11/13/2013

Repere istorice ... (contd.)

California Psychological Inventory  1970: Levin & Karni: small-space reduction

(CPI)

Scalele vectoriale
Modelul cuboid

Scalele vectoriale
 v.1: People orientation
 v.2: Value orientation
Scalele vectoriale
 v.3: Self-actualization

Prezentare primara

1

Scala vectoriala 1: v.1
 teoretizata ca fiind un continuum format de axa externalism – internalism, la un
mod similar dar nicidecum identic cu continuumul extraversie – introversie.
 caracteristici:
 persoanele care aveau scoruri înspre capătul „externalism” se presupunea că sunt
persoane puternic interacţionale, conştiente de şi răspunzând la stimulul
primit de la mediul social – fie acesta punitiv sau recompensatoriu – şi având un
temperament puternic şi expresiv;
 persoanele care aveau scoruri mici înspre capătul „internalism” se presupunea că
aveau o înclinare către lumea interioară fiind mai puţin tentaţi să se
implice în interacţiuni sociale, având tendinţa pronunţată de a-şi proteja
intimitatea faţă de ceilalţi, mai degrabă rezervaţi în comportament.
Scala vectoriala 3: v.3
 conceput iniţial drept un indice de auto-realizare reprezentând gradul în care respondenţii se
auto-evaluau pozitiv sau negativ în raport cu momentul în care se aflau din punct de vedere al
utilizării potenţialului şi trăsăturilor asociate cu temperamentul lor specific.
 cu alte cuvinte
 la un capăt al vectorului se aflau indivizii care se considerau realizaţi şi auto-actualizaţi,
care utilizau în mare măsură potenţialul personal;
 la celălalt capăt se aflau indivizii care se considerau mai degrabă puţin actualizaţi, departe
de momentul în care potenţialul personal va putea fin exploatat la maximum.
 pe măsură ce eforturile de dezvoltare a acestui vector se intensificau, s-a acumulat un volum
semnificativ de informaţie despre persoanele cu scoruri mari şi respectiv scoruri pe această
dimensiune iar acest fapt a permis înţelegerea semnificatiscăzute v mai profundă, din trei
perspective, a acestui vector.
11/13/2013
Scala vectoriala 2: v.2
 conceptualizata drept un continuum format pe o axă care
avea la un capăt ignorarea sau eludarea normelor (dar
nu încălcarea acestora) iar la celălalt capăt favorizarea sau
respectarea normelor.
 caracteristici:
 scorurile mari pe acest vector presupuneau prezenţa unor
trăsături care îl determinau pe individ să respecte regulile
sociale, să fie pragmatic;
 scorurile scăzute pe acest continuum descriau persoane mai
degrabă aventuroase, capricioase şi excentrice.
Scala vectoriala 3: v.3 (contd.)
 În primul rând, din perspectiva persoanei evaluate cu ajutorul CPI, cel de-al treilea vector putea servi drept un indice de auto-
realizare sau împlinire personală.
 la un capăt al acestui vector se aflau persoanele cu o imagine de sine negativă afectată de îndoieli şi frustrări personale,
respect de sine foarte scăzut;
 la celălalt capăt al acestui continuum se aflau cei cu o imagine de sine puternic pozitivă, persoanele echilibrate
beneficiind de optimizare internă şi un nivel bun al auto-actualizării.
 În al doilea rând din perspectiva celorlalţi accentul era pus pe conceptul de competenţă psihologică.
 cei cu scoruri mici erau cei care aveau dificultăţi în a surmonta obstacolele şi problemele vieţii, şi aveau probleme
serioase în a gestiona cu succes trauma sau stresul sau nu putea face acest lucru de loc.
 cei cu scoruri mari erau cei care îşi puteau folosi cu succes abilităţile şi aveau capacitatea de a persevera în rezolvarea unei
probleme chiar şi în condiţii care erau radical adverse.
 Cea de-a treia perspectivă era una pur profesională conceptul cheie al înţelegerii acesteia fiind integrarea egoului.
 indivizii cu scoruri mici pe acest vector erau slab integraţi din punct de vedere al ego-ului, se aflau într-o relaţie dificilă cu
ei înşişi dar şi cu ceilalţi şi aveau o înţelegere superficială a impactul pe care propriul comportament îl avea asupra
celor din jur dar şi asupra lor înşişi.
 scorurile mari pe de altă parte descriau pe cei bine integraţi, cu o înţelegere superioară a propriei persoane şi a
celorlalţi, semnificativ mai abili în a gestiona factorii care le perturbau echilibrul interior.
2
 11/13/2013

