Nr. nreg. ................/.................

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

COLEGIUL NAIONAL MIHAI EMINESCU
Clasa a XII-a
S!e"#al#$area Matematic-informatic, intensiv informatic
LUCRARE %RACTIC& DE ATESTARE
A COM%ETENELOR %RO'ESIONALE (N S%ECIALITATEA IN'ORMATIC&
T#)l*l l*"r+r##
Istoria Muzicii
C,,r-,na),r. Can-#-a).
%r,/. 0an-,r N#",le)a Ele1 M*re2an Mar#*s
Sa)* Mare
3456
C*!r#ns
1. Introducere
2. Generaliti despre limbajul HTML
3. Cerine hardare !i so"tare
#. $tructura !i coninutul proiectului
%. &iblio'ra"ie
In)r,-*"ere
Lucrarea de "a are ca tem pre(entarea istoriei mu(icii. )m ales s
pre(int aceast tem deoarece e*ist o multitudine de oameni ce ar dori sa
aib la dispo(iie +ntrea'a 'am a mu(icii, +nc de la +nceputurile ei, sub o
"orm e*trem de accesibil, dar +n acela!i timp, detailat. -in meniul
principal putem ale'e .
Home
Generaliti
-i/erse perioade ale mu(icii
)plicaia a "ost reali(at +n cea mai mare parte +n limbajul HTML.
General#)+7# -es!re l#89a:*l HTML
01n +n anul 1223 accesarea in"ormaiilor de pe INTERNET era
"oarte di"icil !i reeaua nu era "olosit dec1t de un numr restr1ns de
persoane, +n 'eneral oameni de !tiin.
4i(icianul Tim &erners5Lee a de/enit celebru deoarece a in/entat
6l#n;75*r#le <=!er)e>).)ceast idee a dus la de(/oltarea unui limbaj simplu
care s5a impus pe piaa mondial.)cest limbaj a "ost numit H=!er)e>)
Mar;*! Lang*age, prescurtat, HTML.
-ar ce este de "apt limbajul HTML 8 HTML-ul este un set de con/enii
pentru marcarea poriunilor de document ast"el +nc1t "iecare poriune s
apar cu "ormat distinct atunci c1nd documentul este accesat de un pro'ram
de anali( sintactic 9parser:. HTML este limbajul de marcare ce stabile!te
aspectul documentelor ???, iar prin intermediul broserelor se poate
/edea documentul 'ata "ormatat.
HTML este de "apt un subset al standardului SGML 9$tandard Generali(ed
Mar;up Lan'ua'e: !i include capaciti care permit autorilor s insere(e
hiperle'turi care a"i!ea( alte documente HTML c1nd se e*ecut clic pe
ele.
<oiunea de h=perte*t +nseamn text pstrat n format electronic cu
link-uri ntre pagini.
01n +n 1223, +n jur de 133 de calculatoare erau echipate pentru a
'(dui pa'ini HTML>aceste pa'ini interconectate au "ost denumite
??ORLD ?IDE ?E@
<u mult dup aceea au +nceput s "ie scrise primele browsere Web cu
ajutorul crora puteau "i /i(uali(ate pa'ini eb care conineau te*t !i
ima'ini.
An "uncie de /ersiunea HTML "olosit, pa'inile BC& sunt 'rupate +n
trei 'eneraii.
- pa'inile din prima 'eneraie, care "oloseau /ersiunea 1.3, +n care se
edita te*t !i 152 ima'ini.
- pa'inile din a doua 'eneraie, proiectate cu HTML 2.3, care puteau
conine !i un "undal, permiteau aranjarea datelor +n tabele !i
posibilitatea de a comanda un produs prin intermediul Internetului.
- pa'inile din a treia 'eneraie care pot conine culori di"erite,
sec/ene animate, sunete, etc.
An pre(ent a aprut a patra /ersiune a limbajului.
-ocumentele HTML sunt e*clusi/ de tip te*t 9)$CII:> ele pot "i
editate direct, prin comen(i speci"ice sistemului de operare "olosit. An
BI<-DB$, se poate utili(a NOTEPAD,WORDPAD sau orice alt editor de
te*te.
Ei(uali(area acestor documente se "ace cu ajutorul unor aplicatii
speciale, numite BROWSER-e, care nu depind de tipul sistemului de calcul
"olosit, ceea ce permite independena "i!ierelor de tip HTML "a de
plat"orma de lucru.
0entru descrierea documentelor BC& se utili(ea( anumite etichet e
9tag-uri: speci"ice pentru "iecare element descris> acestea stabilesc structura
!i aspectul documentului "inal.
Tag5urile sunt recunoscute de broser5e care stabilesc apoi modul de
"ormatare a documentului. 0entru delimitarea 9separarea : ta'5urilor se
"olosesc delimitatorii F@G !i FAG care +ncadrea( "iecare etichet.
4orma 'eneral. @)agA pentru a marca +nceputul unui ta' !i @/)agA
pentru a marca s"1r!itul unui ta'.
An HTML nu se "ace distincie intre majuscule !i minuscule>
Hnele elemente HTML admit atribute care speci"ic in"ormaii
suplimentare despre coninutul elementului. )tributele elementului se
preci(ea( +n cadrul etichetei de +nceput !i se aplic doar elementului curent.
C*. -ac se dore!te includerea unei ima'ini +n document, se /a
speci"ica drept atribut adresa "i!ierului care conine ima'inea !i e/entual alte
