Di d?un?tori cu amestec omogen de fungicide ;Divident 0=0 L@
;(l,t<J Divident @tar 0=C ;(l,t<J Oris #L@ ;(,#l,t<J 0anoctine =# 8@ ;& l,t<J @umi $&L8
;(l,t<J @umi $ 0lus ;(,#l,t<J 4iramet C00 @C ; =l,t<J :itava. &00 LL ;&,#l,t< Di de
insecticide+ 8indan )00@C ;&,&#l,t<J 8indan NC ;(!=#l,t<J 8indan %#0 @C ;(,&l,t<! @e mai
poate face Di un tratament dublu f?r? s? fie amestecate ;tratament "!fungicid S tratament
""! "nsecticid<
0recizia sem?natului ofer? ' pierderi minime de plante prin control e.celent al
ad>ncimii de sem?nat Di al distanEei Antre plante pe r>nd Di Antre r>nduri!
&0
1poca de sem?nat+ va trebui s? Ein? cont de rezerva de ap? din sol, de presiunea
bolilor Di d?un?torilor, de presiunea buruienilor Di de soiul utilizat! 0erioada optim? de
sem?nat este Antre ('(# octombrie!
Densitatea se stabileDte An funcEie de potenEialul biologic al soiului, indicii de
calitate a seminEei Di starea fitosanitar? a acestora, de epoca de sem?nat, de calitatea
patului germinativ, Di de presiunea bolilor la densit?Ei m?rite!
3um?r de boabe la mp )#0'C00
Cantitate de s?m>nE? la *ectar+ &00'&$0 g
Ad>ncimea de sem?nat ='C cm An funcEie de lungimea coleoptilului tipic? soiului!
Combatere bolilor la gr>u An timpul vegetaEiei+ ;9ozaicul dungat al gr>ului,
f?inarea gr>ului, m?lura comun? a gr>ului, t?ciunele zbur?tor al gr>ului, ruginile gr>ului,
fuziaroza gr>ului, etc!<
4oate culturile la care se estimeaz? producEii de peste )000 g,*a Di toate loturile
semincere se vor trata obligatoriu prin aplicarea a ('& tratamente cu fungicide pe
vegetaEie cu unul dintre urm?toarele produse+ 4ilt &#0 1C ;0,#l,*a<J 9irage )# 1C
;(l,*a<J Granit &0 ;(8,NA<J Alert ;0,$l,*a<J Alto Combi )&0 ;0,#l,*a<J Bumper @uper )90
1C ;0,$l,*a<J @umi $ (&,# [0 ;0,)g,*a<J @anazole &#0 1C ;0,#l,*a<J 4ango ;0,#l,*a<J
"mpact &# @C ;0,#l,*a<J Lolicur B4 &&# 1C ;0!$l,*a<J Caramba C0 @8;(,&l,*a<J 4ango
@uper ;0,%#l,*a<J Orius &#1[ ;0,#l,*a<J @tratego &#0 1C ;(l,*a<J Artea ==0 1C ;0,)l,*a<J
Lalcon )C0 1C ;0,Cl,*a<J Bumper Lorte C1 ;(l,*a<J @anazole Combi ;(l,*a<J :Vdan &#
1C ;0,#l,*a<J 2amfir )0 1[ ;0,%#l,*a<J @oprano ;0,%#l,*a<
Combatere d?un?tori+ 4ripsul gr>ului, p?duc*ele verde al cerealelor, ploDniEa
cerealelor, g>nducul g*ebos, g>ndacul ov?zului, c?r?buDeii cerealelor, viermele roDu al
cerealelor, muDtele cerealelor< !
@e vor aplica tratamente c*imice An perioada de vegetaEie contra d?un?torilor cu
unul dintre urm?toarele produse+ Actara =# [G ;0!0C l,*a<J Decis &,# 1C ;0!0&'0,0#5<J
Decis &# [G ;0,&'0,= l,*a<J Lastac ;0,0('0,0& l,*a<J Farate &,# 1C ;0,&'0,) l,*a<J
9opsilan ;0,0C'0,(&# l,*a<J Regent ;0,09'0,( l,*a<J @inorato. =# ;0,('0,=5<J :ictenon
;0,)'( l,*a<!
0entru combaterea roz?toarelor din cAmp se poate utiliza produsul Barai!
ombatere buruieniH
&(
@e vor efectua tratamente c*imice pe vegetaEie An momentele optime de aplicare
cu unul dintre urm?toarele erbicide+ Assert ;& l,*a<J Basgran ;&') l,*a<J Buctril ;0,$ l,*a<J
Cerestar %# [0 ;(#'&0 g,*a<J Dacsulfuron%#0[0 ;(#'&0 g,*a<J D9AC ;( l,*a<J Glean
%#DL ;(#'&0 g,*a<J Granstar %#DL ;(#'&0 g,*a<J NarmonV 1.tra ;)0 g,*a<J "cedin @uper
;( l,*a<J 8intur %0 [G ;(#0 g,*a<J 8ancet R: ;('(,&# 8,NA<J 8ogran %# [G ;(0 g,*a<J
9ustang ;0,)'0,C l,*a<J Oltisan 1.tra ;( l,*a<J 0rimstar %# DL ;(#'&0 g,*a<J 0uma @ ;0,$'
( l,*a<J Radical @uper )0 C@ ;( l,*a<J Rival @tar %# 07 ;(#'&0 g,*a<J @ansac ;( l,*a<J
@eator ;0,&'0,= l,*a<J @ansulfuron %#0 [0 ;(#'&0 g,*a<
,ertilizare fazialH
3utritiv &0+&0+&0 ;aport de 3&05, 0&05, F&05Smicroel!< G &,# l,*a
3utrileaf ;aport de 3&05, 0&05, F&05S 9g!<'&,#l,*a
3itrofosa ;aport de 3&05, 0(95, F(95S 9g, B, Cu, Le, 9n, 9b, 2n< G &'#l,*a
Lolifag ;aport de 3%&5, 0&#5, F=$5Smicroelemente, procain?, vit! B(,
fenolftalein?<'(,#'&,#l,*a!
Lertitell ;aport de 3, 0, FSmicroelemente<' (,#'&,#l,*a
Biofert ;foliar< G&')l,*a!
!rigareaH
@e asigur? pentru r?s?rire An toamn? =00')00mc,*a!
Bn perioada de vegetatie se aplic? ('& ud?ri prin aspersiune cu norme de #00'%00
mc,*a!
RecoltareaH
Recoltarea se face c>nd umiditatea boabelor ajunge la ()'(#5 luAndu'se m?suri
de reglare corect? a combinei pentru evitarea pierderilor Di spargerii boabelor! @e pot
obEine producEii de peste %000g,*a!
$epozitareaH
@e vor e.ecuta lucr?ri de lop?tare, condiEionare, lotizare Di controale periodice
privind condiEiile de p?strare! 0entru combaterea insectelor din depozite se utilizeaz? unul
din urm?toarele produse+ Actelic ;0,0#'0,(5<J Lendona ;&'=5<J F,Obiol &# 1C ;(,#Cmg
s!a!,mp<, 0*osto.in ;=9,(00g seminEe<!
0.0. %)T%R' (#R%M;%)%!
&&
0orumbul ;2ea maVs 8!< este una din cele mai importante plante de cultura, cu
utilizari multiple in alimentatia oamenilor, industrie, *rana animalelor ;conform
statisticilor LAO, distributia consumului este+ &(5 alimentatia umana, %&5 *rana
animalelor, %5 industrie<!
Boabele de porumb sunt utilizate in industria amidonului, a spirtului, glucozei si
de.trineiJ germenii sunt utilizati pentru e.tragerea uleiului, utilizat in alimentatia
dietetica!
