SCALA WECHSLER DE INTELIGENŢĂ

PENTRU ADULŢI

SCURT ISTORIC
David Wechsler a elaborat atât Wechsler Adult Intelligence Scale – III (WAIS-III), cât şi
WISC-III şi WPPSI-R. Născut în România, în 1896, se mută cu familia, şase ani mai târziu, în New
York. In 1935, D. Wechsler îşi ia doctoratul la Columbia University, cu tema ,,Măsurarea reacţiilor
emoţionale”. In 1932 a fost numit psiholog-şef la Spitalul Psihiatric Bellevue, iar şapre ani mai
târziu, în 1939, apare testul de inteligenţă care-i poartă numele, test destinat să măsoare inteligenţa
la adulţi.
Premisele cele mai importante pentru apariţia ,,Scalei de inteligenţă pentru adulţi” sunt:
-experienţa lui D, Wechsler din timpul primului război mondial, când au fost diagnosticaţi
milioane de recruţi; cu această ocazie, el şi-a dat seama de limitele ,,Scalei de inteligenţă Stanford-
Binet” şi mai ales, de faptul că ea nu prezenta prea multe garanţii când era folosită ca test pentru
adulţi;
-experienţa sa ca practician, în perioada 1920-1930, când şi-a dat seama de limitele multor
teste psihologice;
-experienţa sa ca psiholog clinician la Spitalul Bellevue din New York. El şi-a dat seama de
necesitatea unui test care să fie mai puţin încărcat cu material verbal, având mai multe sarcini
potrivite pentru adulţi şi cu mai puţin accent pe limitele de timp.
Wechsler pleacă de la ideea că acest instrument psihodiagnostic nu este o măsură a
potenţialului genetic independent de experienţă. Ceea ce măsoară testul este rezultatul unei
interacţiuni complexe între dezvoltarea biologică şi experienţa subiectului. Mai mult, el consideră
calitatea rezolvării testului ca fiind dependentă de anumiţi factori noncognitivi. In 1958, defineşte
inteligenţa ca fiind ,,un agregat sau o capacitate globală a individului de a acţiona intenţionat, de a
gândi raţional şi de a aborda eficient mediul său”.
In 1975, D.Wechsler revine asupra acestei definiţii şi, în urma unei revizii, consideră
inteligenţa ca fiind ,,capacitatea individului de a înţelege lumea, de a acţiona asupra ei şi
inventivitatea de a face faţă provocărilor şi solicitărilor acestei lumi”. Era evident pentru el că
abordarea mediului implică mai mult decât deprinderile cognitive, şi anume factorii afectivi
(emoţionali) şi conativi (voinţa, străduinţa). Astfel, Wechsler vedea inteligenţa generală ca pe o
funcţie a personalităţii întregi şi, totodată, ca fiind multideterminată. Persoana mai inteligentă este
aceea care este capabilă să abordeze mai eficient solicitările vieţii – de tip abstract, practic sau
social. De aceea, diferenţierea dintre persoane mai inteligente şi mai putin inteligente reclamă o
măsurare multiplă, adică a comportamentelor cognitive, afective şi conative.

