California Psychological Inventory (CPI) Scalele vectoriale.

Modelul cuboid

Scalele vectoriale
_ v.1: People orientation
_ v.2: Value orientation
_ v.3: Self-actualization

Scala vectoriala 1: v.1
_ teoretizata ca fiind un continuum format de axa externalism internalism, la un
mod similar dar nicidecum identic cu continuumul extraversie introversie.
_ caracteristici:
_ persoanele care aveau scoruri nspre captul externalism se presupunea c sunt
persoane puternic interacionale, constiente de si rspunznd la stimulul primit de la mediul
social fie acesta punitiv sau recompensatoriu si avnd un temperament puternic si
expresiv;
_ persoanele care aveau scoruri mici nspre captul internalism se presupunea c aveau o
nclinare ctre lumea interioar fiind mai puin tentai s se implice n interaciuni sociale,
avnd tendina pronunat de a-si proteja intimitatea fa de ceilali, mai degrab rezervai n
comportament.

Scala vectoriala 2: v.2
_ conceptualizata drept un continuum format pe o ax care avea la un capt ignorarea sau
eludarea normelor (dar nu nclcarea acestora) iar la cellalt capt favorizarea sau
respectarea normelor.
_ caracteristici:
_ scorurile mari pe acest vector presupuneau prezena unor trsturi care l determinau pe individ
s respecte regulile sociale, s fie pragmatic;
_ scorurile sczute pe acest continuum descriau persoane mai degrab aventuroase, capricioase
si excentrice.

Scala vectoriala 3: v.3
_ conceput iniial drept un indice de auto-realizare reprezentnd gradul n care respondenii se
auto-evaluau pozitiv sau negativ n raport cu momentul n care se aflau din punct de vedere al
utilizrii potenialului si trsturilor asociate cu temperamentul lor specific.
_ cu alte cuvinte la un capt al vectorului se aflau indivizii care se considerau realizai si auto-
actualizai, care utilizau n mare msur potenialul personal;
_ la cellalt capt se aflau indivizii care se considerau mai degrab puin actualizai, departe de
momentul n care potenialul personal va putea fin exploatat la maximum.
_ pe msur ce eforturile de dezvoltare a acestui vector se intensificau, s-a acumulat un volum
semnificativ de informaie despre persoanele cu scoruri mari si respectiv scoruri pe aceast
dimensiune iar acest fapt a permis nelegerea semnificatisczute v mai profund, din trei
perspective, a acestui vector.

Scala vectoriala 3: v.3 (contd.)
_ n primul rnd, din perspectiva persoanei evaluate cu ajutorul CPI, cel de-al treilea vector putea
servi drept un indice de autorealizare sau mplinire personal.
_ la un capt al acestui vector se aflau persoanele cu o imagine de sine negativ afectat de
ndoieli si frustrri personale, respect de sine foarte sczut;
_ la cellalt capt al acestui continuum se aflau cei cu o imagine de sine puternic pozitiv,
persoanele echilibrate beneficiind de optimizare intern si un nivel bun al auto-actualizrii.
_ n al doilea rnd din perspectiva celorlali accentul era pus pe conceptul de competen
psihologic.
_ cei cu scoruri mici erau cei care aveau dificulti n a surmonta obstacolele si problemele
vieii, si aveau problem serioase n a gestiona cu succes trauma sau stresul sau nu putea face
acest lucru de loc.
_ cei cu scoruri mari erau cei care si puteau folosi cu succes abilitile si aveau capacitatea de a
persevera n rezolvarea unei probleme chiar si n condiii care erau radical adverse.
_ Cea de-a treia perspectiv era una pur profesional conceptul cheie al nelegerii acesteia fiind
integrarea egoului.
_ indivizii cu scoruri mici pe acest vector erau slab integrai din punct de vedere al ego-ului, se
aflau ntr-o relaie dificil cu ei nsisi dar si cu ceilali si aveau o nelegere superficial a
impactul pe care propriul comportament l avea asupra celor din jur dar si asupra lor nsisi.
_ scorurile mari pe de alt parte descriau pe cei bine integrai, cu o nelegere superioar a
propriei persoane si a celorlali, semnificativ mai abili n a gestiona factorii care le perturbau
echilibrul interior.


