2014

EXAMEN
Psihologia educaiei
Subiectul nr. 2: 2 problee din list! "# puncte$
1. Definiii ale psihologiei educaiei
%isciplin! &tiini'ic! distinct! ( )n cadrul psihologiei ( care include at*t concepte c*t &i
etode de studiu speci'ice pe de o parte psihologiei+ pe de alt! parte educaiei
cuprinde un corp de cuno&tine structurat prin )ntrep!trunderea conceptelor &i odelelor
e,plicati-e o'erite de psihologia general!+ psihologia )n-!!rii &i de.-olt!rii+ psihologia
copilului+ psihologia adapt!rii+ igiena intal!+ consilierea psihopedagogic!+ &tiinele
educaiei+ psihologia social! &i organi.aional!+ genetica+ antropologia+ sociologia
/raur! distinct! a psihologiei+ disciplin! cu etode &i tehnici de cercetare proprii+ cu
teorii proprii+ o &tiin! cople,! care studia.! probleele curente ale educaiei pentru a
'orula principii+ odele+ teorii cu pri-ire la etodele de predare &i instruire+ la
procesele cogniti-e &i a'ecti-e ale ele-ilor+ la procesele sociale &i culturale care au loc )n
&coal!0 "1ool'ol2+ 1334+ pp.11$.
5oluri:
6 este de a 'orula /principii generale pri-itoare la relaiile dintre -ariabilele care in de
ediul educaional "independente$ &i -ariabilele care in de actele de coportaent
"dependente$0"Ausubel &i 5obinson+ 1341$7
6 de.-oltarea &i re'orarea practicilor educaionale7
6 educarea pro'esorilor "1ol'ol2+ 2004$
6 Psihologia educaiei "Educational psychology$ 8 studia.! odul )n care )n-a! &i se de.-olt!
oaenii )n conte,t educati-+ e'iciena inter-eniilor educati-e+ psihologia pred!rii &i
'enoenele sociale din &coal! pri-it! ca organi.aie. Ea o'er! in'oraii pentru: designul
instructi-+ pentru tehnologia educaiei+ de.-oltarea curriculu(lui+ de.-oltarea
organi.aional! &i anageentul clasei de ele-i.
2. Crieterii de demarcare a stadiilor dezvoltrii psihice
6 9iina uan! se trans'or!+ de la na&tere+ pe tot parcursul -ieii+ ani'est*nd
coportaente din ce )n ce ai di-ersi'icate &i ai e'iciente )n raport cu ne-oile sale
adaptati-e.
1
6 :rans'or!ri:
de.-oltarea 'i.ic! "la ni-elul corpului$7
de.-oltarea personal! "la ni-elul personalit!ii$7
de.-oltarea social! "la ni-elul odalit!ilor de interelaionare cu alii
Stadiile de.-olt!rii psihice e,pri! ni-eluri di'erite de adaptare psihic! care se pot
dearca dup! ur!toarele criterii:
6 tipul 'undaental de acti-itate7
6 tipul de relaii speci'ice )n care se anga;ea.! indi-idul7
6 tipuri de tensiuni &i consuuri de energie.
1. :ipul 'undaental de acti-itate ";ocul+ )n-!area+ unca$:
6 <opil!rie = ;ocul
6 Adolescen! = )n-!area
6 >*rsta adult! = unca
2. :ipul de relaii speci'ice )n care se anga;ea.! indi-idul:
6 <opil!rie = tutelate+
6 Adolescen!+ -*rsta adult! = netutelate "independente$
#.:ipul de tensiune psihic! sau contradicie intern! doinant!
Situaii generatoare de tensiune doinante )ntr(un stadiu sau altul "?.@chiopu$:
cerinele familiale i colare &i posibilit!ile copilului de a r!spunde la ele7
cerinele interne, subiective ale copilului &i posibilit!ile grupului de a r!spunde la ele7
)ntre di'eritele laturi ale personalit!ii copilului "temperament &i aptitudini la -*rste ici7
temperament &i caracter la -*rste ai ari$
)ntre structurile psihice vechi &i structurile noi ale ele-ului ")ntre motivaia extrinsec din
copil!rie &i motivaia intrinsec pentru studiu )n adolescen!$7
)ntre structurile psihice con&tiente+ subcon&tiente &i incon&tiente ")ntre afect &i raiune$
#. Tipul de tensiune psihic sau contradicie intern dominant ca i criteriu de
demarcare a dezvoltrii psihice
Situaii generatoare de tensiune doinante )ntr(un stadiu sau altul "?.@chiopu$:
cerinele familiale i colare &i posibilit!ile copilului de a r!spunde la ele7
cerinele interne, subiective ale copilului &i posibilit!ile grupului de a r!spunde la ele7
)ntre di'eritele laturi ale personalit!ii copilului "temperament &i aptitudini la -*rste ici7
temperament &i caracter la -*rste ai ari$
)ntre structurile psihice vechi &i structurile noi ale ele-ului ")ntre motivaia extrinsec din
copil!rie &i motivaia intrinsec pentru studiu )n adolescen!$7
)ntre structurile psihice con&tiente+ subcon&tiente &i incon&tiente ")ntre afect &i raiune$
4. Caracteristici ale primelor dou stadii ale dezvoltrii cognitive n modelul lui Jean
Piaget
Stadiul inteligenei senzoriomotorii (0! ani"
6 #e la aciuni reflexe la activiti orientate de scop
6 $ermanena obiectului
6 %comodarea este mai accentuat dec&t asimilarea
Stadiul preoperaional (!' ani"
6 %bilitatea de a g&ndi (n simboluri
6 %bilitatea de a opera logic (ntro singur direcie
6 )omunicare verbal
6 Este posibil schematizarea obiectelor (n desen