Boabele de porumb sunt utilizate in industria amidonului, a spirtului, glucozei si
de.trineiJ germenii sunt utilizati pentru e.tragerea uleiului, utilizat in alimentatia
dietetica!
Randamente de e.tractie + (00 g boabe G %% g malai sau C= g amidon sau %(
g glucoza sau )) l alcool sau #0'C0 g izomeroza!
0orumbul este utilizat in *rana animalelor ca nutret concentrat;boabe<, porumb
masa verde ;insilozat<, tulpini ;coceni< in amestec cu uree si melasa, insilozati ;nutret
suculent<!
0articularitati fitote*nice + rezistenta buna la seceta si caldura, numar relativ redus
de boli si daunatori, adaptabilitate la conditii diferite de clima, fiind prasitoare, lasa
terenul curat de buruieni, constituie o buna premergatoare pentru multe plante, valorifica
bine ingrasamintele organice si minerale, reactioneaza foarte puternic la irigatii,
coeficient de inmultire foarte mare, importanta planta melifera si medicinala!
-one de fa:orabilitateH
' zona foarte favorabila ;zff<' suprafete intinse din campia din vestul si sudul tarii,
cu soluri bogat e in cernoz iom, soluri aluviale ;8unca 9uresului, a Oltului, a Dunarii<,
soluri brun'roscateJ
' zona favorabila ;zf< 7 cea mai e.tinsa la nivelul tarii + in vest, de'a lungul zonei
foarte favorabile, spre interior J campia 4ransilvaniei pe cursul @omesului, pana in 4ara
Barsei si jud! Nunedoara J in sud Campia Baraganului, zona pana la limita Carpatilor,
Dobrogea, cea mai mare parte a 9oldoveiJ
' zona putin favorabila ;zpf< ' suprafete mari din regiunea dealurilor puternic
accidentate si erodate din 3 Dobrogei, solurile nisipoase din Oltenia, de langa Dunare si
Calmatui!
&=
(erioada de :egetatie G "n prezent sunt peste (00 *ibrizi care se cultiva J
@unt creati *ibrizi de la timpurii ; cu perioada de vegetatie (00'((# zile<, pana la
*ibrizi tardivi ; cu perioada de vegetatie peste ()# zile<!
Liecare *ibrid, ca perioada de vegetatie, e.primata in zile;rasarire G maturare<, se
incadreaza in clase de maturitate conventionala LAO ;(00'&00'=00')00'#00'C00'%00'
$00<e.! LAO (00'timpuriu, LAO $00' tardiv!
4emperatura, ca element esential al precocitatii porumbului, se inregistreaza
incepand cu pragul biologic ;(0 grd!C< Cumularea temperaturilor efectiv utile, prin
unitati termice utile, se divide in +
' indice de inflorire ;suma unitatilor termice utile pe perioada de semanat' rasarire
Gaparitia matasii< indice de maturare ;suma unitatilor termice pe perioada de matasire'
maturare fiziologica<
@uma temperaturilor efectiv utile necesare *ibri.ilor este cuprinsain general, in
intervalul (000'()00 grd!
=ibrizi romanesti si din @7A; 0ioneer< recomandati a fi utilizati, in functie de
zonele de resurse termice +
' foarte timpurii ;temp!$00'(000<+ 9ontanaJ @uceava 9#J BucovinaJ 9onaJ
Lundulea (0&
' timpurii ;temp! (000'(&00<+ @uceava (0$J DoinaJ BetuflorJ DanaJ CiclonJ
CristalJ 4urda (C0J NelgaJ OptimaJ RaisaJ
' semitimpurii ;temp! (&00'()00<+ 1lanJ Ro.anaJ 0odu "loaiei ((0J 4urda &00J
4urda &00SJ 4urda @uperJ 9inervaJ @aturnJ 9ilcovJ 3eptunJ OanaJ OituzJ 0annoniaJ
9aristaJ @tiraJ @tefaniaJ OdessaJ
' mijlocii ;temp! ()00'(#00<+ AndreeaJ OpalJ 0altinJ Lundulea =&&J RapidJ
LulgerJ @oimJ
' semitardivi ;temp! (#00'(C00<+ 0artizanJ RapsodiaJ 0andurJ OctavianJ Lundulea
=%CJ :ulturJ RobustJ DanubiuJ GranitJ @afirJ OltJ LaurJ CampionJ DacicJ OrizontJ
Lundulea )(0J 8ovrin )00J LulviaJ 0uraJ :olgaJ LlorenciaJ 0ioneer=#%$J RandaJ
' tardivi ;temp! peste (C00<+ 4emerarJ CocorJ Lundulea =C#J 8uanaJ 0aolinaJ
0ioneer ==C&J
&)
(erioada de semanare
"ncepe cand temperatura de prag este de $ grd!C, la (0 cm adancimeJ
('&0 aprilie in campia din vestul si sudul tarii, Dobrogea si sudul 9oldoveiJ
(#'&0 aprilie in campia 4ransilvaniei si centrul 9oldoveiJ
&0'=0 aprilie in zonele subcarpatice si nordul tarii ; poate fi prelungita in prima
decada a lunii mai<
(erioada inceperii recoltarii G "n conditiile de clima ale tarii noastre si a
sortimentului de *ibrizi utilizati, perioada de recoltare poate incepe , la *ibrizii foarte
timpurii, in prima decada a lunii septembrie si continua in a doua jumatate a lunii
octombrie, la *ibrizii tardivi! Recoltarea inc epe cand umiditatea boabelor es te de =05
;c*iar =&5<, in cazul recoltarii in stiuleti si pastrarii tot sub forma de stiuleti, sau este de
&#5; min &(5,ma.!&$5< cand recoltarea se face in boabe
$ate pri:ind consumuri specifice
' conditii de calitate+ puritate biologica+99,05J puritate fizica+ min 9$ 5J
capacitatea de germinatie min 905J necesarul de samanta' (#'&# g,*aJ masa *ectolitrica
;9N< ;g,*l<%0 ' $&
' masa a (000 boabe ;99B< ; gr!< &00')#0 mii boabe la g + )'(0
Conditii stabilite prin instituirea @istemului 3ational de Gradare a @emintelor de
Consum ; NG nr!(==C,&00&< ' porumbul este clasificat dupa o singura clasa!
(lanul de gradare pentru porumb, aloca trei grade, conform manualului de
gradare pentru semintele de consum .
&#
Tabel 0.0. "orme de gradare la porumb
LAC4OR" D1 GRADAR1 Grad ( Grad & Grad =
Caracteristici organoleptice @pecifice produsului sanatos
Corpuri straine, ma.!5, din care +
' corpuri inerte ; minerale si organice< 5
ma.!
' semintele altor plante de cultura 5
ma.!
&
0!#
0!#
#
(
)
(0
=
C
Boabe cu defecte ma.! 5, din care +
' boabe alterate, 5 ma.!
' boabe arse, 5 ma.!
=
(
0!#
#
(!#
&
(0
=
=
@parturi mici de porumb care trec prin
sita )R si raman pe sita &R, 5 ma.!
&!# $ &0
@parturi mari de porumb care raman pe
sita )R, 5 ma.!
