O modalitate

artistici
Discufie
la
masa rotundi
cu:
LBoNru Druov
Duunnu
fnrnNnac
Dfi.IEI- Tuncu
LaunpxTru Uucr
Rrnnsrm.: Ag lnc.epe prin a
pune urrnetoarca intrebare :
ce reac[ie ai cind
[i
se amin-
tegte defini[ia: onirismul e
activitatea mentalA auto-
matA, formatn ln principal
din halucinafii de ordin vi-
zual, antrenind reac[ii afec-
tive motrice, adici delir de
vis care nu se confundA nici-
odati cu visul psihologic?
Jrrenelc:
Ce fglde defini[ie e
asta? Cui li apartine?
Rrolcron: Am gasito i"trj
carte gi am ales<
-nu
din-
tr< convingere fermi, ci
ca s{ folosesc ca punct de
plecare in disculia noastra.
Uucr: Definilia ai tras.o, firl
lndoiali, dintrc car-te de
medicinl gi ca atare nu in-
trit ih discufia noastril. E ca
gi cum ai incerca cu tot din-
adinsul s[ stabilegti o rela-
fie
de sens intrre omonime.
Noliunea de onirisrn are in
rnedicinfl un infebs qi in
arttr cu totul alt inteles- Ele
se ating, pe un plnn foarte
general, in mlsura in care
numitorul lor comun e vi-
sul, dar nu se pqt cu nici un
chip confunda ln medicina
termenul exact este de delir
oniric gi e caracterizatprln
apari[ia unei stiri subcon-
I
\
gtiente
care inceteazd,pintr< deqteptare, adeseori brusci. Este
urmat de o amnezie mai mult sau mai pufin marcat6, gi uneori
poate lasa in
aga-zisele ide
o posibilitate
chiar in artA termenul poate avea diferite in[elesuri, sau mai
bine zis nuanle, care
fin
intii de aspectul siu superficial, gi
apoi
de finalitatea lui ln cadrul operei de arti.
Se cunoagte onirismul romanticilor ct inyocarea visului ca o
yn9
de a
,,uita"
realitatea curenta pentru o alta, de dincolo,
egall ln coeren[l cu prima, dar mai pufin mobih; apoi oniris-
mul suprarealist
-
la care poate fi oarecum aplicati definifia
dati de Chitic, ctrci impune dicteul automat...
fenexnec:
Suprarealigtii recomandi o stare de reverie in care sub-
conEtientul si se manifeste intr+ cft mai mare libertate. Ei nu
invocl nici nu evoca visul, ci 1l exploreazd in cadrul investigf,-
rii generale a incongtientului. Iar dicteul automat nu e singura
lor metodf,.
Uuct: Desigur, eu am simplificat ca in orice clasificare. Ajungem,
in sf?rgit, la onirismul literaturii onirice de azi, care e de fapt
obiectul discutiei noastre. Ag sugera deocamdatl cf, cele trei
tiprni de onirisrn in artl
(literaturt)
sint porfiuni,
la nivele deo-
sebite, ale unei aceleiaqi spirale.
frrrxeno:
Adice o spirali dialecticit: tezi (olricul
romantic), anri-
tezi
(oniricul
supmrealist)
Si
sintem lor de astLzi.
Pentru cd., se gtie,
folosirea visului in literaturl nu e ceva nou.
Scopul e cel care diferl. Scopul romanticilor e clar ci era meta-
fizic, sau, daci vreti, gnoseologic: prin vis ei c{utau sd. cu-
noascl o reattate de dincolo, o altf, realitate. Mai realiqti, mai
pf,minteni,
suprarealiqtii au clutat sd. cunoascd. o reaTitate de
dincoace, o realitate psihologicl.
Dnrov: Po4iunea de spirall a romanticilor vizeazA sublimul, ceea
ce se rlsftfnge gi
in seriitura 1or grandilocventa,
prefioasa.
$i
trebuie si mai spunem cd. suprarealismul, in calitate de curent
literar, se nume$te suprarealism, gi
nu onirism, degi foloseqte in
instrumentarul
snu
gi
onirismul, in sensul definit de Chitic.
68
I
E vorba insa de aga-numita artf,,,onirici" ce n-are nimic de-a
face cu onirismul tratatelor de medicinf, psihiatrica. Aceastd.
arttr oniricl trebuie si. incercim s< definim acum.
