Aluminiul si riscul pentru sanatate

Prea mult aluminiu in mancarea noastra?

Alarma vine din partea Efsa (European Food Safety Authority) care, in urma unei cereri a
Comisiei europene, a cercetat si in iulie 2008 a difuzat un raport in care se arata ca dozele de
aluminiu, inerate de catre europeni fara sa stie, depasesc cantitatea considerata siura pentru
sanatate!
Aluminiul este introdus in oranism in mod principal prin dieta! Aportul cel mai
semnificativ provine din paine, paste si in eneral din derivate de cereale, pentru ca sunt consumate
din "elsu in fiecare zi! #oate in aluminiu sunt si unele leume ( ciuperci, spanac, laptuca), "auturi
(ceai si cacao) si unele produse in praf pentru copii! Chiar si unele medicamente (antiacide si
antidiareici) contin aluminiu! $utin semnificativ este insa aportul de aluminiu prin apa de "aut!
%esponsa"ili pentru aceasta ar fi ( in afara de tendinta unor plante de a inmaazina
aluminiul si alte metale) inal"itorii folositi pentru faina ( pe "aza de sulfat du"lu de aluminiu si
potasiu& alaun), conservantii si aditivii, dar si recipientele care vin in contact cu alimentele ( "auturi
la cutie si alimente confectionate in tetrapac'), ca si tiaile de aluminiu!
(n acest scop, o investiatie efectuata decatre (nstitutul Superior de Sanatate ((SS) a aratat
ca cedarea aluminiului este limitata si in conditiile de timp si temperatura care simuleaza coptura, ca
si in cele ce simuleaza conditiile de conservare a alimentelor la temperaturi scazute () *C)! +a
temperatura am"ientala (,0 *C) a fost asita o mirare nerelevanta pana la 2, de ore, in timp ce
pentru perioade mai mari mirarea devine sensi"ila! Alimentele cele mai aresive, adica cele care
determina o cedare mai importanta de aluminiu sunt rosiile si otetul, din cauza aciditatii lor! Si sarea
contri"uie la cresterea mirarii!
$otrivit investiatiei (SS, cantitatea de aluminiu inerata de un italian mediu, in cazul in
care totul este preparat in recipiente de aluminiu, este de cca - m pe zi! (n linie cu aceste rezultate,
diverse studii efectuate pe continentul nostru indica o valoare varia"ila intre 0,2 si .,) m pe
'iloram pe saptamana la adulti, in timp ce pentru copii si adolescenti valoarea oscileaza intre 0,/ e
2,0! 1oza saptamanala tolera"ila de aluminiu, potrivit oamenilor de stiinta de la Efsa, este eala cu
. m pe 'iloram de reutate corporala!
%ezultatele identifica , deci, copii ca fiind cateoria de risc ma2or pentru inerarea
e3cesiva de aluminiu! +a suarii alimentati cu lapte artificial, in particular, valorile se apropie de
limite si cateodata le si depasesc, uneori chiar si de , ori!
Cel mai riscant este laptele pe "aza de soia, pentru capacitatea acestei leuminoase de a
concentra metalul, dar si a am"ala2ului care contine aluminiu!
$e "aza acestor informatii se pot trae cateva concluzii utile pentru a limita inestia de
aluminiu4
preferinta pentru alimente interale5
varierea alimetatiei5
limitarea alimentelor ce contin conservanti si aditivi5
limitarea folosirii "auturilor in cutii de aluminiu sau a alimentelor am"alate in
tetrapac'5
evitarea contactului prelunit la temperatura am"ientala a am"ala2elor din aluminiu
cu alimente acide ( de e3emplu otet)!
Problema aluminiului ca si metal toxic de acumulare nu este o problema noua. A fost
studiata inca din anii '90, mai intai in America si apoi si in Europa.