Scalele vectoriale: vizualizare in plan Scalele vectoriale: vizualizare in plan

Alpha: Descrieri adjectivale Alpha: Descrieri comportamentale

 ACL (Gough & Heilbrun, 1983)  Este productiv, duce la bun sfârşit activităţile (.15, .28)
 Este asertiv (.21, .14)
 Are aspiraţii personale înalte (.23, .21)
High Alpha Non-Alpha  Are postură socială, este relaxat în situaţii sociale (.22, .17)
Ambiţios Apatic
Temerar Uituc
Energic Docil  Pare să nu aibă un scop în viaţă (-.20, -18)
Optimist Liniştit
Deschis Inconstant
 Capitulează ţi se retrage în faţa adversităţii şi a frustrărilor (-.21,
Descurcăreţ Sfios -.16)
Sigur de sine Neambiţios
 Evită să se dedice unui plan clar de acţiune, tinde să întârzie sau
Sociabil Retras
evite acţiunea (-.19, -.15)
 Acţionează împotriva propriilor scopuri

3
 11/13/2013

Alpha: Concluzii intermediare Alpha: Concluzii intermediare (contd.)

 Potenţial de leadership:  Instinctul de dominare:
 Într-un studiu al lui Gough (1990), 11 eşantioane cu dimensiuni începând de la 164 la 2216 persoane au fost  În ceea ce priveşte concluzii argumentate privind posibilele probleme pe care le-
analizate în mod special din punct de vedere al corelaţiilor cu 6 criterii diferite de leadership. Aceste ar avea personalităţile Alpha acestea par să rezide de cele mai multe ori în
eşantioane conţineau date obţinute prin nominalizarea directă, descrierea prin Q Sort, scoruri atribuite
de către observatori externi pe parcursul unor discuţii de grup fără lider declarat, descrierea cu ajutorul manifestări extreme ale instinctului de dominare şi propensiunii spre
unor liste de adjective axate pe trăsături de leadership şi respectiv evaluări de leadership a unor acţiune pe care o au aceste persoane.
cadeţi ai West Point realizate de către colegii acestora.
 În şase analize ANOVA efectuate pe indivizi clasificaţi conform celor patru tipuri ale CPI, indivizii Alpha  Exista totuşi o categorie de probleme în cadrul căreia personalităţile Alpha aveau o
au avut scoruri mult peste medie la toţi parametrii. pondere mai mare: utilizarea excesivă sau gratuită a forţei.
 Peer-nomination pe studenţi:
 În general personalităţile de tip Alpha cred cu intensitate în normele sociale şi în
 Observăm că, deşi la nivel mic de integrare, personalităţile de tip Alpha tind să fie nominalizate drept importanţa acestora pentru buna funcţionare a societăţii şi drept consecinţă le respectă
potenţiali lideri în mai mare măsură decât celelalte tipuri. În plus valorile observate pentru nivelele mari de
integrare arată clar că indivizii Alpha cu grad mare de auto actualizare reprezintă o adevărată „pepinieră” pentru lideri.
şi se aşteaptă ca cei din jurul lor să respecte şie ei normele.
 În plus Alpha au o propensiune clară către acţiune, către implicare şi participare şi drept
urmare disciplinarea şi corectarea celor care violează regulile sociale li se pare a
fi un lucru perfect justificat.
v.3 Alpha Beta Gamma Delta
1-2 6.0 2.0 2.0 1.0
5-7 17.6 4.8 9.8 3.7