6 #ificulti (n a sesiza punctul de vedere al celuilalt * egocentrism
A. Caracteristici ale stadiilor operaiilor concrete i formale ale dezvoltrii cognitive n
modelul lui Jean Piaget
Stadiul operaiilor concrete ('++ ani"
6 )apacitatea de a rezolva logic probleme concrete prin manipularea direct a obiectelor
6 Surprinderea invarianei
6 ,nelegerea legii conservrii
6 )apacitatea de a clasifica i seria
6 ,nelegerea reversibilitii
3
Stadiul operaiilor formale (++ ani * adult"
6 )apacitatea de a rezolva probleme abstracte
6 -aionamentul ipoteticodeductiv
6 $reocupri privind probleme sociale i de identitate
B. Caracteristici ale primelor trei stadii ale dezvoltrii psihosociale n modelul lui
Erik Erikson
1.CncredereD ne)ncredere"na&tere = 14 luni$ ( E-enient: hr!nirea
6 %e.-oltarea sentientului de )ncredere sau ne)ncredere )n ediu "'a! de cel care )ngri;e&te
copilul$ = 'uncie de odul )n care este )ngri;it
2.AutonoieD Nesiguran! "ru&ine$ "1+B = # ani$ ( E-enient: controlul propriului corp
6 %e.-oltarea sentientului autonoiei personale sau )ndoielii "ru&inii$+ al )ncrederii )n sine+
)n 'uncie de ni-elul abilit!ilor de autoser-ire+ de reu&ita autocontrolului s'incterian &i al
i&c!rilor
#. Eniiati-!D-ino-!ie "culpabilitate$"#(B ani$ ( E-enient: independena
6 %e.-oltarea spiritului de iniiati-! sau -ino-!ie )n 'uncie odul )n care reu&e&te
organi.area spaiului personal
F. <aracteristici ale ultielor trei stadii ale de.-olt!rii psihosociale )n odelul lui
Eri2 Eri2son
B.:ineree "intiitateD i.olare$7 F. Maturitate "generati-itateD stagnare$7 4. Adult
"integritatea eului D%isperare$
"si ai sunt si 4. <opeten! "spirit )ntreprin.!tor$DEn'erioritate B(12 ani$ ( E-enient:
&coala
6 %e.-oltarea sentientului copetenei sau incopetenei )n 'uncie de succesul )n
acti-itate
A. EdentitateDcon'u.ie de roluri "adolescen!$ ( E-enient: relaiile cu cei de(o sea!
6 <onturarea identit!ii prin e,ersarea de roluri speci'ice ocupaiilor+ genului+ politice sau
con'u.ie de roluri + dar banuiesc ca se re'era la B F 4+ desi e ' putin de scris
la ele$
4. Caracteristici ale stadiilor dezvoltrii morale n modelul lui Jean Piaget
Pria etap! "p*n! la FD4 ani$
/Morala eteronoiei &i responsabilit!ii obiecti-e0
6 Autoritatea priea.! 'a! de ;ustiie
6 G*ndirea oral! ascult! de principiile re.ultate din respectul unilateral
A doua etap! "4 = 11 ani$
/Morala egalitarisului progresi-0
6 Priatul egalit!ii 'a! de autoritate+ nu ai sunt acceptate cu docilitate sanciunile adultului
6 <opilul ascult! nu doar de ordinele adultului ci &i de regula )n sine generali.at! &i aplicat!
original
A treia etap! ")ncepe la 11D12 ani$
/Autonoia oral!0
6 <oportare ba.at! pe respectarea riguros reciproc! a drepturilor &i datoriilor
6 %repturile egale sunt concepute )n raport cu situaia particular! a 'iec!rui indi-id
3. Caracteristici ale nivelului preconvenional al udecii morale n modelul lui
!"#ohl$erg
Ni-elul precon-enional al ;udec!ii orale"<opil!ria i;locie$
Hudecat! ba.at! pe ne-oi personale &i pe regulile altora
6 Stadiul 2+ al scopului i schimbului instrumental individual (hedonismului instrumental
naiv": binele &i r!ul sunt e-aluate dup! ne-oile personale: este bine ceea ce aduce a-anta;e7
r!u este ceea ce nu aduce bene'icii7 orientarea se 'ace )n direcia obinerii recopensei7
6 Stadiul 1+ al pedepsei i supunerii: regulile sunt respectate pentru a e-ita sanciunea "binele
&i r!ul sunt e-aluate dup! consecinele 'i.ice ale aciunii: este bine ceea ce este recopensat7
r!u ( ceea ce este pedepsit$
5
a. %ivelul preconvenional al udecii morale&Copilria milocie'
Ni-elul precon-enional al ;udec!ii orale"<opil!ria i;locie$
Hudecat! ba.at! pe ne-oi personale &i pe regulile altora
6 Stadiul 2+ al scopului i schimbului instrumental individual (hedonismului instrumental
naiv": binele &i r!ul sunt e-aluate dup! ne-oile personale: este bine ceea ce aduce a-anta;e7
r!u este ceea ce nu aduce bene'icii7 orientarea se 'ace )n direcia obinerii recopensei7
6 Stadiul 1+ al pedepsei i supunerii: regulile sunt respectate pentru a e-ita sanciunea "binele
&i r!ul sunt e-aluate dup! consecinele 'i.ice ale aciunii: este bine ceea ce este recopensat7
r!u ( ceea ce este pedepsit$
<are e di'erenta intre 3 si 10I
10. Caracteristici ale nivelului convenional al udecii morale &() *(+ ani' n
modelul lui !"#ohl$erg
Hudecat! ba.at! pe aprob!rile celorlali+ pe a&tept!rile 'ailiei+ -alorile &i legile counit!ii
6 Stadiul 4+ al sistemului social i al contiinei (moralitatea ordinii i datoriei": orientare
spre lege &i ordine7 autoritatea trebuie respectat! &i ordinea social! eninut!