SCALELE I ŞI II DE INTELIGENŢĂ WECHSLER-BELLEVUE

Primul test de inteligenţă al lui D. Wechsler (Wechsler-Bellevue) a fost publicat în anul 1939.
El a evitat conceptul de vârstă mentală al lui A. Binet, în favoarea metodei de cotare bazată pe
scala de puncte a lui Yerkes. În cadrul acestei scale, pentru fiecare item se acordă un număr de
puncte pentru răspunsul oferit de subiect, acest număr depinzând de nivelul de sofisticare al
itemilor. O altă deosebire faţă de testul lui Binet o constituie faptul că itemii nu mai sunt grupaţi pe
niveluri de vârstă, ci în subteste, în funcţie de conţinutul lor. De asemenea, itemii au fost aranjaţi în
ordinea dificultăţii lor.
Scala de inteligenţă Wechsler-Bellevue cuprindea:
a) şase subteste verbale:
-informaţii;
-înţelegere;
-aritmetică;
-similitudini;
-vocabular;
-memorarea cifrelor;
b) cinci subiecte de performanţă:
-completarea imaginii;
-aranjarea imaginii;
-cuburi;
-asamblarea obiectului;
-cod.
Primele şase subteste alcătuiesc Scala verbală, iar celelalte cinci subteste alcătuiesc Scala de
performanţă. Deci există posibilitatea să se calculeze trei coeficienţi de inteligenţă (QI), şi anume:
-coeficientul de inteligenţă verbal (QIV), derivat din suma scorurilor la toate cele şase
subteste;
-coeficientul de inteligenţă pentru performanţă (QIP), derivat din suma scorurilor la toate cele
cinci subteste de performanţă;
 -coeficientul de inteligenţă pentru întreaga scală (QI global), derivat din suma scorurilor la
toate cele 11 subteste.
Toţi aceşti coeficienţi au o medie = 100 şi o deviaţie standard (SD) = 15.
Această Scală de inteligenţă urmărea atingerea mai multor obiective:
-testarea subiecţilor normali;
-testarea subiecţilor handicapaţi (în plan lingvistic sau senzorio-motor);
-testarea tulburărilor clinice;
-testarea dizabilităţilor în învăţare;
-apărând în preajma celui de-al doilea război mondial, Scala a fost folosită şi pentru testarea
personalului militar şi a veteranilor de război.
Scala I Wechsler-Bellevue a fost standardizată pe un eşantion de 1.081 de subiecţi albi din
New York şi din împrejurimi. Ei aveau vârsta între 10 şi 60 de ani şi au fost selectaţi în funcţie de o
serie de variabile, precum: vârsta, ocupaţia, nivelul de pregătire. Indiferent însă de buna intenţie,
este clar că eşantionul nu a fost reprezentativ pentru întreaga populaţie adultă din SUA.
A doua formă a scalei, The Army Wechsler, a fost construită în anul 1942, iar după încetarea
războiului, respectiv în 1946, a fost publicată o versiune modificată şi extinsă, sub denumirea
Wechsler-Bellevue Intelligence Scale – II.

SCALA WECHSLER DE INTELIGENŢĂ PENTRU ADULŢI (WAIS)

Această nouă variantă a fost publicată în 1955, fiind destinată să măsoare inteligenta adulţilor
cu vârsta între 16 şi 75 de ani, o corecţie pentru ,,deteriorare’’ fiind aplicată la scorurile
examinaţilor de la extremitatea superioară a nivelurilor de vârstă.
Din punctul de vedere al conţinutului, nu există diferenţe faţă de variantele anterioare, adică
Scala verbală cuprinde şase subteste, iar Scala de performanţă un număr de cinci subteste, itemii
fiind aranjaţi în ordinea crescătoare a dificultăţii.
În cotarea răspunsurilor , scorul brut al examinatului la fiecare subtest este convertit într-un
scor dintr-o scală a scorurilor standard, care are media =10 şi deviaţia standard =3. Suma scorurilor
scalate la cele şase subteste verbale este convertit într-un QI verbal, iar suma scorurilor scalate la
cele cinci subteste de performanţă este convertită într-un QI performanţă. Apoi, suma scorurilor
scalate la toate cele 11 subteste este convertită într-un QI al întregii scale (QI global). Toate tabelele
necesare acestei conversii, ce variază în funcţie de grupa de vârstă cronologică, sunt prezentate în
cadrul Manualului WAIS.
WAIS a fost tradus şi în alte limbi, inclusiv în limba română, variantă care mai este folosită şi
astăzi de unii psihologi.
 SCALA WECHSLER DE INTELIGENŢĂ PENTRU ADULŢI –
REVIZUITĂ (WAIS-R)