Alpha: Concluzii intermediare (contd.) Alpha: Concluzii

 Alpha investesc credinţele şi energiile proprii către lumea comună interpersonală şi către
 Inserţie socială bună: aderarea la norme
 În ceea ce priveşte problemele la locul de muncă cum ar fi
 Alpha sunt puternic orientaţi spre acţiune, oameni care duc întotdeauna la îndeplinire acţiunile
abuzul de alcool sau utilizarea drogurilor, mai ales dacă sunt consfinţite cultural
comportament ne-etic sau dificultăţi de relaţionare
 În cea mai bună formă posibilă, Alpha pot fi lideri charismatici, catalizatori ai acţiunii
cu ceilalţi ponderea acestora în cazul indivizilor Alpha avea sociale constructive.
 În ce mai proastă formă posibilă Alpha pot fi oportunişti, manipulativi, ostili cu cei pe care îi
valori relativ egale sau mai mici decât ponderea în întreg suspectează a nu adera la normele sociale
eşantionul
 La nivelele înalte ale auto-integrării Alpha tind să acţioneze ca şi coagulant, ei se alătură sistemelor
şi organizaţiilor cu scopuri sociale semnificative sau grupurilor sociale cu status ridicat.
 La nivelele diminuate ale auto-actualizării Alpha tind să se asocieze grupurilor sau organizaţiilor de
periferie cum ar fi secte sau culte sau organizaţii implicate în demersuri extremiste sau
radicale

4
 11/13/2013

Exemple: Alpha 1 (protocol) Subiect: Vasile, 48 ani, masculin

Exemple: Alpha 3 (protocol) Subiect: Raluca, 27 ani, feminin

Exemple: Alpha 7 (protocol) Subiect: Cristian, 29 ani, masculin

Beta: Descrieri adjectivale
 ACL (Gough & Heilbrun, 1983)

High Beta Non-Beta

Prevăzător Isteţ
Conservator Impulsiv
Convenţional Deschis
Paşnic Petrecăreţ
Moderat Spontan
Răbdător Guraliv
Liniştit Neconvenţional
Rezervat Îndemânatic

 Putem drept urmare concluziona că percepţia pe care o au ceilalţi cu referire la Beta funcţionează în baza a două direcţii majore:
 O puternică orientare internă centrată pe nevoia de intimitate – rezervat, liniştit, „ne-deschis”
 O orientare conservatoare axată pe stabilitate şi respectare a normelor sociale – prevăzător, convenţional, moderat,
„ne-impulsiv”, „ne-spontan”

5
 11/13/2013

Beta: Descrieri comportamentale Beta: Concluzii

 Tinde să supra-controleze nevoile personale şi impulsurile; amână nejustificat
recompensele (.21, .29)
 Submisiv prin natură, acceptă cu uşurinţă dominarea celorlalţi (.23, .20)
 Preferă valorile conservatoare într-un număr mare de domenii (.18, .29)
 Are o propensiune către vinovăţie (.18, .29)
 Beta preţuiesc viaţa personală, interioară şi emoţiile proprii şi tind să evite
expunerea publică.
 Beta acceptă normele şi regulile sociale; adesea ei protejează aceste valori, îi
sprijină pe cei din jurul lor, umanizează modul în care regulile sociale sunt
aplicate şi impuse atunci când este cazul.

 Încearcă de principiu să testeze şi împingă limitele pentru a vedea dacă poate scăpa ne-
pedepsit (-20, -25)
 Este o persoană interesantă, captivantă (-.16, -.28)
 Tinde să fie rebel şi non-conformist (-.18, -.28)
 Are fluenţă verbală şi exprimă eficient propriile idei (-.16, -.25)
 La nivele mari de integrare ei pot fi modele personale, aspiraţionale, de
bunătate şi virtute.
 La nivele reduse de integrare tind să supra-exercite autocontrol, au încredere în
sine foarte scăzută, îşi pierd în mod constant respectul de sine şi tind să se auto-
învinovăţească.

Exemple: Beta 2 (protocol) Subiect: Adina, 21 ani, feminin

Exemple: Beta 5 (protocol) Subiect: Vasile, 24 ani, masculin

6
 11/13/2013

Exemple: Beta 7 (protocol) Subiect: Mihaela, 27 ani, feminin

Gamma: Descrieri adjectivale
 ACL (Gough & Heilbrun, 1983)
High Gamma Non-Gamma
Cutezător Conştiincios
Impulsiv Conservator
Impetuos Modest
Petrecăreţ Răbdător
Nestatornic Liniştit
Cu tupeu Rezervat
Spontan Sfios
Guraliv Tăcut

 două dimensiuni majore:

 lumea personală foarte energică şi activă a acestora – cutezător, impulsiv, impetuos,
neliniştit, nerăbdător;
 orientarea personală puternic hedonică şi în acelaşi timp asertivă – petrecăreţ, cu tupeu,
guraliv sau nestatornic.