6 Stadiul #+ al conformitii reciproc interpersonale (moralitatea bunelor relaii": binele &i
r!ul sunt apreciate dup! cu aciunile produc pl!cere &i dup! cu sunt apreciate de alii "a 'i
bun.ru$
11. Caracteristici ale nivelului postconvenional al udecii morale &(+,-. ani' n
modelul lui !"#ohl$erg
Hudecat! ba.at! pe concepte abstracte
6 Stadiul B+ al principiilor etice universale: binele &i r!ul sunt problee ale con&tiinei
indi-iduale &i iplic! o serie de concepte abstracte ca ;ustiia+ denitatea uan! &i
egalitatea7
6 Stadiul A+ al drepturilor prioritare i al contractului social: binele este apreciat dup! ceea ce
socialul stabile&te ca standarde ale drepturilor indi-iduale
12. Caracteristici ale v/rstei precolare i recomandri pentru comportamentul
didactic
>*rsta pre&colar!
6 5ecepti-itate deosebit!7
6 Prelucrarea in'oraiilor: )n trepte+ cu discontinut!i7
6 <odi'icarea &i repetiia ental! a in'oraiilor ( de'icitar!7
Se recoand!:
6 Cncura;area iniiati-ei &i 'acilitarea alegerilor+
6 E-itarea )ntreruperii copilui iplicat sau concentrat )n ceea ce 'ace+
6 E-itarea criticii sau uilirii copilului c*nd )ncearc! ce-a de unul singur chiar dac! nu
reu&e&te 'oarte bine+
6 Cnglobarea ideilor+ sugestiilor &i coentariilor copiilor )n acti-it!iile din clas! &i )n discuii+
6 Cncura;area ;ocului Jde(a ce-aK cu o larg! -arietate de roluri+ cu accent pe roluri care sunt
de;a 'ailiare copilului.
1#. Caracteristici ale v/rstei colare mici i recomandri pentru comportamentul
didactic
Marea schibare: trecerea de la ;oc la )n-!are ca acti-itate doinant!
Sugestii :
6 Sarcinile de )n-!are trebuie s! o'ere probabilitate a,i! de succes+
6 Se o'er! tee &i sarcini adec-ate ni-elului de de.-oltare al ele-ului+
6 Se 'i,ea.! scopuri realiste+
6 Se lucrea.! cu proiecte relati- scurte care o'er! c*&tiguri reale +
6 Se o'er! oportunit!i de iplicare )n alegerea proiectelor+ de a'irare a independenei &i
responsabilit!ii+
6 Se arat! toleran! pentru gre&eli+
6 Ele-ii ai tii.i trebuie s! prieasc! sarcini pe care le pot duce la )ndeplinire+
6 Ele-ii trebuie pu&i )n situaii )n care s! re'lecte.e la corectitudine &i dreptate "regula de aur
ca ba.! de discuii despre con'lict: L<u te(ai sii dac! cine-a i ( ar 'ace asta ieI0$+
6 Se discut! regulile clasei ca grup+
6 Se )ncura;a.! &i se recunosc reali.!tile ele-ilor.
7
a. Caracteristici ale v/rstei colare mari i recomandri pentru comportamentul didactic
Schib!rile 'undaentale caracteristice )n-!!rii de la acest ni-el sunt:
6 coninuturile de )n-!are se di-ersi'ic! &i apli'ic! la 'iecare din disciplinele care au 'ost
studiate &i )n stadiul anterior &i apar noi discipline ( unele cu ni-el 'oarte ridicat de
abstracti.are &i generali.are "'iloso'ia+ logica$+
6 <re&te -oluul )n-!!rii+
6 :ipul de )n-!are independent! cre&te p*n! la 4 = A ore .ilnic+
6 Se 'olosesc &i alte surse de in'orare &i )n-!are dec*t anualele &colare+
6 Se 'orea.! stilul cogniti- &i de )n-!are.
Sugestii:
6 Se )ncura;a.! interesul pentru c*t ai ulte acti-it!i+
6 Se aleg lecii centrate pe interese pro'esionale+
6 Se -eri'ic! dac! anualele &i alte ateriale 'olosite pre.int! corect in'oraiile &i
perspecti-ele+
6 Se discut! despre ceea ce descoper! ele-ii singuri+
6 Se o'er! ateriale suplientare de in'orare.
14. Particularitile care difereniaz influena mediilor educogene de influena social
6 plani'icarea riguroas! &i e,plicit! a asiili!rii de cuno&tine+ deprinderi &i atitudini )n
-ederea de.-olt!rii intelectuale &i sociale a indi-idului uan )n con'oritate cu anuite
'inalit!i7
6 anipularea de c!tre o persoan! "grup de persoane$ e,terioare indi-idului a unor diensiuni
ale ediului la care acestuia i se cere e,plicit s! se adapte.e7
6 proiectarea &i a'irarea e,plicit! a unor categorii de coportaente adaptati-e care se cer
indi-idului ca r!spuns la in'luenele e,ercitate etodic7
6 'orularea e,plicit! a unor e,igene de structurare a personalit!ii )n concordan! cu un
odel "-irtual pentru indi-idul concret$ care este idealul despre o al counit!ii )n care
acesta tr!ie&te &i la care este influenat s! se adapte.e.
1A. Paradigma nvrii ca ntrire a asocierii stimul,rspuns
6 schibare a 'orei de asociere )ntre stiulii din ediu &i r!spunsurile indi-idului+
6 :horndi2e+ :olan+ S2inner &i Mull
6 a doinat psihologia educaional! p*n! )n anii 13A0.
6 pro'esorul este un distribuitor de recopense &i pedepse+
6 ele-ul este un receptor al recopenselor &i pedepselor
etoda predilect! a practicii pe ba.a acestei teorii este e,erciiul
1B. Paradigma nvrii ca procesare de informaie
6 a doinat psihologia educaional! a anilor NB0(OF0
6 leg!turile dintre cuno&tine "in'oraii$ sunt stabilite prin intuiia "insight$ leg!turii dintre
cuno&tine+ prin )nelegerea regulii de asociere a in'oraiilor
6 pro'esorul 8 surs! de in'oraii pentru ele-+
6 ele-ul 8 procesor de in'oraii
Metoda predilect! ( lectura
1F. Paradigma nvrii ca i construcie a cunoaterii
6 )ncep*nd cu anii 1340 = 1330
6 pro'esorul 8 coordonator+ /ghid0 pentru ele-+
6 ele-ul apare ca un constructor de sensuri &i seni'icaii+
6 etodele speci'ice sunt discuiile+ descoperirea diri;at!+ participarea cu super-i.are la
re.ol-area de problee c*t ai ulte &i ai -ariate
14. Paradigma nvrii ca negociere social
6 ba.at! pe constructi-isul social
6 pri-e&te actorii )n-!!rii ca pe /negociatori )n plan social0
6 ia )n consideraie 'aptele de natur! a'ecti-!+ social! &i cultural! iplicate )n )n-!are.