E dificil gi chiar nedrept sl incerci sA dai o definilie a literaturii
onirice actuale de la noi, inainte de a delimita patrimoniul aces-
tei literaturi, atft sub aspect istoric (surse, influente, perspective),
cit gi pe plan competitiv (valoric), in comparafie cu curentele
literare postbelice. Aceasta pentru ci procesul de tnchegare a
,,tendinfei"
onirice in literatura noastri modernA nu numai cf,
nu s-a incheiat, dar inainte chiar de a se desfaEura
,din
plin" a
fost supus unei serii intregi de alterfi, mergind de Ia suspiciune
gi pini la acuza de epigonism.
$i
dacf, tot am pronun[at acest
cuvint, trebuie si mai spun o dati, gi nu voi inceta si repet
aceasta pinl cind cuvintul nu va fi folosit ln sfera
gi cu con[inu-
tul sf,u firesc, po[i fi epigon al lui Kafka sau Leonid Andreiev,
dar po[i tot atit de bine sf, fii epigon al lui Anatole France sau
Mihail
$olohov.
De ce sA spui cA trandafirul care rf,sare din pin-
tecul unui elev, la
fepeneag,
seamena cu... nufirul care ucide,
la Boris Vian, gi
si nu observi cd, Groapa de Eugen Barbu are
4celagi
titlu cu Groap de Kuprin? in arnbele cazuri, observa[ia
ar fi la fel de ne la obiect.
$i
tot aga cum Eugen Barbu nu este
epigon al lui Kuprin
(dupa paTerea mea Groapa lui Bartu e
mai frumoasf,), nici
lepeneag
nu este un epigon al lui Vian.
Nici
fepeneag,
nici Barbu nu sint nigte epigoni, degi ultimul
este un realist, iar celalalt un... oniric.
RepesroR: Dar sl ne intoarcem totugi la obiectul discufiei, adicl la
discriminlri. . . teoretice.
JnenNnac:
Cea mai importanta
,discriminare"
de ff,cut este vis-tr-
vis de suprarealism...
UucI: intr-adevar, la noi, suprarealismul a creat o serie de prejude-
cafi care se rlsfring asupra onirismului de an. Se fac confuzii,
se amestecf, unul cu celalalt. Ag zice ci onirismul de astlzi se
leaga mai mult de onirismul romantic decft de suprarealism.
Care e deosebirea intre onirism, ca structure
gi modalitate artis-
tica,
Ei
suprarealism? Dupa mine, suprarealismul e, in primul
rind, o chestiune de modalitate, la care un poet poate si ajungl
69
sau nu
-
sA o aleagd sau nu. Migcarea onirici despre care se
vorbegte lia noi e insf, o chestiune de strtrctuni; nu se deschide
oricui.
T\rncee: Mergind pe liniaideii lui Ulici, ag zice ctr onirismul nu e
o metodl, un mod poetic, ci o stare. E vorba de o poezie a st{rii
gi aici e distincfia netf, intre suprarealism gi onirism.
Suprarealismul e un dicteu automatic al cuvintelor, din al ciror
intimplf,tor joc
reiese sau nu o idee; e instr o aglomerare dez-
ordonati, in timp ce onirismul...
JnreNeec:
Oniiismul actual, cel estetic. . .
Tuncta: ...onirismul nostru nu e supus hazardului,
fiind o poezie-
dicteu al ideii.
frreNnec:
Onirismul estetic (nu gLsesc alt termen pentnr a-l deo-
sebi de cel metafizic, sau mai simplu, filozofic, al rornanticilor,
ca gi de cel psihologic al suprarealigtilor, puternic influenla[i de
Freud)^presupune permanenla lucidit{ii care str controleze
starea. In acest punct, el este exact contrar teoriei suprarealiste.
Dnraov: Trebuie addugat cI onirismul de astrzi nu fuge de realitate,
tindnd spre sublim, pentru cA aceastA metodi
,,sublimf,.. de
aproximare a visului in literaturl nu mai este suficienti ast{zi.
NiciodaH n-am recuzat suprarealisrnul. Dmpotrivd,, am amin-
tit, ori de cfte ori am avut prilejul, c{ strlrnogii literaturii oniri-
ce du fost romantisrnul gi suprarealismul. Este adevflrat, atunci
cind vorbegti de stitmogi, oricft de mult i-ai iubi, nu-i pofi in-
via.