Gamma: Descrieri de istoric personal

Gamma: Descrieri adjectivale (contd.)
 Personalităţile de tip Gamma sunt în mod clar percepute ca
fiind expresive, libere din punct de vedere al
exprimării şi comportamentului, căutând neobosit
situaţii sociale sau nu care să le aducă plăcere.
 Aceşti indivizi se bucură în compania celorlalţi şi de
regulă îşi urmăresc neobosit obiectivele şi caută
întotdeauna noul şi schimbarea pentru că de regulă se
plictisesc destul de repede.
(contd.)
 Studiul lui Robert la care am făcut referire deja şi în cazurile anterioare oferă şi în cazul
personalităţilor Gamma (aproximativ 10% din eşantionul de peste 10000 de candidaţi)
câteva concluzii interesante:
 Aceşti poliţişti aveau rate de eficienţă mai scăzute decât ceilalţi din punct de
vedere al stabilităţii şi seriozităţii pe care o inspirau celorlalţi, al respectării
procedurilor standard de siguranţă, al luării deciziilor.
 În ceea ce priveşte scorurile privind necinstea personalităţile Gamma au cele mai
mari valori prin comparaţie cu celelalte tipuri dar trebuie menţionat că în general
scorurile pe acest parametru erau scăzute.

7
 11/13/2013

Gamma: Concluzii intermediare

(contd.)
 Rebeli nealiniaţi:
 Felul de a fi al celor din tipul Gamma conţine în esenţa sa
pericolul ca aceşti indivizi să testeze sau să întindă
limitele regulilor până dincolo de limitele suportate de către
Gamma: Concluzii
 Gamma apreciază şi caută recompensele şi modalităţile de recunoaştere a
meritelor personale pe care le poate oferi societatea (bani, prestigiu etc.) dar în
acelaşi timp există o discrepanţă în felul în care aceştia şi consideră că trebuie acordate
aceste merite şi respectiv norma socială.
 Valorile Gamma sunt personale, individuale şi nu tradiţionale sau convenţionale.

societate.
 Gamma sunt cei care pun la îndoială, scepticii care simt şi sunt refractari la modul
 Din acest punct de vedere nivelul de integrare evaluat de către uneori arbitrar în care este alocat statutul social.
scala v.3 este crucial pentru a păstra echilibrul tipului Gamma:
 La nivel mare de integrare sunt inovativi, generatori creativi ai schimbării.
 nivelele inferioare de auto actualizare indică într-adevăr la persoanele Gamma
 La nivele reduse de auto actualizare sunt rebeli, intoleranţi, puternic hedonişti şi
capacitatea şi tentaţia de a viola regulile; inconstanţi, tinzând să ignore sau încalce regulile pentru a-şi satisface
 nivelele mari de integrare îi transformă pe aceştia în persoane care pot corecta impulsurile narcisiste.
sau chiar schimba regulile sociale.

Exemple: Gamma 2 (protocol) Subiect: Traian, 18 ani, masculin

Exemple: Gamma 4 (protocol) Subiect: Sorin, 25 ani, masculin

8
 11/13/2013

Exemple: Gamma 7 (protocol) Subiect: Anca, 32 ani, feminin

Delta: Descrieri adjectivale
 ACL (Gough & Heilbrun, 1983)
High Delta Non-Delta
Stângaci Ambiţios
Inhibat Temerar
Modest Cu pretenţii
Liniştit Egoist
Reţinut Deschis
Sfios Impetuos
Tăcut Cu tupeu
Retras Guraliv

 Caracteristicile definitorii ale personalităţilor de tip Delta sunt:

 detaşarea;
 rezerva faţă de regulile şi ritualurile sociale.