& ' '
!ngrasaminte doze optime +
ingrasaminte organice + &0'C0 to,*a
&C
azot %0'90 g,*a subst! activa
fosfor C0'$0 g,*a 0&O#
potasiu )0'$0 g,*a
zinc #'(0 g,*a, sub forma de stropiri cu sulfat de zinc sol! 0,&5
acolo unde se impune ; pN mai mic de #,$ in apa si gradul de saturatie
in baze, mai mic de %#5< se aplica in prealabil amendamente calcaroase
; carbonat de calciu< )'C to CaCO= , *a, incorporate sub aratura, o data la # ani
TeAnologia porumbului boabe
(lanta premergtoareH
Loarte bune premergatoare sunt+ maz?rea, fasolea, soia, n?utul, inul pentru ulei,
cartofii si cerealele p?ioase
Bune+ floarea soarelui, porumbul ('& ani, sfecla de za*?r culturi furajere!
9edii+ sorgul,ricinul!
'ratulH
0e solurire mijlocii Di grele este de &#'=0 cm adincime+
0e solurile uDoare este de &0'&# cm adincime+
0reg?tirea teren se face toamna sau prim?vara prin lucr?ri superficiale!
0reg?tirea patului germinativ se realizeaza printr'o singur? trecere cu
combinatorul, c>nd solul permitela C'$cm!
,ertilizarea de baz
Lertilizarea de baz? cu azot se recomand? a fi f?cut? cu Y din doza sub form?
amidic? ;uree< sau sub form? amoniacal? ;comple.e< iar restul se aplic? cu ocazia
lucr?rilor de intreEinere! Losforul se aplic? sub form? de comple.e bogate An fosfor de
tipul &&'&&'0, &='&='0, (='=&'0, 9'&)'&)< sub ar?tur? sau la preg?tit teren prin
incorporare la (0'(& cm cu discul! 1ste de preferat s? se aplice fertilizarea de baz?
concomitent cu sem?natul
5mna i semnatul
Nibrizii de porumb au fost prezentati mai susJ
4ratamentul seminEei+
Combatere boli ;t?ciunele DtiuleEilor Di paniculelor, t?ciunele comun al
porumbului, putregaiul tulpinilor Di DtiuleEilor, inflorirea alb? a boabelor< se va face
&%
obligatoriu cu unul dintre fungicidele+ Caroben %# 04@ ;&,#g,t<J Beret 98M'=C0L@
;(,&#l,t<J 9a.im A0 0)# L@ ;(,0l,t<J 4iradin %0 07@ ;=,#g,t<J 4iradin #00 @C ;=,#l,t<J
:itava. &00LL;&,#l,t<
Combatere d?un?torilor ;viermi s>rm?, r?EiDoara, viermele vestic al r?d?cinilor,
bu*a sem?n?turilor< se face cu unul dintre urm?toarele insecticide+ Cruiser =#0 ;(&l,t<J
Cosmos ;#l,t<J Carbodan =#@4 ;&$8,4<J Carbofuran =#0 ;&#l,t<J Diafuran ;&$l,t<J Luradan
=# @4 ;&$8,4<J Gauc*o %0[0 ;(0'(&g,t<J 0romet ;&#l,t<J @emafor ;&l,t<
0recizia sem?natului este oferit? de reglarea corespunz?toare a sem?n?toarei + ;##
000 plante recoltabile'orifici ()' dinEi a. distribuitor &&' dinEi a. roata 9<J ;C0 000 plante
recoltabile'orifici (C' dinEi a. distribuitor && ' dinEi a. roata 9<J ;C# 000 plante recoltabile'
orifici (C' dinEi a. distribuitor &&' dinEi a. roata ((<! 0recizia semanatului asigura pierderi
minime de plante si un control e.celent al ad>ncimii de sem?nat Di al distanEei Antre r>nduri!
1poca de sem?nat+ va trebui s? Ein? cont de rezerva de ap? din sol, de presiunea
bolilor Di d?un?torilor, de presiunea buruienilor Di de soiul utilizat! 0erioda optim? de
sem?nat este prim?vara c>nd An sola ad>ncimea de sem?nat se Anregistreaz? temperatur?
de $'(0 grade C!
Densitatea se stabileDte An funcEie de potenEialul biologic al soiului, indicii de
calitate a seminEei Di starea fitosanitar? a acestora, de epoca de sem?nat, de calitatea
patului germinativ, Di de presiunea bolilor la densit?Ei m?rite!
Nibrizi timpurii C0 000'C# 000 plante recoltabile la *ectar
Nibrizi semitimpurii ## 000'C0 000 plante recoltabile la *ectar
Nibrizi timpurii #0 000'## 000 plante recoltabile la *ectar
Cantitate de s?m>nE? la *ectar+ (#'&# g
Ad>ncimea de sem?nat #'%cm
ombatere bolilor la porumb n timpul :egetaiei.
4oate culturile la care se estimeaz? producEii de peste $000g,*a boabe stas Di
toate loturile semincere se vor trata obligatoriu prin aplicarea de tratament cu BR1@4A3
C0[0 ;0,&5<!
ombatere duntoriH
@e vor aplica tratamente c*imice An perioada de vegetaEie contra d?un?torilor cu
unul dintre urm?toarele produse+ Actara =# [G ;0!(l,*a<J Regent ;0,('0,&l,*a<J @inorato.
&$
=# ;(,#l,*a<J :ictenon ;0,%#'(l,*a<! 0entru combaterea roz?toarelor din cAmp se poate
utiliza produsul Barai, Redentin, @torm Bait Blocs, Azodrin, \uicfos
ombatere buruieniH
@e vor efectua tratamente c*imice An momentele optime de aplicare cu unul dintre
urm?toarele erbicide+ Alazine ;)'Cl,*a<J Atrane. ;&')l,*a<J Banvel ;0,Cl,*a<J Callisto
;0,&0'0,=#l,*a<J Guardian ;(,%#'&,#l,*a<J Narness ;&')l,*a<J 8aset ;(,&#l,*a<J caz infestare
cu costrei+ 9istral ;('(,#l,*a<J 9istral 4urbo ;(,#l,*a<J 1]uip ;(,%#'&,#l,*a<
,ertilizare fazialH
3utritiv &0+&0+&0 ;aport de 3&05, 0&05, F&05Smicroel!< G &,# l,*a
3utrileaf ;aport de 3&05, 0&05, F&05S 9g!<'&,#l,*a
3itrofosa ;aport de 3&05, 0(95, F(95S 9g, B, Cu, Le, 9n, 9b, 2n< G &'#l,*a
Lolifag ;aport de 3%&5, 0&#5, F=$5Smicroelemente, procain?, vit! B(,
fenolftalein?<'(,#'&,#l,*a!
Lertitell ;aport de 3, 0, FSmicroelemente<' (,#'&,#l,*a
Biofert ;foliar< G&')l,*a!
!rigare culturi+ se recomand? =') ud?ri a cAte C00'$00 mc,*a
Recoltarea.
Recoltarea An DtiuleEi se face la o umiditate de =0'=&5, iar An boabe la &='&#5
umiditate! @e pot obEine curent producEii de peste (0 000g,*a boabe stas!
$epozitarea.
@e vor e.ecuta lucr?ri de lop?tare, condiEionare, lotizare Di controale periodice
privind condiEiile de p?strare! 0entru combaterea insectelor din depozite se utilizeaz? unul
din urm?toarele produse+ Actelic ;0,0#'0,(5<J Lendona ;&'=5<J F,Obiol &# 1C ;(,#Cmg
s!a!,mp<, 0*osto.in ;=9,(00g seminEe<!
0.4. %)T%R' L8OAR1A G@OAR187" E=&)!'"T=%5
'""%%5 8!<
Cele mai importante patru culturi de plante oleifere pe plan mondial sunt+
palmierul, soia, rapi a i floarea'soarelui, reprezent>nd %#5 din produc ia mondial? de
uleiuri vegetale! @oia, rapi a i floarea'soarelui sunt plante specifice zonei temperate, An
&9
timp ce palmierul se cultiv? An zona tropical? i cultura este An cre tere An Asia de @ud'
1st
)

Floarea soarelui se afla pe locul al treilea intre plantele oleifere ierboase.