6 )n-!area este abordat! )n conte,tul ai larg al schib!rii sociale+ ca proces de anali.!
critic! &i deliberare )n conte,te sociale concrete.
9
13. Etapele formrii aciunilor mintale &0alperin1 (234'
6 /amiliarizarea cu sarcina (nvrii ( pe ba.a odelului aciunii &i indicaiilor re'eritoare la
aciunea aterial! se constituie /'undaentul orientati- al aciunii0 sau /ba.a de orientare a
aciunii07
6 Execuia sau realizarea aciunii ( des'!&urarea aciunii )n plan e,tern+ aterial7
6 0ransferul aciunii (n planul vorbirii sau al limba1ului extern cu voce tare+ '!r! spri;inul pe
aterialul cu care s(a operat )n e,ecutarea aciunii7
6 %ciunea (n planul limba1ului intern pentru sine.
6 Etapa interiorizrii aciunii materiale (n aciune mintal sau a des'!&ur!rii aciunii )n liba;
interior. "Galperin+ 13FA$
20. Condiii interne ale nvrii &0agn51 (234'
a$ 'actorii biologici:
6 -*rsta+ particularit!ile anatoo('i.iologice ale anali.atorilor+ acti-itatea ner-oas!
superioar!+ starea s!n!t!ii organisului+ bioritul intelectual7
b$ 'actori psihici:
6 stadiul de.-olt!rii structurilor cogniti-e+ operatorii+ psihootorii+ a'ecti-e &i socioorale7
ni-elul inteligenei+ aptitudinile speciale+ aptitudinea &colar!+ ecanisele psihice+
personalitatea "teperaent+ caracter$+ priceperile+ deprinderile+ tehnicile de unc!
intelectual! &i ni-elul de cuno&tine anterioare.
21. Condiii e6terne ale nvrii &0agn51 (234'
6 preg!tirea pro'esorului "plani'icarea ateriei de predat+ proiectarea leciei )n con'oritate
cu prograa &colar! &i ni-elul de preg!tire ale ele-ilor7
6 'actori socio(organi.aionali: preci.area obiecti-elor )n-!!rii la 'iecare lecie &i cunoa&terea
acestor obiecti-e de c!tre ele-i7 asigurarea recept!rii aterialului )n condiii optie7
asigurarea trans'erului cuno&tinelor &i a )nelegerii aplicabilit!ii lor7 in'orarea ele-ilor
asupra re.ultatelor )n-!!rii7
6 'actori teporali: distribuia )n tip a )n-!!rii "e&alonat! -s. coasat!+ cu pau.e ai
scurte la )nceput apoi din ce )n ce ai lungi$7
6 'actori psihoergonoici: resursele ateriale "aparate+ calculatoare$ care asigur!
raionali.area e'orturilor ele-ilor &i pro'esorilor7 e-itarea 'actorilor stresani ".goote+
subnutriia+ supra)nc!rcarea$. "GagnP+ 13FA$
22. 7ecomandri pentru facilitarea nvrii perceptive
Pentru 'acilitarea )n-!!rii percepti-e se recoand!:
6 e,erciii speciale pentru de.-oltarea sensibilit!ii absolute dar ai ales a sensibilit!ii
di'ereniale a principalilor anali.atori7
6 'orarea &i e,ersarea unor strategii de e,plorare a c*pului percepti-7
6 educarea &i e,ersarea capacit!ii de obser-are )n c*pul percepti-:
6 'i,area scopului obser-!rii+
6 plani'icarea pa&ilor e,plor!rii c*pului percepti-+
6 cautarea eleentelor rele-ante ale obiectelor din c*pul percepti-+
6 interpretarea adec-at! a atributelor obiectelor.
2#. 7ecomandri pentru solicitarea g/ndirii1 elevului
Pentru solicitarea g*ndirii+ ele-ului+ se recoand!:
6 ?tili.area 'ondului de repre.ent!ri &i cuno&tine epirice7
6 ?tili.area unui aterial intuiti- -ariat care s! e,prie )nsu&irile eseniale ale obiectelor cu
care se lucrea.! )n tipul leciei7
6 <rearea de oportunit!i pentru manipularea obiectelor+ pentru contactul direct &i indi-idual
cu acestea7 includerea noiunilor noi )n structura ierarhic! de noiuni de;a e,istente )n ba.a
de date a ele-ului7
6 Aplicarea noiunilor predate la re.ol-area unor problee practice7 'acilitarea generali.!rilor
&i abstracti.!rilor7 'orarea operatorilor de ba.! ai )nelegerii7 inducerea de situaii
probleatice "Popescu Ne-eanu+ 134F+ p.104$
11
24. 7ecomandri pentru predarea conceptelor
se recoand!:
6 'ocali.area ateniei ele-ilor asupra atributelor de'initorii ale e,eplelor &i none,eplelor
"ca.urilor care intr! )n categoria desenat! de conceptul respecti- &i a celor care nu intr!$7
6 pre.entarea de e,eple repre.entati-e "prototipale$ eorabile pentru respecti-a clas! de
obiecte7
6 pre.entarea c*t ai ultor e,eple &i none,eple de obiecte care intr! )n clasa desenat!
de concept &i din c*t ai -ariate .one ale cunoa&terii sen.oriale7
6 clasi'icarea unei ari -ariet!i de perechi e,eplu D none,eplu 'oarte ase!n!toare
"di'erite printr(un singur atribut$ ale obiectelor din clasa de obiecte desenate de concept.
