Consideratii generale

Prunul, pentru romani reprezinta specia pomicola cu rezonante stravechi, fiind caracterizat ca
pomul vietii sau al sperantei, raspandit de la campie pana in zona dealurilor subcarpatice si
uneori pana la poalele muntilor.
De-a lungul anilor, prunul si produsele sale au constituit mijloace de existenta ale taranilor,
contribuind totodata la faima tarii.
Adaptabilitatea mare la diferite conditii de clima si sol, a facut ca prunul sa creasca si sa produca
spontan, s-au cultivat, aria de raspandire si varietatea soiurilor fiind practic fara limite. In acest
context, Romania a devenit tara cu cea mai mare productie de fructe din Balcani si Europa, fiind
si un mare exportator de fructe proaspete sau deshidratate.
Numarul mare de soiuri de prun, care la inceputul acestui secol depasea cifra de 2000, este
rezultatul unei culturi stravechi, ale carui inceputuri se pierd in antichitate.
Faptul ca in peninsula Balcanica corcodusul creste in stare salbatica, iar in tara noastra creste
salbatic porumbarul si semicultivat goldanul si corcodusul, sunt dovezi, ca aceste culturi dateaza
si la noi inca din vechi timpuri.
De la Plinius (sec. 1 i.e.n.) a ramas cunoscuta expresia - ingeus turba prunorum - care dovedeste
ca sortimentul de prun era deja foarte bogat pe vremea romanilor. Se presupune, ca acest prun a
fost adus in sudul si vestul Europei din Caucaz, unde ar fi avut loc formarea lui, prin incrucisarea
naturala a porumbarului si corcodusului.
In prima jumatate a secolului I, romanii au extins arealul de cultura al soiurilor de pomi in Galia,
Belgia, Anglia, si in Germania pana in valea Rinului. In timpul imparatilor romani Probus
(Roma, 276-282) si Diocletian (Bizant, 274-305) s-au facut intinse plantatii de prun pe malurile
raurilor Drava si Sava din Bosnia, care de atunci a ramas centrul cel mai insemnat de cultura a
prunului comun.
Intensificarea culturii prunului in Europa a avut loc abia in secolul al XVII-lea incat este de
presupus, ca in aceleasi conditii ea s-a dezvoltat mai mult in tarile romanesti.
Se stie, ca prunele se consuma in stare proaspata dar si deshidratata (prune uscate), sunt utilizate
la fabricarea gemurilor, marmeladei, dulcetei, compoturilor, jeleurilor, lichiorurilor si nu in
ultimul rand vestita tuica de prune romaneasca.
Florile prunului constituie o sursa melifera importanta si dau un decor inegalabil de frumusete
pentru regiuni intregi.
Prunele reprezinta fructele cu valoarea nutritiva cea mai ridicata, in comparatie cu celelalte
fructe. Continutul fructelor in zaharuri este cuprins intre 16-20% (acidul malic si in cantitati mici
acizii citric si benzoic) prunele avand proprietati diuretice, laxative, depurative, stimulent nervos
si descongestionant hepatic.
Prunele proaspete contin toate microelementele necesare omului pentru desfasurarea vietii
normale si anume: potasiu 170 mg%, Ca 12 mg%, Mg 10 mg%, P 18 mg%, Na 1mg%, Fe 0,5
mg%, Cl 1,5 mg% etc.
Dintre vitaminele cele mai reprezentative sunt: vitamina C sub 4,0mg%, caroten 0,9 mg%, B
10,83 mg%, B1 0,03 mg%, PP 1,0 mg% si altele.
Din lemnul de prun se construiesc in Romania cele mai valoroase fluiere si cavale din lume.
Rezulta deci ca prunele ca produse naturale sunt alimente echilibrate din punt de vedere al
vitaminelor, al elementelor minerale, glucidelor, si a altor substante nutritive sau reglatoare ale
metabolismului uman.

