Psihologie sociala

istoria incepe la sf. sec al XIX-lea

G.Tarde -> imitatia este elementul esential al vietii sociale
G. Le Bon ->imitatie prin contagiune
este disciplina care incearca sa explice felul in care societatea influenteaza
cognitia, motivatia, dezvoltarea si comportamentul indivizilor si felul cum
aceasta, la randul ei, e influentata de indivizi.
are ca obiect de studiu psihicul oamenilor, al maselor de oameni, mai mari
sau mai mici
o fenomene psihice ce se formeaza in cadrul relatiilor dintre oameni
fenomen bio-psiho-socio-cultural
o elementul psiho este esential

Influenta sociala

exprima un tip de interactiune dintre doua elemente sociale (persoane sau

grupuri), dintre care una este tinta si cealalta este sursa influentei.
Mucchielli orice cuvant este o incercare de influentare a celuilalt.
Influenta sociala include
o Normalizarea sau formarea normelor de grup
orice situatie noua = proces de constituire a unor norme
=>normalizarea
exista tendinta utilizarii normelor deja formate si adaptarea
acestora la situatii noi prin crearea unor analogii
Muzafer Sherif
ce va face un individ aflat intr-o situatie obiectiv
nedefinita in care nu exista nicio baza de comparatie,
niciun cadru extern de referinta?
a studiat in experimente efectul autocinetic
o iluzia miscarii unui punct luminos care ramane, de
fapt, fix.
o s-a realizat prima oara individual si apoi in
prezenta altor subiecti
subiectii tind sa se apropie de media
estimarilor grupului, renuntand la estimarile
 subiective =>preluarea normei de grup =>
grupurile pot influenta indivizii

Conformismul

Solomon Asch
o experiment -> efectul Asch -> studierea comportamentului unui
individ confruntat cu un grup unanim in dezacord cu el
3 linii inegale -> se cere identificarea liniei egale cu etalonul
=> conformarea la estimarile eronate ale grupului in proportie
de 75% la cei naivi
o conformarea se datoreaza unei duble influente
informationala
normativa
o se produce un dublu conflict
cognitiv
motivational
o complezenta = conformism de suprafata (complianta) = situatie de
acceptare publica

Obedienta

forma particulara de conformism

se manifesta cand o majoritate, adesea calitativa(o autoritate) exercita asupra
noastra o presiune directa si explicita.
se deosebeste de conformism prin
o diferenta de status social dintre sursa si tinta
o intentia sursei de a influenta si controla supunerea tintei
o gradul de similitudine dintre comportamentul sursei si
comportamentul tintei
Stanley Milgram ->supunerea exagerata fata de autoritate poate conduce la
crime impotriva umanitatii
o experimentul cu socuri electrice
Factorii care influenteaza obedienta fata de autoritate
o distanta fata de victima-contactul vizual cu victima conduce la
nesupunere, permitand mai usor constientizarea consecintelor actelor
noastre
 o proximitatea autoritatii subiectii au aplicat pedepse mai usoare in
lipsa experimentatorului
o prestigiul autoritatii
o disonanta in sanul autoritatii sau prezenta contestatarilor, aspecte care
evident au rol in exprimarea obedientei

Procese si erori atributionale

Caracterizarea procesului de atribuire

o aspecte ale mediului social, uneori surprinzatoare, determina
individul sa incerce o serie de explicatii cauzale, de multe ori
nereusind in mod corect sa identifice determinarea manifestarilor
atitudinale, sa nu gaseasca realele cauze ale fenomenelor si, ca
urmare, sa infereze si sa actioneze neadecvat, respectiv, atribuirile
pe care le face o persoana nu sunt in toate situatiile, corecte.
o Atribuirea = un tip special de inferenta in cognitia sociala prin care
incercam ca, pe baza observarii comportamentului indivizilor, sa
deducem ce cauze, motive, intentii, atitudini si trasaturi de
personalitate i-au determinat sa actioneze intr-un fel sau altul
o Atribuirile au loc pentru comportamente, situatii si evenimente ce ies
cumva din tipar.
o Facem atribuiri din mai multe motive
tendinta de a nu lasa o problema neclara, fara sa incercam
macar sa raspundem la intrebarea de ce?
prin atribuire oamenii spera ca in viitor sa poata controla situatii
identice sau asemanatoare, ori sa le evite.
explicatiile in legatura cu motivele si intentiile actiunilor
celorlalti fata de noi ne determina stari emotional afective
atribuirile au un rol important asupra performantelor din viitor