Scala Wechsler de inteligenţă pentru adulţi – revizuită (WAIS – R) a fost publicată în 1981.
Deosebirile esenţiale faţă de variantele anterioare sunt:
-utilizarea limbajului indiferent de sex;
-reprezentarea în subtestele Informaţii şi Completarea imaginii;
-schimbări mai mari în subtestele Înţelegere şi Similitudini;
-subtestul Informaţii a fost supus celei mai severe revizii, cu 20 de itemi preluaţi de la WAIS
şi nouă itemi înlocuiţi.
Schimbările faţă de WAIS 1955:

De la WAIS 1955
Test Total itemi De la WAIS 1955 Noi
substanţial modificaţi
Scala verbală:
Informaţii (29) 29 20 0 9
Memoria cifrelor(14) 14 14 0 0
Vocabular(40) 35 33 0 2
Aritmetică(14) 14 12 1 1
Înţelegere(14) 16 12 0 4
Similitudini(13) 14 10 1 3
Scala de performanţă:
Completarea imaginii(21) 20 14 1 5
Aranjarea imaginii(8) 10 6 0 4
Cuburi(10) 9 9 0 0
Asamblarea obiectului(4) 4 4 0 0
Cod(93) 93 90 0 3

Cifrele din paranteze reprezintă numărul itemilor din cadrul subtestelor ce alcătuiau varianta
WAIS 1955.
Două noi subteste (unul pentru Abilitatea spaţială şi altul pentru măsurarea Nivelului de
aspiraţie) au fost propuse pentru noua versiune a WAIS. Totuşi, verificările experimentale au
condus la decizia de a nu le include în noua scală. Dar una din cele mai semnificative schimbări se
referă la ordinea administrării subtestelor. În cazul variantei anterioare se administrau întâi toate
cele şase subteste verbale şi, apoi, toate cele cinci subteste de performanţă. În varianta WAIS-R,
subtestele sunt administrate în ordine alternantă, respectiv:
1.Informaţii (V)
2.Completarea imaginii (P)
3.Memoria cifrelor (V)
 4.Aranjarea imaginii (P)
5.Vocabular (V)
6.Cuburi (P)
7.Aritmetică (V)
8.Asamblarea obiectului (P)
9.Înţelegere (V)
10.Cod (P)
11.Similitudini (V)
Se constată că WAIS-R conţine acelaşi număr şi aceleaşi subteste precum WAIS 1955.

Subtest din W.A.I.S. (pentru adulţi)

ADMINISTRAREA ŞI COTAREA REZULTATELOR

Timpul total de aplicare este între 60 şi 90 de minute, dar acesta poate varia în funcţie de
experienţa examinatorului şi de personalitatea celui examinat. Testul trebuie să fie aplicat într-o
cameră liniştită, bine iluminată şi aerisită. Examinatul trebuie să ştie de ce răspunde la test, iar
examinatorul trebuie să facă precizări privind natura testului: întrebările sunt ordonate de la uşor la
greu; nu este de aşteptat ca o persoană să realizeze perfect la fiecare item. După ce examinarea a
început, subiectul trebuie să fie încurajat, fără însă a i se spune dacă răspunsul la un item este corect
sau greşit. Cănd se lucrează cu un anumit subtest, materialele care nu sunt utilizate sunt ţinute în
afara câmpului perceptiv al subiectului.
După aplicarea testului şi consemnarea răspunsurilor în Caietul de răspuns, scorul brut al
examinatului, la fiecare subtest, este convertit într-un scor standard, ce aparţine unei scale a
scorurilor standard, cu o medie =10 şi o deviaţie standard (SD) =3. Cele şase scoruri scalate de la
Scala verbală sunt însumate pentru a da suma scorurilor scalate verbale. Cele cinci scoruri scalate
de la Scala de performanţă sunt însumate pentru a da suma scorurilor scalate de tip performanţă.
Scorurile scalate la toate cele 11subteste sunt însumate pentru a realiza suma scorurilor scalate
pentru întreaga scală. Fiecare dintre cele trei sume ale scorurilor scalate este apoi convertită într-o
valoare QI: QI verbal, QI performanţă şi QI global. Fiecare dintre cele trei scale QI este bazată pe o
medie =100 şi o deviaţie standard (SD) =15, în cadrul fiecărui grup de vârstă al examinatului.