66Aluminiul este un olioelement care poate fi periculos, si chiar mortal, daca este inerat
in cantitati e3cesive!(ntr&adevar, recent, aluminiul a fost recunoscut ca factor etioloic al unor
manifestari patoloice (dintre care si encefalopatia, osteopatia si anemia) asociate cu tratamentul
dialitic! A fost ipotizat, de asemenea, ca aluminiul poate fi un cofactor in etiopatoeneza unor "oli
neurodeenerative, printre care si "oala Alzheimer, chiar daca o pro"a directa in acest sens este inca
controversata! 7otusi, neuroto3icitatea aluminiului este dovedita la animalele de la"orator si la
pacientii cu insuficienta renala (ca si consecinta a varstei sau a prezentei unor "oli renale) si e3ista
premize pentru a sta"ili prezenta unei leaturi intre e3punerea la aluminiu si patoloiile
neurodeenerative (Prima Conferinta Internationala: metalele si creierul: de la neurochimie la
neurodegenerare !000)! A fost evidentiata si o asociere intre nivelele crescute de aluminiu &
prezente in unele peparate alimentare pentru nou&nascuti si in solutiile pentru nutritia parenterala
domiciliara & si unele complicatii neuroloice si osoase (reducerea vitezei de sinteza osoasa)! 7otusi
tre"uie su"liniat ca riscul sanitar leat de to3icitatea aluminiului depinde de durata e3punerii
pacientilor si de functia lor renala! 1e e3emplu pacientii supusi pentru o luna perioada de timp
nutritiei parenterale prezinta un risc sanitar ma2or din cauza e3punerii lor prelunite la nivele
scazute de aluminiu, care, cu timpul, pot provoca, contrar cu ce s&ar prezenta la o e3punere acuta, o
acumulare ma2ora a olioelementului in compartimentele oranismului! (n mod analo nou&nascutii
prematuri sunt e3pusi in mod particular din cauza functiei lor renale imature si din cauza ca acestia
au nevoie de cantitati crescute de solutii de calciu si fosfat, solutii ce contin si aluminiu! 8umeroase
studii indica faptul ca pacientii care au o functie renala alterata, ca nou&nascutii si prematurii, care
sunt e3pusi pe cale parenterala la concentratii de aluminiu mai mari de ,&) 9:; pe zi tind sa
acumuleze aluminiul in concentratii to3ice la nivelul S8C (Sistem 8ervos Central) si la nivel osos!
("uletinul n#$% al Agentiei france&e pentru securitatea sanitara a produselor pentru sanatate!00'(
7otusi tre"uie su"liniat ca unele studii au aratat ca aceasta acumulare la nivelul tesuturilor
se poate intalni si la e3puneri la concentratii inferioare de aluminiu!
1in aceste motive in Franta au fost oranizate trei rupuri de lucru cu scopul de a evalua
riscurile leate de e3punerea la aluminiu! ("ilantul !00' a Agentiei france&e pentru siguranta
sanitara a produselor pentru sanatate,, Afssaps)
grupul In)*4 se ocupa cu epidemioloia si analiza critica a tuturor studiilor epidemioloice
pu"licate5
grupul Afssa4 evalueaza proportia de aluminiu prezenta in alimente si in mediul incon2urator5
grupul Afssaps4 se ocupa cu to3icoloia aluminiului ( sunt implicate in mod particular
unitatile de supravehere to3icoloica si farmacoloica, departamentul de evaluare a
produselor cosmetice si sectiunea de epidemioloie)
1atorita cola"orarii celor trei rupuri a fost posi"ila ela"orarea unui pre&raport cu scopul de
a rezuma situatia evaluarii riscurilor sanitare leate de e3punerea populatiei franceze la aluminiul
prezent in apa, in alimente si in produsele pentru sanatate! $e .0 septem"rie 2002 acest pre&raport a
fost prezentat unui rup de e3perti in to3icoloie! (n 2002 <landa a prezentat la E=EA proiectul de
ela"orare a unor linii hid care sa permita evitarea cedarii aluminiului din sticlele de sticla! +imita a
fost fi3ata la 2) 9:+ (cel mai "un dintre tipurile de sticla eli"ereaza 20 9:.00ml)! < alta pro"lema
a fost prezenta aluminiului in su"stantele utilizate pentru preparatele parenterale, pentru ca a fost
o"servat ca la pacientii ce utilizeaza acest tip de formule cantitatea de aluminiu eli"erata este mai
mare decat )000 9 si ca putea sa fie o leatura intre folosirea acestor solutii si aparitia unor "oli!