Teoriile atribuirii
o parintele teoriei atribuirii este Fritz Heider
 atribuirea = procesul prin care omul intuieste realitatea, o poate
prezice si stapani, este punerea in relatie a unui eveniment cu
conditiile care i-au determinat aparitia.
atribuirea = nevoie cognitiva
inconstient, tindem sa antropomorfizam si lumea obiectelor
neinsufletite
idei esentiale pentru Heider
oamenii au tendinta de a considera comportamentele ca
fiind stabile, predictibile, controlabile
intre cauzele interne si cauzele externe ale
comportamentelor exista distinctie clara
in mod spontan, in stabilirea cauzalitatii, oamenii aplica
principiul covariantei
De ce este Heider deschizatori de drumuri in domeniul
atribuirii:
evidentierea tendintei naturale a omului obisnuit de a
judeca actiunile celorlalti ca avand drept cauze dispozitii
stabile precum atitudinile si trasaturile de personalitate
postularea existentei unui corp de legi ale atribuirii care
dau substanta unui simt comun psihologic cu ajutorul
caruia omul obisnuit incearca sa interpreteze si sa dea
sens lumii
distinctia dintre cauzele personale si cele situationale,
subliniind tendinta de subestimare a celor situationale
sesizarea interventiei in procesul atributional a intentiei
presupunerea ca omul obisnuit prelucreaza informatiile
cauzale utilizand principiul covariantei
o Mecanisme atributionale
cel al inferentei corespondente -> Jones si Davis
modul in care oamenii obisnuiti folosesc informatiile pe
care le detin cu privire la comportamentul semenilor lor
in vederea deducerii starilor interne
o Dispozitii personale ->intentii->actiune
=>intelegerea atribuirii
Modelul covariantei -> H.H. Kelley
 situatii in care avem mai multe informatii despre
comportamentul unei persoane
daca efectul si cauza covariaza
efectul este atribuit factorului cu care covariaza
o cu cat covariatia este mai ridicata, cu atat
atribuirea este mai sigura
in stabilirea covariantei dintre un efect (comportament) si
cauza lui, percepatorul utilizeaza trei categorii de
informatii
o consensuala
modul in care alte persoane au reactionat la
acelasi stimul, in acelasi fel
o distinctiva
modul in care persoana raspunde si la alti
stimuli, masura in care persoana
reactioneaza in aceeasi maniera
o consistenta
masura in care persoana reactioneaza similar
la stimuli similari
consens, distinctivitate si consistenta ridicata = atribuire
externa
consens scazut, distinctivitate redusa si consistenta
ridicata = atribuirea interna
consistenta scazuta = atribuire situationala
Teoria multidimensionala a lui Wiener (1986)
procesul atribuirii este mai complex
distinctia dintre cauzele interne si cele externe ale
comportamentelor reprezinta locul atribuirii
o noua dimensiune stabilitatea/instabilitatea factorilor
cauzali
caracterul controlabil/incontrolabil al cauzelor
comportamentale

Erorile de atribuire

Heider
 o tendinta de supradimensionare a factorilor interni, in detrimentul celor
situationali => eroare a atriburii
presupunerea ca oamenii au tendinta de a da o explicatie
comportamentelor semenilor mai mult prin cauze interne,
dispozitii personale, omitand sau neglijand factorii externi,
cauzele situationale.
eroare cel mai des intalnita
efectul actor-observator
o diferenta dintre judecarea propriilor actiuni si judecarea actiunilor
celorlalti
o propria actiune -> cauza externa
o actiunea celorlalti ->cauza interna

COGNITIA SOCIALA

studiaza felul in care oamenii, pe baza informatiilor pe care le detin, fac

inferente, judecati sociale despre indivizi, grupuri, fenomene si procese
sociale si despre propria conditie ca fiinte sociale, despre experienta lor in
asemenea contexte
cunoasterea indivizilor mai mult in calitate de actori sociali, de membri ai
unor grupuri
poate fi catalogata ca sociala
o opereaza cu obiecte sociale
o are origini sociale fiind creata si stimulata prin interactiunile sociale
o este impartasita social, membrii unui grup sau ai unei comunitati
avand aceleasi cunostinte sociale sau acelasi mod de gandire
modele care descriu felul in care omul gandeste si opereaza social
o Perspectiva ,,cautatorului de consistenta(individul rationalizator)
reducerea discrepantei dintre cognitiile(informatiile) pe care le
poseda
odata perceputa inconsistenta, individul simte o tensiune
negativa, stare de disconfort, care trebuie redusa
o Perspectiva ,,omului de stiinta naiv
modul in care oamenii isi explica lumea inconjuratoare si
descopera cauzele comportamentului propriu sau a celorlalti
 prima abordare cu adevarat cognitiva
oamenii sunt rationale care, in procesul intelegerii lumii
inconjuratoare sunt ca niste savanti, adunand date si apoi
analizand logic concluziile
o Perspectiva ,,lenesului cognitiv
se presupune ca oamenii sunt lenesi cognitiv
vor folosi scurtaturi in judecati si inferente =>euristici ->permit
oamenilor sa ia decizii rapide si inferente =>se pierde din
acuratete
schema permite atentiei sa fie directionata asupra info.
relevante
o Perspectiva ,,tacticianului motivat
motivatia in rol secundar ->implicata in producerea de erori sau
tendinte
Elementele cognitiei sociale
o Focalizarea pe mentalism = studiul cunostintelor sociale pe care
oamenii le utilizeaza pentru a-i reprezenta si intelege pe cei din jur si
ei insisi
aplicarea stereotipurile, cum si-i reprezinta oamenii pe cei
diferiti de ei insisi, sau grupurile din care ei nu fac parte
o Orientarea spre procese = modul in care cunostintele sociale sunt
achizitionate, utilizate si transformate