Scalele vectoriale: vizualizare in plan






Alpha: Descrieri adjectivale
_ ACL (Gough & Heilbrun, 1983)
High Alpha Non-Alpha
Ambiios Apatic
Temerar Uituc
Energic Docil
Optimist Linistit
Deschis Inconstant
Descurcre Sfios
Sigur de sine Neambiios
Sociabil Retras

Alpha: Descrieri comportamentale
_ Este productiv, duce la bun sfrsit activitile (.15, .28)
_ Este asertiv (.21, .14)
_ Are aspiraii personale nalte (.23, .21)
_ Are postur social, este relaxat n situaii sociale (.22, .17)
_ Pare s nu aib un scop n via (-.20, -18)
_ Capituleaz i se retrage n faa adversitii si a frustrrilor (-.21, -.16)
_ Evit s se dedice unui plan clar de aciune, tinde s ntrzie sau evite aciunea (-.19, -.15)
_ Acioneaz mpotriva propriilor scopuri

Alpha: Concluzii intermediare
_ Potenial de leadership:
_ ntr-un studiu al lui Gough (1990), 11 esantioane cu dimensiuni ncepnd de la 164 la 2216
persoane au fost analizate n mod special din punct de vedere al corelaiilor cu 6 criterii diferite
de leadership. Aceste esantioane conineau date obinute prin nominalizarea direct, descrierea
prin Q Sort, scoruri atribuite de ctre observatori externi pe parcursul unor discuii de grup fr
lider declarat, descrierea cu ajutorul unor liste de adjective axate pe trsturi de leadership si
respectiv evaluri de leadership a unor cadei ai West Point realizate de ctre colegii acestora.
_ n sase analize ANVA efectuate pe indivizi clasificai conform celor patru tipuri ale CPI,
indivizii Alpha au avut scoruri mult peste medie la toi parametrii.
_ Peer-nomination pe studeni:
_ Observm c, desi la nivel mic de integrare, personalitile de tip Alpha tind s fie
nominalizate drept poteniali lideri n mai mare msur dect celelalte tipuri. n plus
valorile observate pentru nivelele mari de integrare arat clar c indivizii Alpha cu grad mare de
auto actualizare reprezint o adevrat pepinier pentru lideri.
v.3 Alpha Beta Gamma Delta
1-2 6.0 2.0 2.0 1.0
5-7 17.6 4.8 9.8 3.7

Alpha: Concluzii intermediare (contd.)
_ Instinctul de dominare:
_ n ceea ce priveste concluzii argumentate privind posibilele probleme pe care le-ar avea
personalitile Alpha acestea par s rezide de cele mai multe ori n manifestri extreme ale
instinctului de dominare si propensiunii spre aciune pe care o au aceste persoane.
_ Exista totusi o categorie de probleme n cadrul creia personalitile Alpha aveau o
pondere mai mare: utilizarea excesiv sau gratuit a forei.
_ n general personalitile de tip Alpha cred cu intensitate n normele sociale si n
importana acestora pentru buna funcionare a societii si drept consecin le respect
si se asteapt ca cei din jurul lor s respecte sie ei normele.
_ n plus Alpha au o propensiune clar ctre aciune, ctre implicare si participare si drept
urmare disciplinarea si corectarea celor care violeaz regulile sociale li se pare a
fi un lucru perfect justificat.

Alpha: Concluzii intermediare (contd.)
_ Inserie social bun:
_ n ceea ce priveste problemele la locul de munc cum ar fi abuzul de alcool sau utilizarea
drogurilor, comportament ne-etic sau dificulti de relaionare cu ceilali ponderea acestora
n cazul indivizilor Alpha avea valori relativ egale sau mai mici dect ponderea n ntreg
esantionul

Alpha: Concluzii
_ Alpha investesc credinele si energiile proprii ctre lumea comun interpersonal si ctre
aderarea la norme
_ Alpha sunt puternic orientai spre aciune, oameni care duc ntotdeauna la ndeplinire
aciunile mai ales dac sunt consfinite cultural
_ n cea mai bun form posibil, Alpha pot fi lideri charismatici, catalizatori ai aciunii
sociale constructive.
_ n ce mai proast form posibil Alpha pot fi oportunisti, manipulativi, ostili cu cei pe care i
suspecteaz a nu adera la normele sociale
_ La nivelele nalte ale auto-integrrii Alpha tind s acioneze ca si coagulant, ei se altur
sistemelor si organizaiilor cu scopuri sociale semnificative sau grupurilor sociale cu status
ridicat.
_ La nivelele diminuate ale auto-actualizrii Alpha tind s se asocieze grupurilor sau
organizaiilor de periferie cum ar