1in acest motiv, recent, F1A a pu"licat un reulament foarte riuros care limiteaza concentratia
aluminiului in su"stantele utilizate pentru preparatele parenterale la 2) 9:+! (n plus a fost sta"ilita
concentratia de aluminiu in fluidele de administrat pe cale iv la copii si adulti cu insuficienta renala
sau supusi la dializa sa fie cea mai mica posi"il si, in orice caz, mai mica decat .0 9:+! Sa ne
amintim ca cel ami "un tip de sticla eli"ereaza 20 9 per .00 ml ("ilantul !00' a Agentiei
france&e pentru siguranta sanitara a produselor pentru sanatate,, Afssaps)
F1A a cerut, in plus, ca pe toate produsele ce contin aluminiu sa fie pusa urmatoarea nota de
avertizare4 +acest produs contine aluminiu, care poate fi toxic, -"uletinul n#$% al Agentiei france&e
pentru securitatea sanitara a produselor pentru sanatate!00'(.
A fost evidentiata ca, deseori, contaminarea cu aluminiu a produselor pentru uz parenteral
se poate face in timpul procesului de fa"ricatie si inmaazinare, deci este indispensa"il ca productia
sa fie supusa unor riuroase controale de calitate! (n .>>0 *ocietatea Americana pentru .utritia
Clinica si /rupul de 0ucru al *ocietatii Americane pentru .utritia Enterala si Parenterala au
propus trei definitii pentru riscul to3icoloic leat de a"sor"tia aluminiului -"uletinul n#$% al
Agentiei france&e pentru securitatea sanitara a produselor pentru sanatate!00'(4
fara pericol (.&2 9:;:zi)5
riscant (.)&00 9:;:zi)5
to3ic (-0 9:;:zi)!
$ro"lema leata de to3icitatea aluminiului fusese de2a o"iectul unor studii ale Afssaps
("uletinul n#1 al Agentiei france&e pentru securitatea sanitara a produselor pentru sanatate
!00$)! (ntr&adevar, in noiem"rie 2000, Aentia Franceza a oranizat un rup de lucu +aluminiul si
cosmeticele, pentru a determina riscul potential leat de folosirea aluminiului in produsele
cosmetice, in particular in deodorante:antitranspirante care pot contine pana la 20? aluminiu!
Studiile conduse de acest rup au evidentiat ca aluminiul este un compus cu actiune neuroto3ica,
chiar daca nu a fost posi"ila sta"ilirea unei corelatii intre aluminiul prezent in cosmetice si aparitia
"olii Alzheimer! A fost o"servat si faptul ca insuficienta renala creste foarte mult aceasta
neuroto3icitate! $entru a avea mai multe informatii au fost oranizate si studii in vitro, pe piele de
soarece, astfel incat sa se evalueze a"sor"tia transcutanata a aluminiului! 1atele o"tinute au
evidentiat o a"sor"tie de .00?! 7otusi au iesit la iveala importante pro"leme metodoloice datorate
faptului ca4
.! $ielea de soarece nu e potrivita pentru studii de "iodisponi"ilitate transpuse apoi la om
pentru ca epiderma soarecelui e constituita din 2&0 straturi celulare pe cand cea a omului din
20&00!
2! $ielea utilizata a fost depilata, ceea ce reduce interitatea "arierei cutanate!
1in cauza acestor pro"leme se intelee ca, pentru a o"tine date utiliza"ile, este necesara
efectuarea unor noi studii pe pielea umana sau de porc, cu respectarea notelor e3plicative europene
e3istente! 7otusi, in asteptarea acestor date, nu e3ista elemente suficiente pentru a limita folosirea
aluminiului in produsele cosmetice! @@
Bibliografia
.! Aluminium et to3icitA (2000)! B(C(+A8CES& #ullettin de lDAence franEaise de sAcuritA
sanitaire des produits de santA (Afssaps), n*.8!
2! Croupe Aluminium inter&aences #ilancio 2000 della Aence franEaise de sAcuritA sanitaire
des produits de santA (Afssaps)!
0! Aluminuim et produits cosmetiFues (200.)! B(C(+A8CES& #ullettin de lDAence franEaise
de sAcuritA sanitaire des produits de santA (Afssaps), n*)!
,! $rima Conferinta (nternationala metale si creierul4 de la neurochimie la neurodeenerare
(Gniversitatea din $adova5 septem"rie 2000)! @@
Iata ce am gasit pe siteul Efsa: http:22333.efsa.europa.eu2 in legatura cu acest subiect,
re4i&ionat pe !5.no4.!009. Incerc sa redau articolul respecti4.