$i
nu oniricii s?nt de vinl cf, suprarealismul a incetat sf, mai
existe in calitate de curent hterar prezenl in marea curs{, a mo-
dernismului.
fernNeac:
Da, de asta iEi dau seama qi suprarealigtii!
Dnaov: Unii, da. De pildl, Virgil Teodorescu, dupf, ce declari c{
visul face parte din frinfa noastrit intocmai ca rinichii, se ridicit
impotriva concep[iilor religioase, mistice ale suprarealismului,
gindindu-se desigur la cartea lui Breton, aplruti ln 1930, L'Im-
macalde Conception, scris[ ftr colaborare cu
paul
Eluard.
Demistificind ivirea Sfintului Duh, adici tratind< ca pe o ale-
gorie, ca pe o invenfie menitA si marcheze creafia, poetul oniric
70
de astlzi se ridicA gi impotriva dicteului automat, a subcon-
qtientului descltugat de crea[ie, qi impotriva a ceea ce Al doilea
Manifest al suprarealismlrlui numegte drept,,ceva mai'puternic
decft el, care-laruncl... in nemurire". Fo4a demiurgicl, rele-
vatA mistic in cadrul dicteului automat, este stApinitl, cercetati
(desigur tot intr< frac[iune de secunda) qi folositi cu luciditate
in clipa farl duratA a creafiei. Pentru ca
@
visul. eI nu se lasa stlpinit de halucinatii ci. folosind legile vi-
sului. creeazA o operf, de arti lucida. cu atft mai lucidl
Si
mai
desf,vir$itf, cu cft se apropie mai mult de vis.
$i
nu este un para-
dox in cele spuse, pentru cd apropierea este (vai!) asimptotici.
$i
nu este un furt pentru cf,, folosind uneltele demiurgului, poe-
tul oniric primegte implicit
gi un act de proprietate asupra lor.
Jeenxnlc:
Pentru cl veni vorba de Virgil Teodorescu, dupl ptrre-
rea mea, cel pu[in in ultimul timp (9i in ultimul volum!) el este
mai degrabi un poet oniric decft unul suprarealist. El s-a elibe-
rat din robia dicteului automat in care incf, mai rlrnin Gellu
Naum sau Vintili lvdtrceanu, sau allii mai pulin importan[i.
Mlcar pentru ca htrebuinteaza deseori o prozodie de tip clasic
(ritm, rimQ gi tot se vitdegte ce Virgil Teodorescu a. dezetat
,de
facto" din tabira suprarealistf,.
Tuncee: Nu e dezertare acum, e o evolu[ie normalA.
JrrnNrnc
: Binein[eles.
Replsron: Ar fi interesant de lAmurit cum vede[i, in cadrul oniris-
mului, raportul dintre realitate gi vis.
$i
cum se reflect{ acest
raport in literatura onirica.
TuRcrl: Realitatea o percepem a;riomatic.
$i
in mnsuraln care rea-
litatea imediatl e euclidiantr,bazatlpe axiome, vizul e postula-
tul gi nu realitatea. Dar visul artei onirice e o construcJie logic{
gi nu un hazard, degi se sprijinf, pe o axioml mobill; adici nu
lucreazit sub imperiul unei axiome neclintite; nu e geometrie
construiti pe un postulat lnchistat, ci func[ie de n postulate.
Mai clar: omul nu mai are sensul dat de Parmenide, nu mai e
acea fiinp unicf,, neclintitf,, ci e o construcfie de idei logicf,,
bazatl.pe o axioml in continul evolutie.
Rroacron: A planat
zd,1rrcd,, deasupra ca-
petelor oniricilor
m. De fapt prin ce vd
deosebifi de arta
Uuct: Intr-adevf,r, trebuie ficuti o delimitare. Adicr sf, acordAm
ni;te nuanfe. Si vedem cum
$l
tn ce se leagi migcarea oniricl
actuall de realitate. Personal, nu cred tn acuzatul evazionism al
onirismului.
Rrplcto.: S-ar perea c[ oniricul nu trlieEte o realitate, ci o trans-
formil visceral, neurotic, perceptibilul din realitate devenind o
insumare de date care nu pot constitui obiect epistemologic.