SCHEME MENTALE

ne ajuta sa facem fata unui flux continuu de stimuli, sa filtram si ordonam

informatiile
= un set organizat si structurat de cognitii despre un anumit concept sau
stimul
au functia de a simplifica si de a face mai rapida filtrarea si organizarea
informatiei, stocarea in memorie si reamintirea =>decizii rapide si actiuni
prompte si eficiente
Categoria = clasa de obiecte ce prezinta trasaturi comune si un grad mare de
similaritate
Prototipul= modelul de trasaturi tipice caracteristice membrilor unui grup,
unei categorii.
 o sunt modele decisive in interpretarea realitatii
Stereotipul = reprezentare mentala a unui grup social si a membrilor sai, o
structura mentala ce vizeaza grupuri-etnice, de gen social, varsta, clasa,
profesii etc.
o ansamblu de convingeri impartasite social
o ne ajuta sa stim la ce sa ne asteptam din partea oamenilor
o este o convingere exagerata asociata cu o categorie
o au menirea de a mentine stima de sine, de a justifica decizii

Tipuri de scheme si functionarea lor

schemele de persoana = ansamblu de trasaturi de personalitate si

comportament despre care se considera ca definesc un anumit tip de
persoana
scheme de(spre) sine (self-schema) = structuri organizate de
cunostinte si pareri pe care indivizii le au despre ei insisi
scheme de rol social = asteptarile de rol, un set de cunostinte in
legatura cu felul in care se va comporta un individ care are un anume
rol
scheme de scenarii cognitive = se exprima atunci cand in mintea
noastra exista informatii ce privesc desfasurarea secventiala in timp a
a unor actiuni si evenimente

Procesele cognitiei sociale

Atentia = procesul psihic cu care incepe perceptia sociala

Stimulii externi sunt transformati in reprezentari interne = codare sau
codificare ->implica atentia
Caracteristicile stimulului care pot atrage sau influenta atentia observatorului
sunt
o salience = proprietatea stimulului dependenta de contextul in care se
gaseste
o vividness = nu depinde de context
Relatia dintre motivatie si cognitie
o motivatia directioneaza procesele cognitive, iar cognitia constrange
motivatia

CONSTRUCTIA SOCIALA A PERSONALITATII

 Determinantii interni si sociali ai personalitatii
o Allport -> pers= organizarea dinamica in cadrul individului a acelor
sisteme psihofizice care determina gandirea si comportamentul sau
caracteristic.
o trasatura de personalitate = tendinta unui individ de a se comporta
intr-o maniera similara in diverse situatii
o interactionismul =cale de mijloc
variabile moderatoare
Eul in cognitia sociala
o Allport
fiecare om este ca toti ceialalti oameni (norme universale)
ca unii dintre oameni (norme particulare)
ca niciun alt om (norme idiosincrasice)
o Eul = sediul motivatiei sociale
la baza are conceptul de sine
Modalitati de autocunoastere
o Teoria evaluarii reflectate (oglinda care te reflecta)
evaluarile celorlalti constituie un set de informatii pe care
oamenii il folosesc pentru a se cunoaste pe sine.
o Compararea sociala (Festinger)
ne comparam cu ceilalti
o Interiorizarea rolurilor
fiecare individ zilnic, isi asuma roluri
generalizarea comportamentului de la rol la general
o Teoria celor doi factori emotionali (Schachter, Singer)
in cunoastere, indivizii parcurg 2 etape
trairea unui arousal(excitare) fiziologic
interpretarea sau etichetarea cognitiva a acestuia
o Teoria autoperceptiei(bem)
modul in care ne cunoastem raportandu-ne la comportamente
anterioare
Conceptul de sine
o structura stabila, insa maleabila
o Swann
oamenii cauta situatii sociale in care sa le fie confirmat
conceptul de sine
o eul actual perceput= ce crede subiectul despre sine
o eul ideal = cum ar dori subiectul sa fie
o eul dorit= care crede subiectul ca sunt asteptarile din exterior