66 Aluminiul este prezent in mod natural in mediul incon2urator si este eli"erat in urma
activitatilor miniere si industriale ale omului, producerea de aluminiu metalic si a altor compusi ai
aluminiului!
< varietate de compusi ai aluminiului sunt produsi si utilizati pentru intre"uintari diferite,
ca de e3emplu, tratamentul apei, fa"ricarea hartiei, fillers, aditivi alimentari, culori si medicamente!
Aluminiul metalic, in principal su" forma de alia2 cu alte metale, aseste multe intre"uintari printre
care aparate de consum, am"ala2e alimentare si unelte pentru "ucatarie!
Calea principala de e3punere la aluminiu a populatiei este prin intermediul alimentelor!
Aluminiul din apa pota"ila este o alta sursa, chiar daca este secundara! < alta cale de e3punere este
prin intermediul folosirii compusilor de aluminiu in medicamente si produse de consum!
Cea mai mare parte a alimentelor ne&transformate contine de o"icei mai putin de )m
aluminiu pe '! Concentratii mai mari (nivele medii cuprinse intre ) si .0 m:') au fost intalnite
frecvent in paine, dulciuri din comert si produse de patiserie (cu valori mai mari in "iscuiti), in
anumite tipuri de verdeata (ciuperci, spanac, ridichi, sfecla, laptuca), fructe lasate, produse lactate,
carnati, produse din maruntaie, moluste, alimente "oate in zahar, preparate pentru panificatie si
ma2oritatea fainurilor! Alimntele cu concentratii medii foarte crescute cuprind foile de ceai, ier"urile
aromatice, cacao si produse pe "aza de cacao, mirodenii!
(n conditii normale, aportul datorat mirarii din materialele ce vin in contact cu alimentele
reprezinta doar o fractiune minora din inestia alimentara in totalitate! 7otusi, rupul de e3perti
AFC a o"servat ca, in prezenta acizilor si a sarii, folosirea tiailor, recipientilor si a foliei de
aluminiu cu alimente ca piureul de mere, ridichea, pasta de tomate sau scum"ii sarate, pot cauza o
crestere a concentratiei de aluminiu in astfel de alimente! 1e asemenea, folosirea vaselor din
aluminiu pentru alimente de2a preparate si ata pentru consum, ar putea cauza o crestere moderata a
concentratiei aluminiului , mai ales in mancarurile ce contin rosii, tipuri diferite de muraturi in otet
sau otet!
E3punerea la aluminiu din toate sursele a fost calculata in "aza studiilor conduse cu
metoda dietei duplicate in 7arile de Hos, Gnaria, Cermania, Suedia si (talia si studii pe cosul de
cumparaturi si pe dieta totala conduse in =area #ritanie, Finlanda si Franta! E3punerea alimentara
medie din apa si alimente la adultii, non supusi la e3punere profesionala, a evidentiat mari variatii
intre tari si, in interiorul aceleasi tari, intre o cercetare si alta, variind intre .,- si .0 m de
aluminiu :zi, care corespund la 0,2&.,) m:' reutate corporala pe saptamana la un adult de -0 '!
(n eneral, la copii aportul alimentar, e3primat in "aza reutatii corporale, rezulta mai mare decat la
adulti, deci copiii constituie rupul cu ma3ima e3punere potentiala la aluminiu pe ' corp! (n
e3punerea alimentara la aluminiu se pot avea mari varieri individuale! +a copii si adolescenti
e3punerea potentiala calculata la percentila >/,)* varia intre 0,/ m:' corp:saptamana pentru
copiii de 0 I .) ani (Franta) la 2,0 m:' corp:saptamana pentru copiii foarte mici (.,) I ,,) ani) si
.,/ m:' corp:saptamana pentru su"iectii de varsta ,&.8 ani ( =area #ritanie)! A rezultat ca, in
populatia enerala, cerealele si produsele pe "aza de cereale, verdeturile si "auturile sunt alimentele
care contri"uie ma2oritar (@.0?) la e3punerea alimentara la aluminiu!
$entru suarii din rupele de varsta 0&0, ,&-, /&> si .0&.2 luni, e3punerile potentiale
alimentare derivate din alimente pentru suari au fost calculate eale cu 0,.0, 0,20, 0,,0 e 0,/8
m:' corp:saptamana!