Fructele (achenele) de floarea soarelui contin , in procent de ~50%, ulei cu
calitati alimentare de exceptie si grad ridicat de conservabilitate ; se utilizeaza
in alimentatia umana (rafinat) si in industria alimentara E margarine, conser:e,
sapun, lecitina, fosfatide, etc!<!
0rin industrializare, dupa e.tragerea uleiului, raman sroturile, utilizate ca sursa de
proteina in *rana animalelor si matrie prima pentru concentrate de proteine in industria
mezelurilor! Din cojile semintelor se fabrica furfurolul folosit in industria fibrelor
artificiale, a maselor plastice! 9acinate, cojile se folosesc la fabricarea drojdiei furajere,
circa (#0 g ,tona produs!
Capitulele se utilizeaza in *rana animalelor, tulpinile sunt utilizate drept material
combustibil sau in industria materialelor de constructii! Liind o apreciata planta melifera,
floarea soarelui asigura, in perioada infloririii, =0'(=0 g miere,*a!
-one de fa:orabilitate
zona foarte favorabila ;zff<
zonele din Campia Romana, sudul Dobrogei si Campia Olteniei ; soluri de tip
cernoziomic, continut ridicat de elemente nutritive, capacitate sporita de retinere a
apei< J
Nibrizi recomandati +Ale., Decor, Lavorit, Lestiv, Lundulea &0C, 6ustin,
0erformer, @uper
zona favorabila ;zf<
Campia de :est ;jud! 4imis, Arad, Bi*or, @atu'9are< ' soluri cernoziomice
profunde, cantitati relativ ridicate de precipitatii<
zone neirigate din Campia Romana si 0odisul Dobrogei ;soluri brun Groscate in
Campia Romana, deficit de apa<J
)
;-!-!-! fao!org! LAO @tatistical ^earboo, &0(&<!
=0
Nibrizi recomandati + Ale., Leli., Lestiv, Lundulea &0C, Lavorit, 0erformer,
Romina, Rapid, 4imis
zona putin favorabila ;zpf<
Campia 6ijiei, 0odisul Barladului si Campia 4ransilvaniei ;fertilitate scazuta a
solurilor, fenomen de eroziune de la moderat la e.cesiv, deficit sau e.ces
temporar de apa< J
Nibrizi recomandatiAle., Lestiv, Leli., Lundulea &0C, 6ustin, Rapid, @uper, @elect
(erioada de :egetatie si de campanie
perioada de vegetatie G ((0 ' ()0 zile
epoca de semanat' incepe atunci cand in sol se inregistreaza pragul minim de %grd!C, la
adancimea de incorporare a semintei ;)'C cm<
data recoltarii G septembrie'octombrie
$escrierea principalior Aibrizi de floarea 7 soarelui
A81M+ Nibrid simplu, talie mijlocie;(##'(C# cm<, calatidiul mediuJ (&0'(&= zileJ grupa
A precocitateJ #0'#& 5 uleiJ =C00')000 g,*aJ
D1COR+ Nibrid simplu, talie (%0'(%# cm, calatidiu mare, conve.J (=0'(==zileJ grupa C
precocitateJ #0'#& 5 uleiJ =$00')000g,*aJ
LA:OR"4+ Nibrid simplu, talie (C#'(%# cm, calatidiu mare, conve., compactJ (&$'(=0
zileJ gr! C precocitateJ #0'#& 5 uleiJ )000')&00 g,*a
L18"MJ Nibrid simplu, talie (%#'($# cmJ (&$'(=# zileJ gr! C precocitateJ #= 5 uleiJ )#00
g,*aJ
L1@4":+ Nibrid trilineal4alie (C0'($0 cmJ (&)'(&$ zileJ gr!C precocitateJ #0'#& 5uleiJ
)000')=00 g,*a
L73D781A &0C+ Nibrid simplu4alie (C#'($0 cmJ (&#'(=& zileJ gr!B precocitateJ #= 5
uleiJ =$00')000 g,*a
"7@4"3+ Nibrid simplu4alie (%$'($0 cmcalatidiu mijlociu si compactJ (&$'(=$ zileJ gr!
C precocitateJ =C00'=$00 FG,NA
01RLOR91R+ Nibrid simplu4alie (%0'($0 cmcalatidiu mare si compactJ (&%'(=0 zileJ
gr! C precocitateJ #('#= 5 uleiJ =$00')000 g,*a
RA0"D+ Nibrid simplu4alie (#$'(C# cm Calatidiu mijlociuJ ((#'(&0 zileJ =#00'=$00
g,*a
=(
RO9"3A+ Nibrid timpuriu4alie (C0'(C$ cmJ ((='(($ zileJ gr! A precocitateJ #0J =&00'
=$00
@181C4+ Nibrid simplu4alie (%0'($0 cm Calatidiu mare si densJ ((='(($ zileJ gr! A
precocitateJ #='##J )&00')#00
@701R+ Nibrid trilineal4alie (C#'(%# cmJ (&%'(=& zileJ gr! C precocitateJ #0'#(J =&00'
=$00
47RBO+ Nibrid simplu4alie (C$'(%# cmJ (&$'(=)J #&'#=J )000
onditii de calitate
umiditate la recoltare ()'(# 5 ; pana la (0'((5, cand pierderile devin foarte mari
puritate biologica+
capacitatea de germinatie min 9# 5
necesarul de samanta' =,#'# g,*a ; pentru o densitate optima la recoltare de =0'#0 mii
plante,*a<
mii boabe la g+ #'(=
onditii minime de calitate pentru floarea 7 soarelui , conforme planului de gradare
stabilit prin @istemul 3ational de Gradare a @emintelor de Consum ; 9anualul de
gradare<
caracteristici organoleptice si sanitare G specifice produsului sanatos
impuritati totale, 5 ma.! &'C, din care pietre si parti metalice care nu trec prin sita de (
mm' 0,&5
TeAnologia floarii soarelui
(lanta premergtoare
Loarte bune+ cerealele p?ioase
9edii+ *ibrizii timpurii de porumb!
3u se recomand?+ monocultura unde a fost c>nep?, tutun, soia, rapiE?!
'ratulH
Ar?tura de var?+ &0'&#cm+
Ar?tura de toamn? &0'&&cm+
(regtirea terenH
=&
@e face toamna sau obligatoriu primavara prin lucr?ri superficiale pentru a mentine
rezerva de apa in sol!
(regtirea patului germinati:
0atul germinativ se preg?teDte printr'o singur? trecere cu combinatorul An preziua
sem?natului la ad>ncimea de #'Ccm!
Tabel 0.4. ,ertilizarea de baz
Lertilitate natural? sol Azot
Fg,*a s!a!
Losfor
Fg,*a s!a!
0otasiu
Fg,*a s!a!
@lab? $0 (00 )0
9ijlocie %0 90 =0
Bun? C0 $0 =0
Lertilizarea de baz? cu azot se recomand? a fi f?cut? cu Y din doza sub form? amidic?
;uree< sau sub form? amoniacal? ;comple.e< iar restul se aplic? cu ocazia lucr?rilor de
intreEinere!
Losforul se aplic? sub form? de comple.e bogate An fosfor de tipul &&'&&'0, &='&='0, (='
=&'0, 9'&)'&)< sub ar?tur? sau la preg?tit teren prin incorporare la (0'(& cm cu discul
'toamna!