PROCEDURA INTERPRETĂRII PE NIVELURI SUCCESIVE

Această procedură este legată de numele lui G. Groth-Marnat (1997) şi reprezintă rezultatul
sintezei şi integrării unor modalităţi de abordare ce aparţin lui R.W. Kamphaus (1993), A. S.
Kaufman (1990, 1994), J. H. Kramer (1993), J. A. Naglieri (1993) şi J. Sattler (1992). Este vorba
despre un sistem de interpretare oferit clinicienilor, ce presupune parcurgerea a cinci niveluri:
1) Nivelul I – Interpretarea QI global. Determinarea rangurilor percentile şi clasificarea QI.
2) Nivelul II – Interpretarea QI verbal şi a QI performanţă, precum şi a scorurilor pe factori şi
a grupurilor adiţionale:
a) QI verbal – QI performanţă (se interpretează dacă V – P este de 12 puncte şi mai mult);
b) scoruri pe factori: Înţelegerea verbală, Organizarea perceptuală, Rezistenţa la
distragere, Viteza de procesare (numai la WISC); se interpretează dacă apar diferenţe semnificative
între media la trei scoruri WAIS sau patru index WISC-III şi scorurile factorului relevant;
c)grupuri adiţionale: categoriile lui Bannatyne, profilurile ACID/SCAD, grupările lui
Horn.
3) Nivelul III – Interpretarea variabilităţii scorurilor la subteste (analiza profilului).
4) Nivelul IV – Analiza variabilităţii intrasubtest.
5) Nivelul V – Realizarea analizei calitative.
Pentru calcularea scorurilor standard trebuie să fie utilizate în formule scoruri corectate pentru
vârstă. Diferenţa dintre scoruri este calculată prin scăderea scorului standard la un factor sau grup
din media tuturor scorurilor standard din cadrul acelui grup.
Această procedură vizează atât WAIS-R, cât şi WISC-R.
Deşi QI global este cel mai stabil şi cel mai valid aspect al scalelor Wechsler, semnificaţia sa
devine mai puţin importantă pe măsură ce fluctuaţiile cresc între QI verbal şi performanţă, între
scalele pe factori sau când există un mai mare grad de împrăştiere a scorurilor la subteste.
În interpretarea variabilităţii scorurilor la subteste trebuie să se parcurgă următorii paşi:
a) stabilirea dacă fluctuaţiile scorurilor la subteste sunt semnificative;
b) dezvoltarea ipotezelor privitoare la înţelesul fiecăreia dintre fluctuaţiile scorurilor la
subteste;
 c) integrarea acestor ipoteze cu informaţiile adiţionale relevante privind cel examinat.
În vederea interpretării profilului, trebuie să fie utilizate tot timpul scorurile corectate pentru
vârstă. Aceste scoruri, la subiecţii ce depăşesc 75 de ani au fost dezvoltate de către J. J. Ryan, A. M.
Paolo, J.F. Malec, E. G. Tangalos. Clinicienii trebuie să folosească aceste doua seturi de norme în
măsurarea pacienţilor cu Alzhaimer sau cu demenţă.

SCALA WECHSLER DE INTELIGENŢĂ PENTRU ADULŢI – III (WAIS-III)