Ducxr: E o insumare de date care pot fi integrate in realitate, aces-
te date constituind parte integranfli a realitdfii.
Rroacron:
$i
aceasta, pentru c[ literatura oniric{ se pretinde ana-
loge realitagii?
Dnaov: Da, analog[, dar nu omoloagf,.
fneeueao:
Fiinta urnane e, prin esenfa ei, logicf,, inzestrat{ cu lu-
ciditate, deci avind putin[a de a gindi asupra ei ftrsfui.
$i
visul,
parte integrantA a fiinfei noastre, trebuie privit cu luciditate,
adus la luciditate, gi nu luciditatea dizolvatA in transa onirici.
De aceea, o rldAcinl romAneasc{. a onirismului se afla in poe-
zia lui Ion Barbu. in acel lon Barbu al vizualitAfii, al distihului
alternativ din cunoscuta stroff, din Timbru. Nu
,,fognirea mAti-
soase a mfilor cu sare", poezie simbolist<nuzicah gi abstrac-
ttr, ci
,,lauda
gredinii de ingeri citd nisarelDin coasta barbe-
basca al Eve poezie puternic vianall,
in care visul
La un mijloc, ca o sursa
de inspiralie
ecundA.
Uu
tAziilcearclsi se apropie de realitatea
litate, pe calea acestei a doua realitAfi
16 nici dincolo, in metafizic, nici din-
fereNnac:
... pe care o cunoa$te ca pe un loc geometric.
72
Rnolc"ron: Onirismul a fost acuzat, mai ales in proza dar gi in poe-
zie, cA, ar cultiva gi s-ar face expresia unui automatism ln afara
logicii. De aceea mul[i l-au confundat cu suprarealismul
Ur-Io: Onirismul lucreazA cu logica simbolici; el nu trebuie privit
prin normele logicii formale. Trebuie sf, ne apropiem de mig-
carea onirici cu nigte lentile simbolice. Automatismul gestic
ai
psihologic a cepatat cu timpul un caracter de inexorabil
-
de
aceea ne miram cind g[sim in literaturi o migcare ctre nu co-
incide cu migcarea noastrfl obignuitil. Gesturile noastre diurne
se dovedesc, la cea mai elementari arrahztr', drept automatisme,
dar automatisme omologate gi legiferate prin logica formala.
Automatismul din vis e aParent gi e aparent numai vis-i-vis de
automatismul realita[ii noastrc de toate zilele; dar
judeqate fa[n
in fati se va vedea ci automatismut cel mai tncrtncerra{; penm
ci nu e pur, e cel real.
Trpeurlc:
Legea
,,cauzei
gi a efectului",bazatl.pe logica formah,
aristotelici e
,,suspectatl"
ln ultimul timp gi ?n unele domenii
ale
Stiinlei;
ea a fost mult timp proclamat[ drept lege funda-
mentall a nara[iunii epice gi chiar gi ftr poezia de
PinA
la supra-
recurge la supranatural, textul
inlreg
primind o'luminl mistic{
sau magic{. Miracolul fiind o incllcare a legii, deci o exceplie,
finea
gi el seama, la un mod implicit, de [ege. ln onirisrnul ac-
tual cauza poate dispf,rea, din simpla voinlA a autorului. Cau-
zahlilea. este inlocuitit cu simpla conseculie: unui fapt (A) ii
urmeazA un altul (B sau C sau D) diritr< necesitate
Pur
este-
tici; astfel,
gen
vis,
schematic
-
dar poate altfel?
-
sfinta lege a
,ri
expriml chiar atft de fidel realiJatea.
Tuncs,t:
$i
atunci, acceptind visul ca pe o rigoare, cu eviden[i pro-
prie, neraportata in afar6, cuvintele care incifreaztr aceaste $are
capf,ta o proprietate in plus
-
acea proprietate care io fizica
interne. Catt
,
s[ aplice
cauzalitA[ii nu
modeml se numegte corpuscul-urdd
-,
devin relative gi prin
relativitatea lor fragmentul este contaminat de totalitate.
Cuvintul devine astfel exponentul unei serii de flux calitativ
care comprimi sensibilul gi idealul.