5.1.1. Cultura prunului in lume

Prunul este mult raspandit pe glob, in special in zonele temperate din emisfera nordica. Specia
ocupa locul al XI-lea pe glob dupa mere, citrice, banane, piersici si ananas si locul al II-lea in
zonele temperate dupa mar cu circa 1,7 milioane ha si o productie totala de circa 13,5 milioane
tone. Productia cea mai mare de prune se obtine in Asia urmata de Europa, America de Nord,
America de Sud, Africa si Oceania (vezi tabelul 5.1.).
Pe plan mondial, tari mari producatoare sunt China, S.U.A., Turcia, Argentina, Iugoslavia,
Romania.
In Europa, tarile mari producatoare de sunt: ex Iugoslavia, Romania, Germania, Bulgaria, Franta,
etc. (tabelul 5.2.).
Dupa productia medie a anilor 1987-1997 potrivit Anuarului F.A.O. vol. 51 (1997) tarile cele
mai mari producatoare de prune sunt: China cu 2700 mii tone, S.U.A. cu 830 mii tone, Romania
cu 600 mii tone, ex Iugoslavia cu 619 mii tone, Germania cu 350 mii tone, Rusia cu 166 mii
tone, Ucraina cu 167 mii tone, Japonia cu 118 mii tone, Mexic cu 78 mii tone, Argentina cu 57
mii tone.
Cresteri spectaculoase in ceea ce priveste productia de prune s-au inregistrat in ultimii ani in
China, S.U.A., Turcia, Spania, Iran, Chile, Japonia si Pachistan.

Scaderi drastice in ceea ce priveste atat productia cat si suprafetele acoperite cu prun, s-au
inregistrat in ultimii ani in tarile Europei de Est si Centrale si aici putem enumera, Romania,
Bulgaria, Polonia, Ungaria.
Tendintele mondiale privind ameliorarea soiurilor sunt comune si isi propun mentinerea de soiuri
valoroase, care sa raspunda exigentelor pedoclimatice si agrotehnice locale pe de o parte si a
celor comerciale si de consum, pe de alta parte, cu rezultate economice bune.
Pomii trebuie ca produca abundent si constant inca din primii ani, cu pronuntata adaptabilitate la
diversele zone pedoclimatice, sa fie rustici si destul de rezistenti la boli, fara a avea nevoie de
polenizatori.
Fructele trebuie sa fie mari peste 40g, atractiv colorate, cu gust placut, zaharul, aciditatea si
substantele tonoide in proportie bine echilibrata, cu continut bogat in vitamine si substante
minerale utile organismului uman, cu partea necomestibila redusa la maximum si un colorit
deosebit.

5.1.2. Cultura prunului in Romania

In Romania productiile obtinute in anii de inceput ai secolului nostru au fost insemnate si anume:
468 mii tone in anul 1925; 554 mii tone in 1927; 289 mii tone in 1930. Dupa suprafata ocupata
cu prun si dupa productia realizata, tara noastra s-a situat mult timp pe locul II in Europa dupa ex
Iugoslavia. Cum se stie, al doilea razboi mondial a lasat rani adanci si in cultura prunului, mai
ales ca el reprezenta specia dominanta. Astfel, in anii 1940-1945 s-au pierdut circa 22 milioane
de pruni.
Productiile au scazut astfel: in anul 1946 s-au produs 244 mii tone; in 1948 s-au produs 158 mii
tone prune; in 1951 s-au produs 130 mii tone.
Productiile de fructe au crescut inregistrandu-se 9620 mii tone in anul 1969; 835 mii tone in anul
1984; 873 mii tone in 1985; 765 mii tone in 1989; dupa care productia a scazut in anul 1991 la
419 mii tone; in 1992 la 347 mii tone; 252 mii tone in anul 1996.
Desi unele dintre soiurile introduse si-au gasit la noi o a doua lor patrie, cum e cazul soiurilor
Anna Spath, Agen, Vinete de Italia, iar mai recent Stanley, modernizarea sortimentului de prun a
inregistrat cele mai spectaculoase rezultate in ultimii 40 de ani, ca urmare a activitatii desfasurate
in cadrul unui program romanesc de ameliorare genetica avand ca suport biologic, diversitatea
resurselor de germoplasma autohtona. Este meritul profesorului Nicolae Constantinescu de a fi
elaborat primul programul de ameliorare a prunului, folosind ca genitori de baza soiurile
autohtone. De asemenea, meritul cel mai important il are dr. doc. V.Cociu, care l-a continuat si
valorificat.
Daca ne referim la productia de prune obtinuta pe judete, in Romania, judetul Arges ocupa
primul loc, urmat apoi de judetele: Valcea, Buzau si Iasi (vezi tabelul 5.3.)
In prezent, sortimentul de baza din principalele centre pomicole este alcatuit din soiurile: Tuleu
gras, Tuleu timpuriu, Vinete Romanesti, Centenar, Valor, Pescarus, Silvia, Blue Free.