2A. 7ecomandri pentru facilitarea stocrii i actualizrii cunotinelor n nvarea
colar
Se recoand!:
6 Pre.entarea unui aterial 'oarte clar organi.at+ structurat )n p!ri accentuate+ dup! un plan
e-ident7
6 En-entarierea in'oraiilor din noul aterial )n leg!tur! cu obiecti-ele leciei7 'i,area &i
in'orarea ele-ilor cu pri-ire la scopul acti-it!ii7
6 5epetarea &i accentuarea in'oraiilor iportante dup! anuite repere+ neoschee sau
ediatori "sublinieri )n te,t+ re.uate+ schee gra'ice$7
6 Solicitarea ele-ului s! reproduc! prin para'ra.! in'oraia+ s! adnote.e+ colore.e sau
sublinie.e anuite in'oraii )n asociere cu acti-it!i de clasi'icare+ ordonare+ seriere$7
6 En'orarea ele-ilor cu pri-ire la inter-alul de tip dup! care se -a 'ace testarea
corectitudinii &i copletitudinii corpului de in'oraii stocate7
6 :estarea scurt! dar 'rec-ent! a cuno&tinelor7
Qbi&nuirea ele-ilor )n a(&i pune singuri )ntreb!ri scurte de -eri'icare
2B. 7ecomandri pentru dezvoltarea capacitii elevului de a rezolva pro$leme
Pentru de.-oltarea capacit!ii ele-ului de a re.ol-a problee este recoandat:
6 s! se )ntrebe ele-ii dac! au )neles problea+
6 s! se -i.uali.e.e problea prin diagrae sau desen7
6 s! se )ncura;e.e pri-irea probleei din di'erite unghiuri7
6 s! se sugere.e di'erite posibilit!i de re.ol-are apoi s! 'ie )ntrebai ele-ii dac! pot g!si &i
altele7
6 s! se cear! ele-ilor s! e,plice pa&ii '!cui pentru re.ol-area probleei7
6 s! nu se dea prea ulte chei de re.ol-are pentru a(i l!sa pe ele-i s! g*ndeasc! dar s! nu(i
lase prea ult tip s! caute soluiile de re.ol-are pentru a nu(&i pierde interesul pentru
aceasta7
s! se recurg! la iaginaia ele-ilor
a. Principalele nevoi de care tre$uie s se in seama n dinamizarea activitii de
nvare n coal
Principalele ne-oi de care trebuie s! se in! seaa )n dinai.area acti-it!ii de )n-!are )n &coal!
sunt:
6 ne-oia de stiulare "de a a-ea un ediu bogat )n stiuli$7
6 ne-oia de copeten! &i copatibilitate cu ediul "e'ortul depus pentru copeten! a 'ost
nuit effectance = un proces care se soldea.! cu sentientul e'icacit!ii$7
6 ne-oia de apartenen! "need to belong$ siilar! celei denuite de M.A.MurraR "13#4$
ne-oie de a'iliere "need for affiliation n%ff$ care susine coportaente ca prietenia+
cooperarea+ sociali.area7
6 ne-oia de atenie7
6 ne-oia de reali.are "need for achievement n%ch$ care susine coportaente ca abiia+
copetiti-itatea+ autoper'ecionarea "sel'(ipro-eent$7
6 ne-oia de autoactuali.are "de a g!si i;loace din ce )n ce ai adec-ate de autoe,presie+ de
reali.are a propriului potenial+ de a cre&te e'iciena &i copetena+ de a 'i creati-+ de a
de.-olta roluri din ce )n ce ai satis'!c!toare &i ai -aloroase$.
2F. 8timulente pentru motivaia intrinsec i e6trinsec a nvrii n coal i
tehnici pentru controlul motivaiei n coal
Pentru oti-aia e,trinsec!
6 <unoa&terea re.ultatelor+
6 5ecopensa &i pedeapsa+
6 <ooperarea &i copetiia.
13
Pentru motivaia intrinsec :
6 A'irarea propriei copetene+
6 :re.irea curio.it!ii pentru acti-itate+
6 5esponsabili.area ele-ilor )n di'erite sarcini+
6 Solicitarea 'ante.iei.
a. Tactici pentru trezirea i meninerea ateniei pe parcursul leciei
:actici pentru tre.irea &i eninerea ateniei pe parcursul leciei:
6 i&carea )n clas!+ utili.area gesturilor &i contactul -i.ual7
6 caracteristicile -ocii : cu -ariaii )n 'uncie de te!+ adec-at! tipului de coportaent al
ele-ilor7
6 utili.ea.area alternati-! a canalelor sen.oriale "-i.ualDauditi- prin alternarea pre.ent!rii
aterialelor cu lectura7
6 utili.area unor 'ra.e speciale pentru a Lre-igora0 'ocali.area ateniei+
6 recursul la e,eple eorabile7
6 di-i.area acti-it!ilor cople,e )n sec-ene &i accentuarea relaiilor dintre ele7
6 schibarea tipului de acti-itate &i a ritului des'!&ur!rii acesteia7
6 gestionarea interaciunii cu ele-ii prin gruparea lor.
b. Condiii ale educrii capacitilor voluntare ale elevilor
<ondiii ale educ!rii capacit!ilor voluntare
6 asigurarea raportului opti )ntre diri;are &i respectarea independenei &i autonoiei ele-ilor7
6 antrenarea treptat! )n sarcini de di'icult!i cresc*nde7
6 anga;area ele-ilor )n sarcini care s! pre.inte un anuit grad de di'icultate &i pentru
)ndeplinirea c!rora ei s! 'ie solicitai s! dep!&easc! a&a(nuita /barier! intern!0 a propriului
inacti-is7
6 con'runtarea ele-ului cu anuite bariere e,terne+ construite prograatic de pro'esor )n
-ederea stiul!rii acti-isului lui &i recopensarea e'ortului depus pentru a le dep!&i7
6 cobinarea acti-it!ilor cu obiecti-e iediate &i 'acile cu acti-it!i cu obiecti-e ai
)ndep!rtate &i ai greu de atins7
6 recurgerea 'rec-ent! la discuii &i de.bateri pe tea -alorii tr!s!turilor de -oin! "la -*rste
ai ari$.