Crupul de e3perti AFC a calculat e3punerea potentiala la auminiu la suarii de 0 luni
derivate dintr&o serie de alimente pentru suari! S&a vazut ca poate atine, la e3punere medie, 0,-
m:' corp:saptamana pentru produsele pe "aza de lapte si este de 0,/) m:' corp:saptamana
pentru produsele pe "aza de soia! +a percentile de e3punere mare se poate atine 0,> m:'
corp:saptamana pentru produsele pe "aza de lapte si .,. m:' corp:saptamana pentru cele pe "aza
de soia!
S&a o"servat, de asemenea, ca pentru anumite marci de lapte praf concentratia de aluminiu
era de cca , ori mai mare decat concentratiile medii calculate, cu o e3punere de patru ori mai mare
pentru suarii ce folosesc in mod constant acele marci de lapte! (8!r! .u sunt declarate care ar fi
aceste marci, desi corect deontologic ar fi fost sa fie semnalate, iar cine prescrie sau cumpara
marcile respecti4e sa fie macar informati(.
Expunerea potentiala a copiilor alaptati la san a fost calculata a fi inferioara la 0,07
mg/kg corp/saptamana.
#iodisponi"ilitatea orala la om si la animalele de e3periment al ionului de aluminiu
provenit din apa pota"ila a fost stimata in 2urul cifrei de 0,0?, in timp ce "iodisponi"ilitatea
aluminiului ce provine din alimente si din "auturi in 2ur de 0,.?! Este totusi pro"a"il ca a"sor"tia
orala a aluminiului din alimente sa varieze de cel putin .0 ori, in functie de formele chimice in care
este prezent! 1esi radul de hidrosolu"ilitate al unui compus de aluminiu pare a creste
"iodisponi"ilitatea ionilor de aluminiu, prezenta sau a"senta in intestin a unor chelanti alimentari
poate face sa creasca ( e34 citratul, lactatul si compusi complecsi ai acidului car"o3ilic, fluoruri) sau
sa scada (de e3! Fosfatul, siliciul, polifenoli) a"sor"tia!
1upa a"sor"tie, aluminiul se distri"uie in toate tesuturile animale sau umane, acumulandu&
se in unele dintre acestea, in mod particular in oase! $rincipalul transportor al ionilor de aluminiu in
plasma este prtoteina ce leaa fierul, transferina! Aluminiul poate penetra in creier si sa ajunga la
placenta si la fat. Aluminiul poate persista pentru o luna perioada de timp in diferite orane ,
ianinte de a fi eliminat cu urina! 1esi timpii de retentie a aluminiului par a fi mai luni la om decat
la soarece, datele e3istente sunt insuficiente pentru a face e3trapolari de la rozatoare la om!
Desi la nivele crescute de expunere, anumiti compusi ai aluminiului pot, in vitro si in
vivo, altera AD!ul prin mecanisme indirecte, rupul de e3perti a considerat impro"a"il ca aceasta
sa fie relevant pentru persoanele e3puse la aluminiu prin alimentatie!
#aza de date despre cancerienitatea compusilor aluminiului este limitata! (n studiul cel
mai recent nu e reiesit nici o indicatie a vreunui potential cancerien pe soarece in urma
administrarii alimentare a sulfatului de aluminiu si potasiu la nivele crescute! Crupul de e3perti
AFC a concluzionat ca este impro"a"il ca aluminiul sa poata avea efecte canceriene pentru om la
dozele corelate dietei!
Aluminiul a demonstrat a avea efecte neuroto3ice in pacientii dializati si din aceasta cauza
e3pusi pe cale parenterala in mod cronic la concentratii crescute de aluminiu! A fost suerat ca
aluminiul este implicat in etioloia "olii Alzheimer si ca este asociat cu alte "oli deenerative care
ataca omul! Aceste ipoteze raman insa controversate! (n "aza datelor stiintifice disponi"ile, rupul
de e3perti AFC nu retine ca e3punerea la aluminiu prin alimentatie prezinta risc pentru aparitia "olii
Alzheimer! ( 8!r! "ineinteles ca nu 4or recunoaste 4reo legatura... *i oricum este 4orba de
alimentatie, dar despre aluminiul introdus prin 4accinuri si in7ectii nu spun nimic...)