Această variantă a fost publicată în 1977, după cinci ani de activitate laborioasă, sub
conducerea a doi directori de proiect: David Tulsky şi Jianjun Zhu.
WAIS-III este un instrument psihodiagnostic administrat clinic individual pentru măsurarea
abilităţii intelectuale a adulţilor cu vârsta între 16 şi 89 de ani. Deşi preia în mare măsură trăsăturile
predecesorilor (în special WAIS şi WAIS-R), el prezintă şi unele noutăţi referitoare la
standardizare, conţinut, materiale folosite şi proceduri de administrare. Mai concret, testul WAIS-III
poate fi utilizat pentru atingerea mai multor scopuri, şi anume:
-ca test psihoeducaţional pentru plasarea elevilor în şcoala secundară şi postsecundară;
-pentru măsurarea dizabilităţilor de învăţare şi pentru determinarea supradotării;
-pentru predicţia achiziţiilor şcolare;
-pentru plasarea unor subiecţi în şcolile speciale;
-pentru stabilirea unui diagnostic diferenţial în cazul unor tulburări neurologice şi psihiatrice
care afectează funcţionarea mentală;
-cercetare clinică;
-măsurarea intelectuală ca parte a selecţiei manageriale şi pentru plasarea în programele de
formare şi dezvoltare.
Motivele care au stat la baza dezvoltăriiacestei noi variante sunt următoarele:
-modernizarea normelor (etaloanelor), datorită unui fenomen real, şi anume creşterea valorii
QI de-a lungul timpului. Rata de creştere ar fi de aproximativ 0,3 puncte pentru fiecare an.
Creşterea valorii QI poate fi determinată de cauze precum: îmbunătăţirile şi modernizările din
sistemul de educaţie, creşterea calităţii nutriţiei, modificarea în sens pozitiv a condiţiilor de sănătate,
creşterea diseminării informaţiei.
-nevoia de restandardizare, incluzând un număr mai mare de subiecţi în eşantion.
 -extinderea nivelurilor de vârstă ale subiecţilor incluşi în lotul de standardizare. Dacă pentru
WAIS-R vârsta maximă era 74 de ani, pentru WAIS-III limita de vârstă a fost extinsă până la 89 de
ani. Speranţa de viaţă a cetăţenilor americani a crescut şi va creşte în continuare.
-modificarea unor itemi, în urma unor studii empirice şi statistice, sau excluderea lor din
subtestele de apartenenţă.
-modernizarea modului de alcătuire şi de prezentare a unor stimuli. De exemplu, la subtestul
Completarea imaginii itemii au fost redesenaţi, măriţi şi coloraţi, devenind astfel mai atractivi.
-extinderea în jos a scorurilor QI şi creşterea utilităţii clinice. Pentru QI global scorurile au
coborât până la 45, pentru QI verbal până la 48, iar pentru QI performanţă până la 47.
-renunţarea în mare măsură la modul de aplicare a unor teste folosind un timp impus. Pentru
persoanele în vârstă asemenea restricţii creează probleme, deoarece viteza lor de procesare scade.
-găsirea unor noi modalităţi de măsurare a raţionamentului fluid. În cadrul variantei WAIS-III
vom regăsi subtestul Raţionamentul matrice.
-întărirea bazei teoretice. Multe cercetări au evidenţiat faptul că WAIS-R nu avea capacitatea
de a măsura în întregime funcţionarea cognitivă. În consecinţă, WAIS-III va include şi Scorurile
Index, ce măsoară patru factori şi anume: Înţelegerea verbală, Organizarea perceptuală, Memoria
de lucru şi Viteza de procesare.
-legătura statistică cu alte instrumente psihodiagnostice cum ar fi Wechsler Individual
Achievement Test (WIAT).
-testarea extensivă a fidelităţii şi validităţii. A fost necesară verificarea stabilităţii scalei, a
validităţii sale concurente şi a validităţii de construct. De asemenea, s-a verificat utilitatea clinică a
scalei, aceasta fiind aplicată pe o mai largă categorie de pacienţi cu deficienţe neuropsihologice.