5mna i semnatul
Nibrizi de floarea soarelui recomandaEi pentru vestul E?rii+ Banat, @elect, Rigasol, Lleuret,
Llorena, Ale.andra, Arena, 0i.el, Opera, 0RC=A90, 0RC=A$&, 0RC)A)), 0RC)AC=,
0RC)A$=
4ratamentul seminEei+
Combatere putregaiuri se va face obligatoriu cu fungicidele Banlate, Galben,
Lundazol (,# g,t, iar mana se va combate cu Apron &g,t
Combatere d?un?tori se va face cu insecticide+ Gauc*o (0l,tJ Cruiser =#0 L@
;(0l,t<J Luradan =# @4 ;&$l,t<
0recizia sem?natului este oferit? de reglarea corespunz?toare asem?n?torii in funcEie de
densit?Ei G prin pierderi minime de plante Di prin control e.celent al ad>ncimii de sem?nat
Di al distanEei Antre r>nduri!
==
&poca de semnat+ va trebui s? Ein? cont de rezerva de ap? din sol, de presiunea bolilor
Di d?un?torilor, de presiunea buruienilor Di de soiul utilizat! 0erioda optim? de sem?nat
este prim?vara c>nd An sol la ad>ncimea de sem?nat )'C cm se Anregistreaz? o temperatur?
de C'% grade!
Densitatea se stabileDte An funcEie de potenEialul biologic al soiului, indicii de calitate a
seminEei Di starea fitosanitar? a acestora, de epoca de sem?nat, de calitatea patului
germinativ, Di de presiunea bolilor la densit?Ei m?rite!
Nibrizi timpurii #& 000'## 000
Nibrizi semitimpurii #0 000'#= 000
Nibrizi tardivi )$ 000'#0 000
Greutate a (000 boabe+ #0'$0g
Cantitate de s?m>nE? la *ectar+ =,#'#g
Cantitatea X ;nr! boabe germ! M greutate (000boabe< , ;puritate . germinaEie<
Ad>ncimea de sem?nat )'Ccm
ombatere bolilor la floarea soarelui n timpul :egetaieiH
putregaiurile Di p?tarea brun? se combat cu+ Rovral sau Lundazol ;(g,*a<J Foner
;(,&#l,*a<J Altocombi ;0,#l,*a<
ombatere duntoriH
Actara =# [G ;0!0Cl,*a<J Decis &,# 1C ;0!0&'0,0#5<J Decis &# [G ;0,&'0,=l,*a<J Lastac
;0,0('0,0&l,*a<J Farate &,# 1C ;0,&'0,)l,*a<J 9opsilan ;0,0C'0,(&#l,*a<J Regent ;0,09'
0,(l,*a<J @inorato. =#;0,('0,=5<J :ictenon ;0,)'(l,*a<!0entru combaterea roz?toarelor
din cAmp se poate utiliza produsul Barai!
ombatere buruieniH
@e vor efectua tratamente c*imice pe vegetaEie An momentele optime de aplicare cu unul
dintre urm?toarele erbicide+
la preg?tire pat germinativ pentru combaterea buruienilor mono Di dicotiledonate+
4riflure. )$ 1C ;(,%#'&l,*a<
imediat dupa semanat pentru combaterea buruienilor monocotiledonate+ Guardian
;&l,*a<J Narness ;)'#l,*a<J 0rometre. ;&,#')l,*a<
in zonele cu costrei sau pir se aplic? pe vegetatie+ Agil ;0,%'(,#l,*a<J 8eopard
;0,$'(,%#l,*a<J Galant @uper ;0,#'(l,*a<
=)
,ertilizare fazialH
3utritiv &0+&0+&0 ;aport de 3&05, 0&05, F&05Smicroel!< G &,# l,*a
3utrileaf ;aport de 3&05, 0&05, F&05S 9g!<'&,#l,*a
3itrofosa ;aport de 3&05, 0(95, F(95S 9g, B, Cu, Le, 9n, 9b, 2n< G &'#l,*a
Lolifag ;aport de 3%&5, 0&#5, F=$5Smicroelemente, procain?, vit! B(, fenolftalein?<'
(,#'&,#l,*a!
Lertitell ;aport de 3, 0, FSmicroelemente<' (,#'&,#l,*aJ Biofert ;foliar< G&')l,*a!
!rigareH se aplic? ('& ud?ri a #00'%00mc,*a, dar nu An timpul infloritului pentruc?
favorizeaz? apariEia putregaiurileJ
(olenizarea+ pentru a nu avea seminEe seci pe capitule este bine s? asigure ('& familii de
albine,*a pentru a asigura polenizarea suplimentara
RecoltareaH recoltarea se Ancepe cAnd umiditatea seminEelor au (#'(C5! 3u se recolteaz?
la maturitatea deplin?, datorit? pierderilor mari prin scuturare! @e pot obEine producEii de
aproape )000g,*a!
$epozitarea H @e vor e.ecuta lucr?ri de lop?tare, condiEionare, lotizare Di controale
periodice privind condiEiile de p?strare! 0entru combaterea insectelor din depozite se
utilizeaz? unul din urm?toarele produse+ Actelic ;0,0#'0,(5<J Lendona ;&'=5<J F,Obiol
&# 1C ;(,#Cmg s!a!,mp<, 0*osto.in (3!"00#g semin$e).
'(!T#)%) 4. 5 ;!#!"T&R '+R# 5R)
4.*. 5%RT !5T#R!
Denumirea agentului economic+ @C B"O"341R AGRO @R8
@ediul+ Rom>nia, 0RANO:A, comuna 0aulesti
Lorma juridic?+ @ocietate cu raspundere limitata
Lorma de proprietate+ privat?
Cod fiscal+ RO()9)C(=(J 3r! registrului comerEului+nr! 6&9,(()#,&00&
Bntreprinderea are un numar de & de angajaEi si este specializata in cultivarea cerealelor,
plantelor leguminoasesi a plantelor producatoare de seminte oleaginoase!
=#
4.0 'cti:itatea principala H
' producerea Di comercializarea de cereale, leguminoase si seminte oleaginoaseJ
' activit?Ei de AntreEinere a utilajelor proprii J
' comercializarea tuturor serviciilor specifice activit?Eilor din domeniul de activitate!
@ocietatea comercial? K @C B"O"341R AGRO @R8I s'a constituit An conformitate cu
prevederile 8egii =(,(990 privind societ?Eile comerciale!
@ocietatea comercial? @C B"O"341R AGRO @R8 este persoan? juridic? rom>n?,
av>nd forma juridic? de societate cu raspundere limitata cu capital integral privat Di a fost
Anregistrat? la Camera de ComerE Di "ndustrie a 6udeEului 0RANO:A sub nr!
6&9,(C$0,(99= av>nd durat? de funcEionare nelimitat?, Ancep>nd cu data Anmatricul?rii
@C B"O"341R AGRO @R8 a inceput activitatea cu >C *a de teren, arabil detinut
in arenda de la locuitorii comunei 0aulesti, din judetul 0ra*ova, si cu utilaje second
*and, respectiv doua tractoare 7C#0, doua pluguri 00=,=0, un disc GD=,& , o semanatoate
paioase @70'&9, o semanatoate plante prasitoare @0C'C i un cultivator!
"n &009 @C B"O"341R AGRO @R8 a intocmit un proiect pentru a obtine
fonduri structurale prin masura ((& Hinstalarea tinerilor fermieriI, proiect care s'a
finalizat prin ac*izitia unui combinator de #!C m si a unui cultivator cu C randuri cu
fertilizator!
"n prezent @C B"O"341R AGRO @R8 detine An arend? (%# *a de teren arabil pe
care il lucreaza cu tractoare si utilaje performante din care +
Tabel 4.*. $otarea cu Masini, tractoare si utilaje la * ianuarie 06*4
3r!
crt!