Crupul de e3perti AFC a o"servat ca diferitii compusi ce contin aluminiu pot produce
neuroto3icitate (soarece, so"olan) si pot avea efecte pe sistemul reproducator masculin (caine)! (n
afara de asta, acesti compusi au demonstrat a avea em"rioto3icitate (soarece) si efecte pe
dezvoltarea sistemului nervos la descendenti ( soarece, so"olan) in urma e3punerii mamei in timpul
sarcinii! 1e asemenea, rupu de e3perti a o"servat ca e3ista foarte putine date to3icoloice specifice
relative la aditivii alimentari ce contin aluminiu! (8!r! Aha8 .u au luat in considerare aditi4ii si
colorantii alimentari care de7a se gasesc in aproape toate produsele cumparate in maga&ine. Asta
inseamna ca e4aluarea lor nu e totusi foarte corecta, eliminand un factor important de introducere
a aluminiului prin alimentatie. In plus, intre aditi4ii alimentari sunt si citrati, lactati si alte cele
care cresc potentiala absorbtie a aluminiului la ni4el digesti4(. 1eci, rupul de e3perti AFC a
considerat ca este prudent sa se tina cont de aceste efecte in determinarea aportului tolera"il pentru
toate sursele alimentare! Studiile disponi"ile au o serie de limite si nu permit sta"ilirea unei relatii
doza&raspuns! 1e aceea, e3pertii s&au "azat pe indicatiile ce au reiesit din diferitele studii pe
soarece, so"olan si caine la care s&au administrat compusi ai aluminiului cu alimentatia! (n aceste
studii, nivelele cele mai mici, la care efectele adverse sunt o"serva"ile (+<AE+) in termeni de
neuroto3icitate, efecte pe testicole, em"rioto3icitate si dezvoltarea sistemului nervos, sunt eale cu
)2, /), .00 si respectiv )0 m aluminiu:' corp:zi! (n mod analo, nivelele cele mai scazute, fara
efecte adverse o"servate (8<AE+), au fost eale cu, respectiv, 00, 2/, .00 m de aluminiu:'
corp:zi si pentru efectele pe dezvoltarea sistemului nervos, cu .0&,2 m de aluminiu:' corp:zi!
+uand in considerare tendinta aluminiului de a se acumula in oranism in urma e3punerii
alimentare, rupul de e3perti AFC a considerat ca este mai utila sta"ilirea aportului saptamanal
tolera"il pentru aluminiu (7J() in locul aportului zilnic tolera"il (71()! (n "aza comple3ului de
indicatii reiesite din studiile de mai inainte, rupul stiintific a fi3at un "#$ de %mg de aluminiu
/kg corp/saptamana.
E3punerea alimentara zilnica la aluminiu stimata pentru populatia enerala, evaluata in
diferite tari europene, a rezultat a varia intre 0,2 si .,) m:' corp: saptamana ( consumatorul cu
e3punere medie) si a crescut pana la 2,0 m:' corp: saptamana! +a consumatorii cu e3punere
alimentara crescuta!
Este deci pro"a"il ca 7J( de . m:' corp: saptamana sa fie depasit de o parte
semnificativa a populatiei europene! Cereale si produse pe "aza de cereale, veetale, "auturi si
anumite produse pentru suari par a fi alimentele care contri"uie ma2oritar la e3punerea alimentara
la aluminiu!
1in cauza studiilor facute pe "aza dietei umane si a metodelor de analiza folosite, care sunt
in ardul de a determina doar continutul total de aluminiu in alimente si nu compusii sinulari sau
sinurele tipuri de aluminiu prezente, nu este posi"il sa se traa concluzii asupra surselor specifice
care contri"uie la continutul de aluminiu al unui aliment specific, de e3emplu, cantitatea prezenta in
mod intrinsec prezenta intr&un aliment, aportul aditivilor alimentari si cantitatile de aluminiu cedate
alimentului de foliile de aluminiu in timpul transformarii si conservarii! 1in aceste motive, nu este
posi"ila furnizarea unei analize detaliate pentru fiecare sursa de e3punere! (8!r! *i in felul asta s9au
spalat pe maini. +.u este 4ina noastra ca nu am studiat fiecare conditie in parte, care insa ar putea
influenta aportul de aluminiu si in consecinta efectele pe termen lung a acumularii acestui metal(.