Delta: Descrieri adjectivale (contd.) Delta: Descrieri comportamentale

 Cele mai prezente adjective în ceea ce priveşte trăsăturile Delta sunt centrate de altfel
pe ideea de izolare şi retragere a acestor persoane: modest, liniştit, tăcut, retras.
 De asemenea trăsăturile care sunt considerate a fi extrem de ne-caracteristice celor din
Delta ţin de incisivitatea socială a acestora şi în general de comportamentul
extravert: nu sunt temerari, nu au pretenţii, nu sunt impetuoşi, nu au tupeu.
 În acelaşi timp Delta sunt mai degrabă altruişti şi le lipseşte tendinţa sau dorinţa
de a-i controla pe ceilalţi.
 Persoană reticentă în a se implica în orice fel de acţiuni
definitive, tinde să evite sau să amâne acţiunea (.30, .32)
 Acţionează împotriva propriilor scopuri (.29, .20)
 Renunţă sau se retrage ori de câte ori este posibil în faţa
frustrărilor sau obstacolelor (.21, .34)
 Se complace în fantezii personale, speculaţii fictive (.24, .20)

 Toate adjectivele care au fost utilizate pentru a-i descrie pe Delta par să agrege o imagine  Este vorbăreţ (-28, -31)
exterioară a acestora, o platoşă socială care este concepută pentru a le proteja
lumea interioară şi intimitatea.  Se comportă asertiv (-.30, -.32)
 Are nevoie de apropierea celorlalţi (-.24, -.15)
 Are prezenţă şi postură socială, este relaxat (-.31, -.26)

9

Delta: Concluzii intermediare
 Ineficienţă în leadership:
 La Delta apare şi tema ineficienţei în leadership, temă care este
de altfel confirmată şi prin studiul centrat pe leadership
(Gough, 1990) la care am făcut referire şi la capitolul despre
Alpha.
 În cazul acelui studiu axat pe măsurarea a şase criterii distincte de leadership
indivizii Delta au scorat în mod constant sub celelalte trei tipuri.
Delta: Concluzii intermediare (contd.)
 Unde gasim Delta:
 În studiul lui Robert la care am făcut referire deja
personalităţilor Delta erau numai 8% din eşantionul de mai
mult de 10.000 de ofiţeri.
 Între 1413 cadeţi din două generaţii ale West Point numai 4%
erau Delta.
 Printre manageri de vânzări, ofiţeri ai armatei, candidaţi la
MBA din eşantionul normativ American numai 10%
reprezentau indivizi din cadranul Delta.
 Aceasta înseamnă că de regulă personalităţile Delta pot fi
identificate în afara structurilor educaţionale şi
ocupaţionale de top ale societăţii.
11/13/2013
Delta: Concluzii intermediare (contd.)
 Tendinţe de auto-izolare / non-afiliere:
 Tendinţele de auto-izolare şi de non-afiliere ale
personalităţilor de tip Delta sunt confirmate şi de alte studii.
 Spre exemplu rata de absolvire a facultatii a candidaţilor
absolvenţi de liceu, măsurată pe un eşantion de 2620 de elevi a
fost de 62% pentru Alpha, 37% pentru Beta, 37% pentru
Gamma şi numai 23% pentru Delta.
 Totuşi trebuie subliniat că la nivele de integrare
superioare pe scala v.3 Delta depăşeau media generală
de promovare de 40% cu 4 procente. Funny 
Delta: Concluzii intermediare (contd.)
 Controlul furiei şi al violenţei:
 În general persoanele Delta cu nivel scăzut de integrare (1 şi 2 pe v.3) au fost
observate cu tendinţe de abuz fizic faţă de partener sau tendinţe de
sinucidere.
 Acestea au loc pentru că indivizii Delta ne-actualizaţi nu sunt echipaţi pentru a face faţă
contradicţiilor, dihotomiilor şi unora dintre aspectele dezumanizate ale culturii şi tind să se
izoleze acestea închizându-se cât mai mult în sine.
 Indivizii Delta cu nivel mare de integrare utilizează metode creative, imaginative
care îi ajută să reformuleze aceste conflicte interne în modalităţi acceptabile
dar cei ne-integraţi tind să ajungă în puncte de inflexiune după care izbucnesc
împotriva propriei persoane, acelorlalţi sau a culturii în sine.
10
 11/13/2013

Exemple: Delta 2 (protocol) Subiect: Rodica, 49 ani, feminin

Exemple: Delta 2 (model cuboid)
Subiect: Rodica, 49 ani, feminin

Exemple: Delta 5 (protocol) Subiect: Maria, 25 ani, feminin

Exemple: Delta 5 (model cuboid)
Subiect: Maria, 25 ani, feminin

11
 11/13/2013

Exemple: Delta 6 (protocol) Subiect: Lucian, 34 ani, masculin

12