c. 7elaii ntre temperamentul elevilor i achiziiile colare
5elaia dintre achi.iiile &colare &i teperaent:
6 e,tra-erii lucrea.! ai bine dec*t intro-erii )n &coala priar! &i intro-erii ai bine dec*t
e,tra-erii )n )n-!!*ntul superior+
ele-ii cu ni-el )nalt al an,iet!ii lucrea.! ai bine )ntr(un ediu cal+ nestresant+ )n tip ce ele-ii
cu ni-el sc!.ut al neuroticisului sunt oti-ai opti )ntr(un ediu ai tensionat "cu control &i
presiuni ai se-ere$.
24. Caracteristici ale temperamentului dificil &8trelau1 -..-'
:eperaentul di'icil:
6 neregularitate biologic!+
6 e-itarea r!spunsurilor la stiuli noi+
6 adaptabilitate redus! la schibare+
6 a'ecti-itate negati-!+
6 intensitate crescut! a reaciilor eoionale
23. 9nteligena emoional , relaii cu performana n nvare &0oleman1 (224
0oleman &(224':
inteligena eoional! o'er! potenialul prin care indi-idul )n-a! deprinderile practice+
<opetena eoional! deonstrea.! !sura )n care aceste deprinderi sunt adaptate &i 'olosite la
locul de unca.
<opetena eoional! ( 'orata din:
6 autocunoa&tere "selfa2areness$+
6 auto(anageent "selfmanagement$+
6 cunoa&tere social! "social a2areness$+
15
6 anageentul relaiilor "relationship management$.
#0. 8tructura caracterului &Cloninger1 (22)'
<loninger "133#$
Structura caracterului: trei diensiuni care e,pri! odalit!i de raportare la sine+ la ceilali &i la
ediul )ncon;ur!tor respecti-:
1. autocontrolulD autodeterinareaDautodirecionareaDautoreglarea coportaental! "self
directedness$ ( capacitatea de diri;area a propriei -iei &i a ediului )ncon;ur!tor7
2. cooperarea "cooperativeness$ ( acceptarea &i )nelegerea celorlali7
#. autodep!&ireaDtranscendereaDtranscenderea sinelui "selftranscendence$ = sentientul de a 'i
parte a naturii sau a )ntregului uni-ers+ pre.ena sentientului sensului propriei -iei
#1. Caliti i virtui morale &character strengths' * enumerare
identi'icate de clasi'icarea >EA:
1.creati-itatea "creativity$7
2. curio.itatea "curiosity$7
#. recepti-itatea la nou "openmindedness$7
4. dragostea de cunoa&tere "love of learning$7
A. perspecti-a "perspective"3
calit!i orale care 'orea.! -irtutea nuit! )nelepciune "2isdom * coponent! cogniti-! ce se
re'er! la achi.iionarea &i 'olosirea cuno&tinelor$7
B. bra-uraD)ndr!.neala "bravery"7
F. persistena"perse-erena "persistence$7
4. integritateaDcinstea "integrity"7
3. -italitateaDentu.iasul "vitality$7 = aceste calit!i orale 'orea.! -irtutea nuit! cura;
"coponent! eoional!$7
10. iubirea "loved and to be beloved$7
11. aabilitateaDbun!-oina "4indeness$7
12. inteligena social! "social intelligence$ =
calit!i orale care 'orea.! -irtutea 'ocali.!rii pe oDuanis "coponent! interpersonal!$7
1#. spiritul ci-ic "citizenship$7
14. corectitudineaD;ustiia "fairness$7
1A. spiritul de conduc!tor "leadership$
calit!i orale care con'igurea.! ;ustiia "-irtute ci-ic!$7
1B. iertarea &i ila "forgiveness and mercy$7
1F. odestia &i serenia "modesty and humility$7
14. prudena "prudence$7
13. auto(reglareaDdisciplina "selfregulation$
calit!i orale care con'igurea.! -irtutea oral! a cup!t!rii "temperance$.
20. aprecierea 'ruuseii &i e,celenei D appreciation of beauty and excellence7
21. recuno&tina D gratitude7
22. sperana D hope7
2#. uorul D umor 7
24. spiritualitatea D spirituality$
calit!i orale care con'igurea.! -irtutea oral! nuit! transcenden! D transcendence (-irtute care
creea.! leg!turi cu )ntregul uni-ers &i o'er! sensul &i seni'icaia -ieii "Peterson+ 200B+ pp. 142 =
14A$.
Astea suntI
#2. Caracteristici ale colilor care promoveaza dezvoltarea caracterului elevilor
Sunt:
1. conduse de aduli care )&i e,ercit! autoritatea )ntr(o anier! 'er!+ sensibil! &i plin! de
iaginaie7
2. orientate spre eninerea sisteelor de siboluri+ slogane+ cereonii+ &i c*ntece care
e,pri! identitatea colecti-! a ele-ilor7
#. dedicate eninerii disciplinei ele-ilor prin coduri de disciplin! clare+ ipuse cu 'eritate &i
spri;inite cu consecine -itale7
4. iplicate )n instruirea acadeic! &i pun accentul pe rigoare acadeic!7
17
A. sensibile la ne-oia de a de.-olta loialitatea colecti-! a ele-ilor pentru anuite cluburi+
grupuri atletice+ &i alte subentit!i )n &coal!7
B. preocupate de probleele tinerilor+ capabile s! 'oloseasc! ai uli bani pentru a(&i
)bun!t!ii prograele7
deschise spre a;utor+ consiliere &i spri;in.
a. ;utoevalurile $azale &Core 8elf Evaluations' i capitalul psihologic
Autoe-alu!rile ba.ale ")ore Self Evaluations"5
6 stabilitatea eoional! "lo2 neuroticism$+
6 locul controlului "locus of control$+
6 stia de sine "selfesteem$+
6 autoe'icacitatea generali.at! "generalized self efficacy$ "Hudge+ Soc2e &i %urha+ 133F$.