Exemple: Alpha 7 (protocol) Subiect: Cristian, 29 ani, masculine

Beta: Descrieri adjectival

_ ACL (Gough & Heilbrun, 1983)
_ Putem drept urmare concluziona c percepia pe care o au ceilali cu referire la Beta
funcioneaz n baza a dou direcii majore:
_ O puternic orientare intern centrat pe nevoia de intimitate rezervat, linistit, ne-deschis
_ O orientare conservatoare axat pe stabilitate si respectare a normelor sociale prevztor,
convenional, moderat, neimpulsiv, ne-spontan
High Beta Non-Beta
Prevztor Iste
Conservator Impulsiv
Convenional Deschis
Pasnic Petrecre
Moderat Spontan
Rbdtor Guraliv
Linistit Neconvenional
Rezervat ndemnatic

Beta: Descrieri comportamentale
_ Tinde s supra-controleze nevoile personale si impulsurile; amn nejustificat
recompensele (.21, .29)
_ Submisiv prin natur, accept cu usurin dominarea celorlali (.23, .20)
_ Prefer valorile conservatoare ntr-un numr mare de domenii (.18, .29)
_ Are o propensiune ctre vinovie (.18, .29)
_ ncearc de principiu s testeze si mping limitele pentru a vedea dac poate scpa nepedepsit
(-20, -25)
_ Este o persoan interesant, captivant (-.16, -.28)
_ Tinde s fie rebel si non-conformist (-.18, -.28)
_ Are fluen verbal si exprim eficient propriile idei (-.16, -.25)

Beta: Concluzii
_ Beta preuiesc viaa personal, interioar si emoiile proprii si tind s evite expunerea
public.
_ Beta accept normele si regulile sociale; adesea ei protejeaz aceste valori, i sprijin pe cei
din jurul lor, umanizeaz modul n care regulile sociale sunt aplicate si impuse atunci cnd
este cazul.
_ La nivele mari de integrare ei pot fi modele personale, aspiraionale, de buntate si virtute.
_ La nivele reduse de integrare tind s supra-exercite autocontrol, au ncredere n sine foarte
sczut, si pierd n mod constant respectul de sine si tind s se autonvinoveasc.


Exemple: Beta 2 (protocol) Subiect: Adina, 21 ani, feminine


Exemple: Beta 5 (protocol) Subiect: Vasile, 24 ani, masculine

Exemple: Beta 7 (protocol) Subiect: Mihaela, 27 ani, feminine






Gamma: Descrieri adjectival

_ ACL (Gough & Heilbrun, 1983)
_ dou dimensiuni majore:
_ lumea personal foarte energic si activ a acestora cuteztor, impulsiv, impetuos,
nelinistit, nerbdtor;
_ orientarea personal puternic hedonic si n acelasi timp asertiv petrecre, cu tupeu,
guraliv sau nestatornic.
High Gamma Non-Gamma
Cuteztor Constiincios
Impulsiv Conservator
Impetuos Modest
Petrecre Rbdtor
Nestatornic Linistit
Cu tupeu Rezervat
Spontan Sfios
Guraliv Tcut

Gamma: Descrieri adjectivale (contd.)
_ Personalitile de tip Gamma sunt n mod clar percepute ca fiind expresive, libere din punct
de vedere al exprimrii si comportamentului, cutnd neobosit situaii sociale sau nu care s
le aduc plcere.
_ Acesti indivizi se bucur n compania celorlali si de regul si urmresc neobosit obiectivele
si caut ntotdeauna noul si schimbarea pentru c de regul se plictisesc destul de repede.

Gamma: Concluzii intermediare (contd.)
_ Rebeli nealiniai:
_ Felul de a fi al celor din tipul Gamma conine n esena sa pericolul ca acesti indivizi s testeze
sau s ntind limitele regulilor pn dincolo de limitele suportate de ctre societate.
_ Din acest punct de vedere nivelul de integrare evaluat de ctre scala v.3 este crucial pentru a
pstra echilibrul tipului Gamma:
_ nivelele inferioare de auto actualizare indic ntr-adevr la persoanele Gamma capacitatea si
tentaia de a viola regulile;
_ nivelele mari de integrare i transform pe acestia n persoane care pot corecta sau chiar
schimba regulile sociale.

Gamma: Concluzii
_ Gamma apreciaz si caut recompensele si modalitile de recunoastere a meritelor
personale pe care le poate oferi societatea (bani, prestigiu etc.) dar n acelasi timp exist o
discrepan n felul n care acestia si consider c trebuie acordate aceste merite si respectiv
norma social.
_ Valorile Gamma sunt personale, individuale si nu tradiionale sau convenionale.
_ Gamma sunt cei care pun la ndoial, scepticii care simt si sunt refractari la modul uneori
arbitrar n care este alocat statutul social.
_ La nivel mare de integrare sunt inovativi, generatori creativi ai schimbrii.
_ La nivele reduse de auto actualizare sunt rebeli, intolerani, puternic hedonisti si
inconstani, tinznd s ignore sau ncalce regulile pentru a-si satisface impulsurile
narcisiste.