Conţinut. WAIS-III conţine un număr de 14 subteste: 11 dintre ele, chiar dacă au suferit unele
modificări, sunt reţinute din WAIS-R; două subteste sunt total noi: Raţionamentul matrice şi
Succesiunea literă-număr; un subtest, numit Căutarea simbolului, nu este altceva decât o adaptare
după WISC-III. La rândul lor, subtestele sunt grupate pe cele două subscale, astfel:

Subscala verbală Subscala performanţă

2. Vocabular 1. Completarea imaginii
4. Similitudini 3. Simbol număr-Cod
6. Aritmetică 5. Cuburi
8. Memoria cifrelor 7. Raţionamentul matrice
9. Informaţii 10. Aranjarea imaginii
 11.Înţelegerea 12. Căutarea simbolului
13.Succesiunea literă-număr 14. Asamblarea obiectului

În afară de cele trei scale (Verbală, Performanţă şi Globală), subtestele mai pot fi grupate
pentru a calcula patru scoruri index care, la rândul lor, vizează domenii mai rafinate ale funcţionării
cognitive. Acestea sunt următoarele : Înţelegerea verbală, Organizarea perceptuală, Memoria de
lucru şi Viteza de procesare.

Administrare şi scorare. Din punct de vedere tehnic, materialele incluse în ,,echipamentul”

testului sunt următoarele:
-Manualul WAIS-III pentru administrare şi scorare
-Manualul tehnic WAIS-III şi WMS-III
-Foi de răspuns (25)
-Broşurile cu răspunsuri (25)
-Broşura cu stimuli
-Cutia cu cartonaşe pentru aranjarea imaginii
-Cutia cu cuburi
-Cutiile cu piese pentru asamblarea obiectului
-Grila de scorare pentru subtestul Simbol număr-Cod
-Grila de scorare pentru subtestul Căutarea simbolului
Pentru a calcula scorurile QI şi scorurile Index este necesar să fie aplicată întreaga baterie,
deci toate cele 13 subteste.
Etalonul pentru WAIS-III se prezintă astfel:

Procente
Scorul QI Clasificare
Curba normală Eşantion real
130 şi peste Excepţional 2,2 2,1
120 – 129 Superior 6,7 8,3
110 – 119 Peste medie 16,1 16,1
90 – 109 Medie 50,0 50,3
80 – 89 Sub medie 16,1 14,8
70 – 79 Borderline 6,7 6,5
69 şi sub Extrem de scăzut 2,2 1,9
 După cum se observă din tabel, la o extremitate avem subiecţi care sunt supradotaţi şi au un
nivel de inteligenţă excepţional şi, la cealaltă extremitate, sunt subiecţi care au un nivel al
coeficientului de inteligenţă extrem de scăzut, ceea ce înseamnă că ei se caracterizează prin serioase
disfuncţii intelectuale.
Pentru ca aplicarea bateriei să-şi atingă obiectivele, trebuie respectate o serie de cerinţe
privind condiţiile fizice, şi anume:
-camera de testere să fie bine iluminată, ventilată şi ferită de zgomote sau alte forme de
perturbare;
-nimeni în afară de examinat şi examinator nu trebuie să fie prezent în camera de testare;
-mobila utilizată trebuie să fie confortabilă şi potrivită dimensiunilor examinatului;
-suprafaţa mesei pe care se pun materialele testului să fie lipsită de asperităţi;
-examinatorul să fie aşezat în partea opusă examinatului, pentru a observa mai bine conduita
acestuia.
Foarte important este ca între examinator şi examinat să se menţină în permanenţă un raport
optim.
În concluzie, se poate afirma că bateria WAIS-III, deşi, în esenţă, construită pe aceleaşi
principii precum predecesorii săi şi celelalte scale Wechsler (WISC-III şi WPPSI-R), se prezintă ca
o nouă variantă, cu foarte multe elemente noi, originale şi cu caracteristici psihometrice ce-i sporesc
gradul de încredere.

BIBLIOGRAFIE:

Mitrofan, N; Mitrofan L, Testarea psihologică. Inteligenţa şi aptitudinile, Ed. POLIROM,

Iaşi, 2005
Răşcanu R, Introducere în psihodiagnoza clinică, articol Internet
Zlate M(coord), Creţu T, Mitrofan N, Aniţei M, Psihologie-manual, Ed. Aramis, Bucureşti,
2005.