Pentru dealurile inalte si mijlocii sunt recomandate soiurile: Gras romanesc, Gras ameliorat,
Pitestean, Albatros, Stanley, Vinete de Italia, iar pe coline si la campie se recomanda soiurile
Anna Spath, Renclod Althan, Silvia, Carpatin, Centenar si Stanley.
In partea de sud si de vest a tarii rezultate bune dau soiurile: Rivers timpuriu, Ialomita, Pescarus,
Diana si D'Agen.
Soiurile Anna Spath, D'Agen, Tuleu gras si Rivers timpuriu, dau rezultate slabe in zonele mai
inalte, iar soiul Vinete de Italia nu se adapteaza la conditiile de campie.
Cultivat de sute de ani pe teritoriul tarii noastre, prunul a fost si va ramane una dintre cele mai
populare si mai indragite specii pomicole. Faptul ca se intalneste pretutindeni, la deal si la
campie, in gradini familiale sau in masive naturale (inmultit prin samburi sau drajoni), este o
dovada in plus ca prunul s-a adaptat relativ usor la cele mai variate conditii de clima si sol din
tara noastra.

5.2. Soiuri de prun inmultite la pepiniera Sarca si polenizatorii recomandati

Pepiniera Sarca, apartinand Statiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultura Iasi, a produs
si valorificat intre anii 1989-1998 circa 1058000 pruni din urmatoarele soiuri: Rivers timpuriu,
Tuleu timpuriu, Tuleu gras, Stanley, Centenar, Gras ameliorat, Vinete romanesti, Vinete de
Italia, Valor, Centenar, Dambovita, Ialomita, Pescarus, Record, D'Agen 707, Anna Spath, Diana,
Carpatin, Silvia, Minerva. In Romania, incepand cu anul 1977, si pana in anul 1989, se
produceau anual circa 2,5 milioane pruni atat pentru consum, in stare proaspata cat si pentru
industrializare (G. Corneanu - Teza de doctorat 1999).