Denumire 3r! Anul :aloare
( 4RAC4OR 9A@@1^ L1RG7@O3 ( (99C 90000
& 4RAC4OR 31[ NO88A3D ( (99C %C#00
= CO9B"3A 6ON3 D11R1 ( (99C 99000
) 4RAC4OR 7 C#0 & (9$0 9000
# @19A3A4OAR1 0A"OA@1 ( (99) &$000
C @19A3A4OAR1 0RA@"4OAR1 ( (99C #000
% "3@4A8A4"1 D1 1RB"C"DA4 ( &00$ C000
$ D1CO90AC4OR ( &0(( =#(00
=C
Dupa cum reiese din tabelul =!(! parcul de tractoare si utilaje este foarte bine
dotat, masinile sunt performante, preturile de ac*izitie demonstreaza faptul ca s'a investit
in dotarea acestei societati pentru a ajunge la un nivel de competenta europeana!
4ractor 9asseV Lergusson (%0 C0
4ractor 3e- Noland ()0 C0 J
Combina de recoltat 6o*n Deere ((%) J
@emanatoare paioase @ulV 7nidrill pe discuri )m
Grapa cu discuri purtata =m
4ractor 7'C#0 & bucJ
0lug reversibil Gassner, 4*ieme
Decompactor =m
@emanatoare plante prasitoare pe C randuri cu fertilizator 9O3O@19
M&$!%) #"%R&"/!')
C8"134"+
@C "341RAGRO
BRA4"9 @R8
RA87 0ROD @R8
L7R3"2OR"+
@C 87FO"8 @A
@C AGR"CO:1R @R8
@C 1GA9AR 4RAD"3G @R8
CO3C7R13U"+
@C FAR"A3A @R8
@C 0"9 @A
0LA B731A A7R18
4.0 #R+'"!-'R&' 5TR%T%R')1 ' 5#!&T'T!!
=%
Oganizarea ca functie manageriala reprezinta ansamblul actiunilor intreprinse in
vederea utilizarii la ma.im a resurselor materiale, umane si financiare pe care le are la
dispozitie societatea!
8a nivelul, @C B"O"341R AGRO @R8 organizarea reprezinta+
' determinarea, enumerarea si gruparea activitatilor necesare realizarii
obiectivului stabilit printr'o utilizare cat mai rationala si eficienta a tuturor resurselorJ
' crearea relatiilor organizatorice capabile sa asigure integritatea sistemului
condusJ
' formarea sistemului conducator capabil sa influenteze in mod corespunzator
sistemul condusJ
@tructura generala are in vedere urmatoarele principii generale+
unitatea de comandaJ
competenta profesionalaJ
delegarea de atributiiJ
dirijarea activitatii pe compartimente operationale si functionaleJ
eficienta ma.ima!
@ocietatea se incadreaza in tipul de structura ierar*ic'functionala care are
urmatoarele avantaje+
' asigura o buna utilizare a resurselorJ
' gruparea sarcinilor, respectiv a resurselor umane se face functie de specializareJ
' repartizarea sarcinilor pe persoane asigura o buna specializare individualaJ
' mediul este stabilJ
' conducatorii compartimentelor au autoritate si responsabilitate asupra activitatii
pe care o conducJ
' titularii posturilor de e.ecutie primesc dispozitii si raspund in fata
conducatorului ierar*ic, care detine in e.clusivitate dreptul de a lua decizii si de a
controla, asigurandu'se astfel operationalizarea principiului unitatii de decizie si actiune!
Organigrama @C B"O"341R AGRO @R8 este piramidala avand trei nivele
ierar*ice si anume+
Administrator 7nic G Director GeneralJ
=$
@ef de ec*ipaJ
1.ecutanti!
3ivelele ierar*ice cresc operativitatea, scurteaza circuitele operationale si
diminueaza posibilitatea de deformare a informatiilor!
@ubunitatile structurii organizatorice sunt compartimentele operationale si
functionale+
sectiile de productieJ
ateliere de AntreEinereJ
birourile si serviciile functionale!
Criteriile de constituire a compartimentelor operationale si functionale sunt+
importanta activitatii
responsabilitatea activitatiiJ
ponderea activitatii!
7nitatea operationala de baza este formatia de lucru!
!
=9
Tabel 4.9. 'mplasarea culturilor pe trupuri de sol pe perioada 066C706*4
3r
! @ola
*
a &009 &0(0 &0(( &0(& &0(=
crt
! cult *a cult *a cult *a cult *a cult *a

( 4 & GRA7 # GRA7 % L8! @OAR187" # 0OR79B (0 0OR79B (0
0OR79B #

& 4=0 GRA7 )0 GRA7
&
# L8! @OAR187" (= GRA7 && 0OR79B )0
L8! @OAR187"
(
# GRA7 ($ 0OR79B ($
0OR79B 9

= 499 L8!@O1AR187" && GRA7
&
C GRA7 &C L8! @OAR187"
&
) GRA7 =)
0OR79B $ 0OR79B (0

) 4(0( 0OR79B & 0OR79B &0 GRA7 ($ GRA7
=
$ L8!@OAR187" =$
GRA7
(
0 0OR79B &0

# 4(00 ' ' L8! @OAR187"
&
# 0OR79B &# L8! @OAR187" (9 GRA7 =(
0OR79B (&

C 4(0& ' ' ' ' ' ' ' ' GRA7 #
L8!@OAR187" (%
)0
Tota
l >C *9?
*?
<
)(
Tabel 4.0. 'naliza ncadrrii cu personal pe perioada 066@706*0
3r! crt! Lelul
&00
$
&00
9
&0(
0
&0(
(
&0(
&
0ersonal 41@A din care+
( 0ersonal te*nic din care+ ( ( ( ( (
&
9uncitori calificati din
care+
( ( ( ( (
4otal personal permanent & & & & &
=
9uncitori sezonieri mediu
din care+
( ( ( ( (
0rivind incadrarea cu personal, se observa din tabel ca nu au e.istat fluctuatii!
0ersonalul este calificat iar numarul sezonierilor este relativ mic avand in vedere suprafata
care trebuie lucrata, numar redus si de utilajele performante pe care e.ploatatia le detine!
Tabel 4.4. &:olutia si structura suprafetelor recoltate pe perioada 06*6706*4
3r! crt! Activitatea 79 &0(0 &0(( &0(& &0(=
( GRA7
*a C$ C& C0 %0
5 100.0 91.2 88.2 102.9
& L8! @OAR187"
*a )0 ($ )= 55
5 100.0 45.0 107.5 137.5
= 0OR79B
*a &0 C% #0 50
5 100.0 335.0 250.0 250.0
& 'otal
*a "2( "&% "53 "%5
5 100.0 114.8 119.5 136.7
"n ceea ce priveste evolutia si structura suprafetelor + suprafata la grau se men ine
An jur de %0 *a, floarea soarelui , cu oscila ii este de ## *a in anul &0(=, iar suprafa a de
porumb boabe a crescut la #0 *a pe seama cre terii suprfe elor ce au fost arendate!
Ordinea amplasarii culturilor pe tipurile de sol s'a mentinut de'a lungul celor # ani
studiati destul de asemanatoare ,; tabel =!)<, faptul ca in e.ploatatie se tine cont de tipul de
sol necesar pentru fiecare cultura i de conditiile necesare pentru o rota ie
corespunz?toare!