Golurile dintre cuvinte, undele, suspensia vorbirii, devin atft de
importante incft ele construiesc cuvintele.
$i
astfel restituie cuvintului elementaritatea gi originea sa. Este
scos din tipare gi poate evolua din nou flr6 rigiditate, atonal,
polifonic, monodic, incantatoriu. Iati deci...
Rnoasron: Validitatea unei modaliti[i opozabile cu aga-zisul
,,rea-
lism" supracotat
,Je;nic
gi mustos" const{. ftr faptul ctr ceea ce
era considerat esenfi devine abrupt atribut al formei de expri.
mare, iar noua esenff, cere cu necesitate alt{ punere tn form&.
Punere in formi care respinge forma modalitAtii deplgite, cata-
loglndo formalism, schematism etc.
Uuct: Migcarea oniric{ actualil qi+ dat seama ci eul artistic trebuie
se
[in[
seama de relaliile eului empiric. De aceea, onirismul
migcfi literare care fac raportfi de euri gi e ca un filtru care
alungi impurit{ile din eul artistic, ajungind la o realitate pur[.
Cu alte cuvinte, poezia+xistenf{ e specificl literaturii onirice.
Rrpnsron: Pentru cf,
fepeneag
vorbea de poezia 1ui Ion Barbu...
ferrueac:
O lature a ei...
Rnoagrm.: ... ca despre o
,,redlcine
romAneasci.. a onirismului,
care ar fi celelafte rldilcini autohtone?
feeeNrac:
Postumele lui Erninescu, atft de pertinent analizate de
Ioan Negoilescu, mai ales acel poem care e Miradoniz: precum
74
$i
proza lui Eminescu, care prezintl alaturi de elementele fan-
tastice cu substrat filozofic, obignuite la romantici,
qi elemente
onirice nu indeajuns de studiate pinf, acum.
$i
apoi, bineinfeles,
suprarealismul romdnesc, perfect sincronizat cu cel european.
Sf, nu-[uitim nici pe Urmuz...
Dvtov: Problema e mai complicati
qi mai vastl, depigegte limitele
acestei mese rotunde. Cf,ci se poate vorbi de o adeveratl intri-
care a elementului oniric ln poezia romAneasci, ln arta romA-
neascl ln ceea ce are ea specific. Astfel, de la aga-numitele
,,rnedievalitlti
intftziate"
-
cum le spunea George Calinescu
Alixindriei, Isopiei, Viselor de Panaghie gi altor traduceri care
au circulat la inceputurile culturii romdnegti
-
de la nostalgia
edenictr a depf,rtllritor din cromatica gi perspectiva frescelor
mlnlstiregti, trecind prin Dimitrie Cantemir
gi prin clltinarea
catargelor eminesciene, ajungem, parcurgind etape nete, la
Mateiu Caragiale, la Gheorghe Magheru
qi
luculescu
(i-am
omis pe Anton Pann, Ion Barbu
Si
pe a[ii), la literatura oniri-
ci de astlzi, pe care o putem privi ca pe o etape prefiguratf, de
o intreagf, serie de momente literare gi artistice anterioare, spe-
cifice. Dar aceastf, probleml de istorie literarA este
Prea
vasti
pentru a putea fi epuizatA aici.
fernNeec:
Se pot observa
de tip traklian sau, ma
ffnd deja naqtere unei
kafkian, din pf,cate pu[in cuttivat in literatura noastrl- Existl
inrudiri, mai ales de tehnicf,, de pilda proiectarea hiperbolica a
unui sentiment sau a unei idei care astfel se obiectualizeazl,
devin vizibile. Ca gi in vis, unde totul este vilzut, chiar gi gin-
dul; iar senza[ia de ubicuitate duce pina la unnl la disparilia
eului. De aici, caracterul non-liric al onirisrnului.
AS indrezni sa rag cfteva concluzii
-
chiar dacll am s[ repet,
uneori chiar gi in formulare
Qterseverare
diabolicum estl),
unele idei exprimate
qi cu altr ocazie. in primul rtnd, pentru
onirismul estetic, visul nu este doar o sursil, ci un criteriu,
,'un
model legiuitot''. in opozilie cu suprarealismul, onirismul re-
fuzl dicteul automat, sclavia incongtientului
9i
a incoeren[ei,
I
I
76
nr- 36, nw. 1968.