Stanley
- Soi originar din S.U.A.
- Pomul de vigoare medie, cu coroana conic-rasturnata, ramuri de schelet semiviguroase,
garnisite in special cu buchete de mai. Este precoce, productiv (25 t/ha), tolerant la Plum-pox,
autofertil si foarte bun polenizator.
- Fructul mediu (30-40 g), elipsoidal, asimetric, vanat-inchis, acoperit cu pruina albastruie.
Fructele se coloreaza cu mult inainte de maturitatea deplina. Fructul este de calitate medie, mai
ales daca este recoltat in avans. Pulpa este galbuie, consistenta, dulceaga, slab aromata,
neaderenta.
- Perioada de maturare prima jumatate a lunii septembrie, la 130-140 zile de la inflorire.
Tuleu Gras
- Soi originar din Romania.
- Pomul semiviguros, cu coroana invers-conica, cu ramuri de schelet fragile, unghiuri mici de
ramificare, se deformeaza sub greutatea rodului. Fructifica pe formatiuni scurte si mijlocii, este
precoce, productiv (20-25 t/ha), dar inconstant. Este androsteril si incompatibil cu corcodusul.
Este tolerant la viroze, sensibil la afide, monilinia si ger.
- Fructul este mijlociu (30-35 g), elipsoidal, cu varful rotunjit, de culoare vanat-inchis, cu pruina
albastruie si cu rugina spre baza. Pulpa este galben-verzuie, aschiata, consistenta, crocanta,
neaderenta, cu gust foarte bun, dulce-amarui. Sunt considerate fructe de calitate superioara.
- Perioada de maturare: mijlocul lunii august.
Tuleu Timpuriu
- Soi originar din Romania.
- Pomul semiviguros spre viguros, cu coroana piramidala usor neregulata, cu unghiuri mari de
ramificare, cu fructificare pe buchete de mai si ramuri mijlocii; nu este pretentios la sol dar este
mai sensibil la temperatura, semiprecoce si semiproductiv (7-12 t/ha).
- Fructul este mediu (35-45 g), ovoid, asimetric, cu baza largita, vanat-violaceu, cu pruina
cenusiu-albastruie. Pulpa este verde-galbuie, crocanta si suculenta, se desface in fascicole, cu
gust dulce-acrisor, placut.
- Perioada de maturare: 25 iulie-5 august.
Gras Ameliorat
- Soi originar din Romania.
- Pomul este viguros, coroana sferica, rodeste predominant pe ramuri mixte, cu epoca de inflorire
mijlocie, rezistent la ger si seceta.
- Fructul este mare, sferic, de culoare vanat-inchis, cu pruina albastruie. Pulpa este galben-
verzuie, consistenta, neaderenta la sambure.
- Perioada de maturare: prima decada a lunii septembrie.
D Agen
- Soi originar din Franta.
- Pomul de vigoare mijlocie, cu coroana globuloasa, cu fructificare pe ramuri scurte si mijlocii,
rezistent la ger si seceta, tolerant la viroze, autofertil, precoce, productiv (20-24 t/ha).
- Fructul este mic (18-35 g), invers-ovoid, usor asimetric, rosu-violaceu, acoperit cu pruina
violacee. Pulpa este galben-verzuie, suculenta, semicrocanta, foarte dulce, semiaderenta la
sambure, pretabila la industrializare,
- Perioada de maturare: sfarsitul lunii august-inceputul lunii septembrie, la 125-135 zile de la
inflorit.
Record
- Soi originar din Romania.
- Pomul de vigoare mare, coroana fusiforma, fructifica predominant pe buchete de mai. Infloreste
semitarziu, este autosteril, precoce, mediu productiv, rezistent la ger si boli, sensibil la Plum-pox.
- Fructul este foarte mare (64-78 g), de tip - renclod, sferic, colorat in vanat inchis, cu multa
pruina fina, albastruie. Pulpa este galben-verzuie, consistenta, suculenta, cu gust placut,
neaderenta la sambure. Prezinta uniformitate in maturare.
- Perioada de maturare: prima decada a lunii septembrie.
Diana
- Soi originar din Romania.
- Pomul de vigoare mijlocie, coroana globuloasa, fructifica predominant pe ramuri de rod
mijlocii. Infloreste semitarziu, este partial autofertil, precoce, mediu productiv, rezistent la ger si
boli, sensibil la Plum-pox.
- Fructul este mare (50-60 g), de tip renclod, sferic turtit, colorat in albastru deschis, cu multa
pruina grosiera, cenusiu-albastruie. Pulpa este verde-galbuie, consistenta, suculenta, cu gust
placut, neaderenta la sambure. Prezinta uniformitate in maturare.
- Perioada de maturare: inceputul lunii iulie.
Centenar
- Soi originar din Romania.
- Pomul este de vigoare mijlocie sau submijlocie, coroana globuloasa cu ramuri fructifere de tip
spur, este autosteril. Practic este cel mai productiv soi din Romania (32 t/ha), rezistent la ger,
seceta si boli; tolerant la Plum-pox.
- Fructul este mare (52 g), invers ovoid, albastru ultramarin, acoperit cu pruina multa, cenusie.
Pulpa este alb-verzuie, potrivit de consistenta, suculenta, cu gust placut, neaderenta.
- Perioada de maturare: prima jumatate a lunii august, la 120 zile de la inflorire.
In tabelul 5.4. sunt prezentate soiurile de prun care sunt inmultite in Romania si polenizatorii
aferenti fiecarui soi in parte.