Tabel 4.9. 5oiuri si Aibrizi culti:ati
A378 GRA7 0OR79B L8!@OAR187"
&009 BO19A 0R=%^(& 0RC)81(9
&0(0 BO19A 0R=%^(& 0RC)81(9
&0(( G8O@A 0R=%^(& 0RC)81(9
&0(& G8O@A DFC)$$9 0RC)81(9
&0(= G8O@A 09#%$ 0C)81(9
Laptul ca in procesul de productie la cele = culturi se recurge la soiurile cele mai
noi si mai appreciate de pe piata; Glosa la grau, 1.agone si 1.ocet la rapita< , inclusiv la
*ibrizii de porumb, demonstreaza interesul pentru noutate si inovatie, precum si o abordare
moderna a agriculturii!Lolosirea acestor soiuri noi a fost facuta in urma unui studiu de piata
si o analiza atenta asupra cercetarilor in domeniu!
Tabel 4.<. &:olutia productiilor medii pe perioada 066C706*0
3r crt Cultura 79 &009 &0(0 &0(( &0(&
( GRA7
lei,*a =0C0 &9=0 =&00 (9#0
5 100.0 95.8 104.6 63.7
&
L8OAR1A
@OAR187"
lei,*a (900 &(00 &000 (&#0
5 100.0 110.5 105.3 65.8
= 0OR79B
lei,*a )000 )(00 C000 &(=0
5 100.0 102.5 150.0 53.3
Tabel 4.>. &:olutia productiilor totale pe perioada 066C706*0
3r crt Cultura )* &009 &0(0 &0(( &0(&
( GRA7
tone (=%!% (99!&) (9$!) ((%
% 100.0 144.7 144.1 85.0
&
L8OAR1A
@OAR187"
tone )(!$ $) =C #=!%#
% 100.0 201.0 86.1 128.6
= 0OR79B
tone $ $& )0& (0C!#
% 100.0 1025.0 5025.0 1331.3
"n tabelul =!%! sunt prezentate productiile totale la cele = culturi, luand in calcul faptul ca si
suprafetele s'au sc*imbat!
Tabel 4.?. &:olutia cAeltuielilor realizate pe perioada 066C706*0
3r crt Cultura 79 &009 &0(0 &0(( &0(&
( GRA7
lei,*a (900 (9=0 (9=9 &()#
5 100.0 101.6 102.1 112.9
& L8OAR1A @OAR187"
lei,*a &&#0 &=00 &=%& &=$#
5 100.0 102.2 105.4 106.0
)=
= 0OR79B
lei,*a &#00 &##0 &C00 &%00
5 100.0 102.0 104.0 108.0
Tabel 4.@. &:olutia costurilor realizate pe perioada 066C706*
3r crt Cultura )* &009 &0(0 &0(( &0(&
( GRA7
lei,g 0.+2 0.++ 0.+" "."0
% 100.0 106.1 97.6 177.2
&
L8OAR1A
@OAR187"
lei,g "."( "."0 "." "."
% 100.0 92.5 100.2 161.1
= 0OR79B
lei,g 0.+3 0.+2 0.&3 ".2%
% 100.0 99.5 69.3 202.8
Tabel 4.C. &:olutia preturilor de li:rare realizate pe perioada 066C706*0
3r crt Cultura )* &009 &0(0 &0(( 20"2
( GRA7
lei,g 0!)# 0!C# 0!$ 0!9
% 100.0 144.4 177.8 200.0
&
L8OAR1A
@OAR187"
lei,g (!) (!# (!% (!9#
% 100.0 107.1 121.4 139.3
= 0OR79B
lei,g 0!$# 0!%# 0!9 0!9#
% 100.0 88.2 105.9 111.8
Tabel 4.*6. &:olutia rezultatelor financiare pe Aa si pe culturi , fara sub:entii, pe
perioada 066C706*0
3r crt Cultura )* &009 &0(0 &0(( &0(&
( GRA7 lei!ha ,523 ,25.5 +2" ,30
&
L8OAR1A
@OAR187" lei!ha &"0 (50 "02( 52.5
= 0OR79B lei!ha 00 525 2(00 ,+%+.5
))
Tabel 4.**. 'naliza sub:entiilor Realizate pe perioada 066C706*0
"r crt 5pecificare %M &009 &0(0 &0(( &0(&
* -urs .alutar
lei!"
euro )!0& )!&& )!&C )!=&
% 100 105 106 107.5
0 5ub:entia la Aa
euroFAa (5 % "2( "&"
% 100 114.2 150.9 166.8
4
5uprafata
culti:ata
*a C9 (&$ ()% (#=!)=
% 100 185.5 213 222.4
9 5ub:entii
euro #$=C (&=C# ($%C0 &(C))
4otal lei &=)C0 #&($0 %99(C 9=#00
lei,*a =)0 )0$ #)) C09
% 100 222.4 340.6 398.6
Tabel 4.*0. &:olutia rezultatelor financiare pe Aa si pe culturi , cu sub:entii, pe
perioada 066C706*0
3r crt Cultura )* &009 &0(0 &0(( &0(&
( GRA7 lei!ha ,"(3 3(2 ""+5 2"
&
L8OAR1A
@OAR187" lei!ha %50 "25( "5%2 ++2
= 0OR79B lei!ha "2&0 33 33&& ,+%
Tabel 4.*4. &:olutia rezultatelor financiare totale pe culturi si ferma, cu sub:entii,
pe perioada 066C706*0
3r crt Cultura )* &009 &0(0 &0(( &0(&
( GRA7 lei ,"2&&&
23+3.+

+(%(.%
(
"535%.(

&
L8OAR1A
@OAR187" lei 30000
22+3%.(
"
+%5(0.%

3+&0&.&
"
= 0OR79B lei 2&(00
+2&(%.
%
"+%"(2.
3
,
3355.0(
&
4O4A8
L1R9A lei &235+
"0((".
5
30&+&".

&(&0%.2
2
)#
Tabel 4.*9.)ista pricipalelor unitati furnizoare de materii si materiale in anul 06*0
"r.
crt.
$enumire unitate produs li:rat
cantitate pret .aloare
%M leiFdoza,l,t lei
( 87F O"8 9O4OR"3A $000 C!0( )$!0$0
& AGR"CO:1R @A9A34A 0OR79B =9 doze C#0 (##(0
= AGR"CO:1R @A9A34A L8 @OAR187" && doze %0# &#=#0
) AGR"CO:1R 1RB"C"D AC14OGA3 &00 l )= $C00
# AGR"CO:1R 1RB"C"D R1@14 %0 l 99!& C9))
C AGR"CO:1R 1RB"C"D 1M0R1@ (!C# g =&9= #)=)
% AGR"CO:1R 1RB"C"D 1\7"0 (00 l ((# ((#00
$ AGR"CO:1R 1RB"C"D &!)D #0 l &9 ()#0
9 AGR"CO:1R 1RB"C"D GRA3D@4AR ( g (0%0 (0%0
(0 1GA9AR 4RAD"3G "3GRA@A9"341 30F (# t &(#0 =&&#0
(( 1GA9AR 4RAD"3G A2O4A4 D1 A9O3"7 &) t (C00 =$)00
@ocietatea noastra lucreaza cu cei mai importati si apreciati furnizori din Romania
tocmai pentru a mentine acest raport calitate'pret!"nvestitiile in produse si servicii de
calitate se observa , certificarea calitatii produselor noastre este baza tuturor activitatilor
desfasurate de e.ploatatie!
Tabel 4.*<. )ista cu principalii beneficiari n anul 06*0
"r.
crt.