<apitalul psihologic:
6 )ncrederea )n sine "selfefficacy$+
6 optiisul "optimism"+
6 sperana "hope$+
6 re.iliena "resilience$ "Suthans+ A-olio+ A-eR &i Noran+ 200F p.A42$.
b. 7ecomandri pentru ncuraarea formrii identitii elevilor
recoand!ri:
1. e,epli'icarea &i odelarea rolurilor adulilor7
2. )ncura;area ele-ilor de a(&i de.-olta interesul pentru c*t ai ulte &i di-erse acti-it!i ")n
cluburi &i acti-it!i e,tracuriculare+ pentru hobbR(urile acceptate social$7
#. spri;inirea ele-ilor )n a(&i g!si asisten! )n re.ol-area probleelor personale ")ndruarea
spre ser-icii de consiliere &colar!$7
4. e-itarea coportaentelor subiecti-e+ arbitrare 'a! de ele-i7
A. coentarea+ pe l*ng! notele acordate &i a punctelor tari &i a punctelor slabe ale acestora
e-ideniate )n acti-it!i concrete "Muitt+ 133F$.
##. 7ecomandri pentru ncuraarea stimei de sine a elevilor
6 -alori.area &i acceptarea )ncerc!rilor ele-ului ca &i c*nd ar 'i reu&ite chiar dac! ele nu a;ung
la standardele ipuse de pro'esor7
6 crearea unui cliat de siguran! 'i.ic! &i psihic! pentru 'iecare ele- )n parte7
6 clari'icarea standardelor de e-aluare+ spri;inirea ele-ilor )n a )n-!a s! se autoe-alue.e7
6 construirea conte,tului adec-at pentru ca 'iecare ele- s! )ncerce s! se autoe-alue.e critic+ s!(
&i aplice autosanciuni dac! e ca.ul7
6 e-itarea coparaiilor distructi-e &i a copetiiei care pune un ele- )n situaia de
in'erioritate7
6 construirea unei conduite care s! transit! ele-ului c! este acceptat+ chiar &i atunci c*nd i se
sancionea.! un coportaent speci'ic7
6 )ncura;area ele-ului )n a(&i asua responsabilitatea propriilor reacii la e-eniente
"1ool'ol2+ 1334+ p.FF$
#4. <anifestri ale insuccesului colar
( se ani'est! prin :
1. abandon colar
2. repetenie "incapacitatea de a proo-a la un ni-el superior de &colari.are$ ( se datorea.!
unor di'icult!i se-ere de )n-!are de di-erse etiologii &i necesit! o e,perti.! copetent! &i o
inter-enie psihopedagogic! speciali.at!
#A. =actori care induc diferene individuale n nvare
6 paternurile indi-iduale de cre&tere &i de.-oltare+
6 aptitudinile+
6 inteligena+
6 abilitatea ne.ic!+
6 interesele
6 strategiile de )n-!are+
19
6 stilul cogniti-+ stilul de )n-!are &i de studiu al ele-ilor "Sindgren+ 13BF+ Ellis+ 13F4+
9ontana+ 133A+ <hild+ 133F$
#B. 7ecomandri pentru ncuraarea creativitii n coal
(ncura1area creativitii )n &coal!
6 -alori.area adec-at! a disponibilit!ii naturale a copilului de a 'i in-enti-+ asigurarea lui c!
dorina de a 'i creati- )i -a 'i apreciat!.
6 acceptarea &i )ncura;area g*ndirii di-ergente a ele-ilor+ )ncura;area c!ut!rii de noi soluii
"inclusi- cu )ntreb!ri de genul: /Poate cine-a s! sugere.e un alt od "di'erit$ de a pri-i
probleaI0 7
6 )ncura;area e'ortului ele-ilor de a 'olosi o cale neobi&nuit! de re.ol-are a probleelor+ chiar
dac! aceasta nu duce )n od obligatoriu la succes7
6 )ncura;area ele-ilor )n a a-ea )ncredere )n propria capacitate de e-aluare a situaiilor7
6 asigurarea ele-ilor noncon'ori&ti c! priesc+ ca &i restul clasei pri-ilegii &i recopense7
utili.area c*t ai 'rec-ent! a brainstoring =ului.
#F. Criterii de clasificare a diza$ilitilor de nvare i principale categorii
%i.abilitati de in-atare dup! criteriul proceselor psihice iplicate+ dup! care se descriu:
1. di.abilit!i de recepie "input$7
2. di.abilit!i de integrare7
#. di.abilit!i de e,presie "output$
#4. ;specte ale culturii clasei de elevi
este de'init! de:
6 'elul )n care se des'!&oar! procesul de )n-!are7
6 aspectele ediului 'i.ic )n care se des'!&oar! )n-!area7
6 odul )n care este e-aluat! acti-itatea ele-ilor7
6 interaciunea concret! dintre ebrii grupului "1ool'ol2+ 133A$
#3. 8trategii utilizate de profesorul simpatetic
6 sensibil la relaiile sociale din clas!
Strategii:
6 Edenti'icarea celui ai in'luent ebru al grupului7
6 %i-i.area subgrupurilor de /teribili&ti0 prin reducerea pro,iit!ii &i )ncura;area de prietenii
)n a'ara subgrupului7
6 Enteraciunea indi-idual!+ cu 'iecare ele-+ c*t ai 'rec-ent posibil+ )n a'ara clasei+ )n cadrul
unor acti-it!i e,tra&colare7
6 E-itarea con'lictelor deschise+ 'rontale+ cu clasa sau cu un ele- din clas! = prestigiul a'ectat
)n ca.ul unui con'lict poate duce la e,acerbarea &i di-ersi'icarea coportaentelor de
re-olt!.