Exemple: Gamma 2 (protocol) Subiect: Traian, 18 ani, masculine

Delta: Descrieri adjectivale
_ ACL (Gough & Heilbrun, 1983)
_ Caracteristicile definitorii ale personalitilor de tip Delta sunt:
_ detasarea;
_ rezerva fa de regulile si ritualurile sociale.
High Delta Non-Delta
Stngaci Ambiios
Inhibat Temerar
Modest Cu pretenii
Linistit Egoist
Reinut Deschis
Sfios Impetuos
Tcut Cu tupeu
Retras Guraliv

Delta: Descrieri adjectivale (contd.)
_ Cele mai prezente adjective n ceea ce priveste trsturile Delta sunt centrate de altfel
pe ideea de izolare si retragere a acestor persoane: modest, linistit, tcut, retras.
_ De asemenea trsturile care sunt considerate a fi extrem de ne-caracteristice celor din Delta
in de incisivitatea social a acestora si n general de comportamentul extravert: nu sunt
temerari, nu au pretenii, nu sunt impetuosi, nu au tupeu.
_ n acelasi timp Delta sunt mai degrab altruisti si le lipseste tendina sau dorina de a-i
controla pe ceilali.
_ Toate adjectivele care au fost utilizate pentru a-i descrie pe Delta par s agrege o imagine
exterioar a acestora, o platos social care este conceput pentru a le proteja lumea interioar
si intimitatea.

Delta: Descrieri comportamentale

_ Persoan reticent n a se implica n orice fel de aciuni definitive, tinde s evite sau s amne
aciunea (.30, .32)
_ Acioneaz mpotriva propriilor scopuri (.29, .20)
_ Renun sau se retrage ori de cte ori este posibil n faa frustrrilor sau obstacolelor (.21, .34)
_ Se complace n fantezii personale, speculaii fictive (.24, .20)
_ Este vorbre (-28, -31)
_ Se comport asertiv (-.30, -.32)
_ Are nevoie de apropierea celorlali (-.24, -.15)
_ Are prezen si postur social, este relaxat (-.31, -.26)

Delta: Concluzii intermediare
_ Ineficien n leadership:
_ La Delta apare si tema ineficienei n leadership, tem care este de altfel confirmat si prin
studiul centrat pe leadership (Gough, 1990) la care am fcut referire si la capitolul despre
Alpha.
_ n cazul acelui studiu axat pe msurarea a sase criterii distincte de leadership indivizii Delta au
scorat n mod constant sub celelalte trei tipuri.

Delta: Concluzii intermediare (contd.)
_ Tendine de auto-izolare / non-afiliere:
_ Tendinele de auto-izolare si de non-afiliere ale personalitilor de tip Delta sunt confirmate si
de alte studii.
_ Spre exemplu rata de absolvire a facultatii a candidailor absolveni de liceu, msurat pe un
esantion de 2620 de elevi a fost de 62% pentru Alpha, 37% pentru Beta, 37% pentru
Gamma si numai 23% pentru Delta.
_ Totusi trebuie subliniat c la nivele de integrare superioare pe scala v.3 Delta depseau
media general de promovare de 40% cu 4 procente. Funny

Delta: Concluzii intermediare (contd.)
_ Controlul furiei si al violenei:
_ n general persoanele Delta cu nivel sczut de integrare (1 si 2 pe v.3) au fost observate cu
tendine de abuz fizic fa de partener sau tendine de sinucidere.
_ Acestea au loc pentru c indivizii Delta ne-actualizai nu sunt echipai pentru a face fa
contradiciilor, dihotomiilor si unora dintre aspectele dezumanizate ale culturii si tind s se
izoleze acestea nchizndu-se ct mai mult n sine.
_ Indivizii Delta cu nivel mare de integrare utilizeaz metode creative, imaginative care i ajut
s reformuleze aceste conflicte interne n modaliti acceptabile dar cei ne-integrai tind s
ajung n puncte de inflexiune dup care izbucnesc
mpotriva propriei persoane, acelorlali sau a culturii n sine.

Exemple: Delta 5 (protocol) Subiect: Maria, 25 ani, feminine