$enumire unitate produs li:rat
cantitat
e
pret
.aloare
totala
Ig leiFIg lei
( @C RA870ROD @R8 GRA7 $#000 0!$ C$000
& @C "341RAGRO 0OR79B (=0000 0!9# (&=#00
= @C "341RAGRO L8OAR1A @OAR187" C&000 (!9# (&0900
8a fel ca si in cazul furnizorilor, aceleasi standarde avem si pentru clienti nostrii,
produsele noastre fiind livrate catre producatori de renume in judet si in tara, renume pe
care si l'au castigat datorita e.igentei si mentinerii calitatii la un nivel ridicat!

)C
'(!T#)%) 9. #")%-!!
Agricultura constituie din cele mai vec*i timpuri Di continu? s? r?m>n? Di azi un
domeniu vital de activitate a omului! R?m>ne unica surs? de *ran?, un furnizor important
de materie prim? pentru industrie Di totodat? o Ansemnat? piaE? de desfacere pentru
producEia acesteia!
@istemul Di orient?rile reformei dup? anul (9$9, s'au bazat pe faptul c?, agricultura
a fost supus? unei reforme cu efecte profund contradictorii! 0rivatizarea s'a dovedit
insuficient? pentru demararea procesului de dezvoltare a agriculturii, iar producEia agricol?
a stagnat!C*iar An situaEia diferenEei de apartenenE? asupra p?m>ntului Di a celorlalte
mijloace de producEie, produc?torul agricol din Rom>nia urm?reDte o serie de probleme
concrete Di An sfera maretingului! Deci, cauza unui sistem neadecvat privind
dimensionarea Di a profilului te*nico'economic al e.ploataEiilor agricole nu Eine de
privatizare ca proces obiectiv, ci Di de alEi factori ce se Ancadreaz? la tipul Di formele
propriet?Eii private!
"n Capitolul ( am tratat importanta si dezvoltarea agriculturii in tara noastra!
Rom>nia are o suprafa ? agricol? de (),$ milioane de *ectare, dintre care doar zece
milioane sunt ocupate cu terenuri arabile! Dup? o evaluare f?cut? An noiembrie &00$,
apro.imativ C,$ milioane de *ectare agricole nu sunt lucrate ! :aloarea produc iei agricole
din Rom>nia a crescut An anul &00$ cu )05, la CC,99 miliarde lei, iar An anul &009 a sc?zut
p>n? la #9,9 miliarde lei!
Bn anul &009, Rom>nia a e.portat produse agroalimentare An valoare de &,( miliarde
de euro i a importat de =,) miliarde de euro!
@uprafa a agricol? a Rom>niei a sc?zut u or de la un an la altul! 4ransferul
suprafe elor de teren c?tre sectorul forestier i al construc iilor a constituit cauza
principal? a reducerii suprafa ei agricole An ultimii dou?zeci de ani! Reducerea suprafe elor
de teren, prin includerea acestora An zona urban?, reprezint? un fenomen Ant>lnit An zonele
cu productivitate mai mare, An timp ce sc*imbarea categoriei de folosin ? a terenului
agricol An cel forestier apare, An special, An zonele defavorizate 0?durile acoper? o
suprafa ? important?, Ans? se situeaz? Anc? sub poten ial!
)%
0>n? An anul &0(0, aproape toat? suprafa a agricol? i peste o treime din fondul
forestier au fost privatizate!
Aproape jum?tate din suprafa a agricol? este lucrat? de e.ploata ii de subzisten ?,
care men in eficien a agricol? general? la un nivel sc?zut, contrabalans>nd realiz?rile
fermelor mari care ob in, de altfel, rezultate bune! Bn prezent ;iulie &0(0< apro.imativ =,#
milioane de ferme au terenuri de mai pu in de un *ectar, fapt care le Ampiedic? s? acceseze
fonduri 71!
DeDi forEa de munc? An agricultura Rom>niei este An continuare una dintre cele mai
numeroase din 1uropa, dinamica ponderii populaEiei ocupate An agricultur? arat? o tendinE?
de sc?dere treptat? a acesteia, de la )0,95 An anul &00( la &%,% 5 An anul &00$!
Bn ceea ce priveDte situaEia Antreprinderilor agricole, se constat? o creDtere a
num?rului Antreprinderilor agricole An general! "n anii &009 si &0(0 a crescut num?rul
Antreprinderilor mici Di foarte mici, An timp ce num?rul celor mari a sc?zut uDor!
Cerealele Di plantele oleaginoase ocup? circa %0 5 din suprafaEa arabil?!
7 este predominant? &,= din terenurile arabile, locul (0 An lume
' se cultiv? mai ales+
_ gr>u'regiunile joase+ C! Rom>n?, Dobrogea ;centru Di sud<, C! 9oldovei
_ porumb ;locul "" An 1uropa Di 9 pe Glob<'e.tensiune mai mare+ 0od!
Getic, 0od! 9oldovei, 0od! 4ransilvaniei, 8unca Dun?rii, depresiuni intramontane
_ orz, orez ;C! de :est, @ E?rii<, secara, sorg etc!
Bn unii ani datorit? calamit?Eilor naturale ;secet?, inundaEii< Rom>nia import?
cereale!
Dintre plantele oleaginoase An care uleiul este concentrat An seminEe amintim+
floarea soarelui, soia, rapiEaJ ca plante produc?toare de fructe oleaginoase+ m?slinul,
cocotierul, palmierulJ tuberculi oleaginoDi produc ara*idele, iar germeni oleaginoDi conEine
porumbul!
Capitolul = studiaza @C B"O"341R AGRO @R8, 67D1 78 0RNO:A
facand o scurta incursiune in trecutul societatii, analizand pe rand statutul, organizarea,
forta e munca, dotarea si te*nologiile folosite!
)$
;!;)!#+R',!&
(! Alecu, "!, D! a!, ' 9anagementul agricol An Rom>nia, 4recut, prezent Di viitor, 1d!
Ceres, BucureDti, &00&!
&! Constantin, 9!, coordonator, D! a!, ' 9areting, suport de curs, 1d! 7@A9:
BucureDti, &00%!
=! Davidovici, "!, D! a!, ' OpEiuni de politici agricole Di de dezvoltare rural? An
perspectiva integr?rii An 7niunea 1uropean? , "3C1, "1A, BucureDti, &00=!
)! Dr?g*ici, 9!, ;coordonator<, D!a! ' 9arja brut? standard, metodologia de utilizare
pe activit?Ei, zone geografice, comune, 0rofitul agricol, nr! (%, ($ , &00)!
#! Dona, "!, ' 1conomie Rural?, 1d! 1conomica, BucureDti, &000J
C! 2a*iu, 8etiEia, D! a!, ' @tructurile agrare Di viitorul politicilor agricole, 1d!
1conomic?, BucureDti, &00=!
%! . . . ' @tructura agriculturii rom>neDti, An pragul ader?rii Rom>niei la 7niunea
1uropean?I, "nstitutul 3aEional de @tatistic?, Biroul de pres?, nr! C& din %
decembrie &00C, Rom>nia,
$! . . . ' Recens?m>ntul agricol general ;decembrie &00& G ianuarie &00=<,
7tilizarea terenurilor agricole, "3@, &00)
9! . . . ' 0lanul 3aEional de Dezvoltare &00)'&00C, 9icrosoft [ord Document!
(0! . . . ' @ectorul agroalimentar din Rom>nia Antr'o perspectiv? european?, 1d!
1.pert, &00= *ttp+,,---!g*idulprimariilor!ro,business!p*p,0R"9AR"A'
A9AR7,=9)(C,
((! JJJ'+R!%)T%R' R#M3"!&! 2" !,R& 06*6,
*ttp+,,---!madr!ro,pages,raport,agricultura'romaniei'noiembrie'&0(0!pdf
)9