40. Criterii de constituire a su$grupurilor ntr,o clas
<riterii de constituire a subgrupurilor )ntr(o clas!:
6 se,ul "'eteDb!iei$+
6 abilit!ile dotaiDnedotai$+
6 clasa social! "standard ridicatDsc!.ut$+
6 succesul &colar "tocilariDindependeni$+
6 pro,iitatea "stau )n aceea&i banc! sau pe aceea&i strad!$+
6 siilitudinea de statut+
6 interesele.
41. Pozitia elevului in grup i caracteristicile elevului * lider
Po.itiile ele-ilor
6 Marginali.at
6 5espins
6 Popular = lider "in plan pro'esional sau )n plan social ( a'ecti-$
21
Sider
6 coportaent 'le,ibil+
6 capacitate de a identi'ica ne-oile celorlali+
6 capacitate de a se coporta a&a cu a&teapt! ceilali s! se coporte+
6 )ncredere )n sine+
6 abilitatea de a anipula oaenii+
6 capacitatea de a satis'ace ne-oile celorlali+
6 oti-aie puternic! pentru ur!rirea scopurilor grupului.
6
42. Efectele grupului &clasei' asupra elevului
6 presiunea spre con'oris "cu e'ecte cone,e ca de-iaionisul+ st!rile con'lictuale intra &i
intergupale$
6 'enoenul atribuirii "e,plicarea unor 'enoene prin 'actori dispo.iionali+ interni+ sau prin
'actori situaionali+ e,terni$
6 'acilitarea &i de inhibiia social!
6 controlul agresi-itatii.
4#. Comunicarea intragrupal n clasa de elevi1 factori de influen
5elaiile dintre:
6 counicarea 'oral! "gu-ernat! de e,igenele pred!rii disciplinei sau de regulile &i norele
de conduit! speci'ice &colii$ &i in'oral! "gu-ernat! de abilit!ile &i aptitudinile pentru
counicare ale actorilor c*pului &colar$+
6 canalele de counicare ori.ontale ")ntre ele-i$ &i -erticale "pro'esor(ele- sau 'actorii de
conducere = cadrul didactic$.
44. 9mplicarea familiei n educaia copiilor i factori de influen
1. <oncepiile p!rintelui despre ceea ce este iportant+ necesar &i peris 'a! de copil7
2. Gradul p*n! la care p!rinii consider! c! pot a-ea o in'luen! po.iti-! asupra educaiei
copiilor7
#. Percepia p!rinilor c! &coala &i copilul doresc ca ei s! se iplice.
4A. Particulariti ale profesorului n funcie de nivelul conceptual &D">unt'
a. pro'esorul a c!rui ni-el conceptual este )n stadiul A pri-e&te corpul de cuno&tine pe care
le pred! ca ade-!ruri ine,orabile pe care ele-ul trebuie s! le eore.e pasi-+ /pe de
rost07
b. la un stadiu ai a-ansat al ni-elului conceptual "stadiul T$ pro'esorii )&i percep rolul
ai interacti- &i ur!resc un ansablu de scopuri+ inclusi- proo-area de.-olt!rii
copilului7
c. la cel ai )nalt stadiu al ni-elului conceptual "stadiul <$ pro'esorii recurg la o
ultitudine de etode adaptate ne-oilor &i ni-elului de )nelegere ale copilului+ sunt
deosebit de 'le,ibili &i a,ial e'icieni.
4B. Particulariti ale profesorului n funcie de imaginea de sine
6 pro'esorul tip Socrate ( predispus la de.batere &i pro-oc!ri deliberate+7
6 pro'esorul tip /organi.ator al itingurilor din ora&0 ( -orbe&te despre iportana
counit!ii+ este ai ult un oderator dec*t un e,pert &i )ncura;ea.! ele-ii s! participe la
acti-it!i de grup7
6 pro'esorul(e,pert ( concentrat pe per'orane acadeice+ pe cu )n-a! ele-ul s! tr!iasc!+
;oac! ai ulte roluri "tat!+ prieten+ coleg$. <onsider! ele-ul o -ersiune )n iniatur! a sa &i
st*rne&te dorina ele-ului de a(i copia concepia7
6 pro'esorul = general+ care se -ede pe sine ca un general care preg!te&te lupta &i )n 'elul
acesta a&teapt! &i cere supunere7
6 pro'esorul(o de a'aceri care conduce clasa ca pe o copanie+ pune accent pe e'icacitate+
este alert+ pragatic &i stiulea.! pragatisul7
6 pro'esorul = antrenor "coach$ pentru care ele-ii sunt iportani ca grup+ ca echip!+ nu
indi-idual &i antrenaentul )n echip! este cel care asigur! succesul7
23
6 pro'esorul = ghid )ntr(un tur al ora&ului care arat!+ propune &i e,pune tee &i alternati-e dar
nu cere &i a&teapt! niic )n schib+ nu o'er! 'eed(bac2.
4F. Particulariti ale profesorului n funcie de empatia i orientarea personal
6 pro'esori cu epatie &i orientare helping bune ( tipul ideal de pro'esor ")neleg ele-ul &i
sunt doresc &i &tiu s!(l susin!$.
6 pro'esori cu epatie bun! &i orientare helping slab! ")neleg+ )l sit+ dar nu au copetena
necesar! pentru a(l susine ( ace&tia repre.int! tipul pro'esorilor )nc! neintegrai )n
acti-itatea pro'esional! dar care pot e-olua7
6 pro'esori cu epatie slab! &i orientare helping bun! ( tipul rutinier de pro'esor "nu simt
'oarte bine ele-ul dar st!p*nesc tehnici &i proceduri de counicare didactic! e'iciente$7
6 pro'esori cu epatie &i orientare helping edie ( pro'esorii a c!ror 'orare necesit! un e'ort
suplientar de -oin! de autode.-oltare7
6 pro'esori cu epatie &i orientare helping slab! ( tipul de pro'esor contraindicat pentru
acti-itatea didactic!. "Stroe Marcus &i colaboratorii+ 1333+ pp.#A(#F$.