in"ormaii despre "elul +n care se /a "ace includerea.
)/antajul major al unui broser este acela c poate suporta !i alte limbaje,
ca Ia/a sau &asic, ce completea( utilitatea limbajului HTML.
Macromedia -reamea/er este o unealt destinat creatorilor de
pa'ini eb. -reamea/er a "ost creat de Macromedia 9acum )dobe
$=stems: !i momentan a ajuns la /ersiunea 2. 0rimele /ersiuni ale
produsului ser/eau doar ca simple editoare HTML de tipul BJ$IBJG dar
+n /ersiunile recente au "ost implementate "uncii de editare a/ansate !i
support pentru alte tehnolo'ii eb cum ar "i C$$, Ia/a$cript etc.
-reamea/er s5a bucurat de un lar' succes +nc de la s"1r!itul anilor
K23 !i momentan deine apro*imati/ L3M din piaa editoarelor HTML.
0rodusul poate "i rulat pe /ariate plat"orme so"tare. Mac, Bindos, dar
suport +n acela!i timp !i plat"orme H<IN cu ajutorul unor emulatoare
so"tare, cum ar "i Bine.
Ca orice alt editor BJ$IBJG, -reamea/er poate ascunde detaliile
de implementare a pa'inilor HTML, "c1nd ast"el posibil crearea cu
u!urin a pa'inilor eb de ctre utili(atorii nee*perimentai.
Hnii creatori de pa'ini eb critic aceste tipuri de editoare deoarece produc
pa'ini de dimensiuni mult mai mari dec1t ar "i necesar, ceea ce conduce la o
"uncionare neper"ormant a broserelor eb.
)ceast a"irmaie este +n mare parte ade/arat deoarece pa'inile eb
produse "olosesc desi'n5ul pe ba( de tabel. An plus, produsul a mai "ost
criticat +n trecut !i pentru producerea de coduri care adesea nu erau con"orm
standardelor B3C, dar acest aspect a "ost mult +mbuntit +n /ersiunile
recente.
Cu toate acestea, Macromedia a crescut suportul pentru tehnolo'ia
C$$ precum !i alte modaliti de desi'n "r a "i necesar "olosirea desi'n5
ului pe ba( de tabel.
-reamea/er permite "olosirea majoritii broserelor instalate pe
calculatorul utili(atorului, pentru a pre/i(uali(a ebsite5ul creat. -e
asemenea conine !i c1te/a utilitare pentru administrarea site5urilor, cum ar
"i cele pentru a 'si !i modi"ica un para'ra" sau o linie de cod, +n +ntre'ul
eb site, pe ba(a oricror parametri speci"icai de ctre utili(ator. Cu
ajutorul panourilor de stare se poate crea cod Ia/a$cript "r a a/ea
cuno!tine de pro'ramare.
Ddat cu apariia /ersiunii MN, Macromedia a +ncorporat utilitare de
'enerare dinamic a coninutului. -e asemenea este o"erit suport pentru
conectarea la ba(e de date 9cum ar "i M=$OL !i Microso"t )ccess: pentru a
"iltra !i a"i!a coninutul "olosind script5uri de 'enul 0H0, Cold4usion, )cti/e
$er/er 0a'es 9)$0: !i )$0.<CT, "r a a/ea ne/oie de o prealabil
e*perien +n pro'ramare.
Hn aspect "oarte ludat al -reamea/er5ului +l repre(int arhitectura
sa e*tensibil. C*tensiile, a!a cum sunt ele cunoscute, sunt mici pro'rame,
pe care orice de(/oltator le poate scrie 9de obicei +n HTML !i Ia/a$cript: !i
pe care oricine le poate descarca !i instala, acestea aduc1nd un spor de
per"orman !i "uncionalitate +mbuntit pro'ramului. C*ist o comunitate
de de(/oltatori care produc aceste e*tensii !i le public 9at1t comercial c1t !i
'ratuit: pentru probleme de de(/oltare eb, de la simple e"ecte rollo/er p1n
la soluii complete de /1n(are online.
Cer#n7e <ar-Bare 2# s,/)Bare
4iind reali(at +n HTML, "uncionarea corect depinde de "oarte putini "actori
la ni/el hardare.
Con"i'uraia minim necesar .
procesor la 133MH(
min. 32 M& P)M 9de pre"erat cel puin Q# M&:
o plac /ideo care s suporte mai mult de 2%Q de culori
9opional pentru o a"i!are corect a detaliilor:
Cste necesar o /ersiune a broser5ului care sa permit recunoa!terea
tuturor comen(ilor 9 testul a "ost "acut cu Goo'le Chrome :, !i de asemenea
este obli'atoriu un flas pla!er, sau un R patch S pentru "lash.

S)r*")*ra 2# ",n7#n*)*l !r,#e")*l*#
)plicaia a "ost reali(at +n cea mai mare parte +n limbajul HTML,
prin pro'ramare direct in cod surs. $crierea liniilor de comand s5a "cut cu
)dobe -reamea/er C$Q , /i(uali(area codului put1ndu5se "ace cu orice
editor te*t 9M$ Bord, <otepad s.a.:.
$tructural, prima pa'in 9inde*.html: este structurat cu ajutorul di/5
urilor !i a tabelelor.
Meniul principal a "ost reali(at +n html !i css 9cascadin' st=le sheet:,
pentru care s5a "olosit +n principal pro'ramul de editare )dobe
-reamea/er C$Q.
1. Home 5 inde*.html. An aceast pa'in este pre(entat o introducere
despre istoria mu(icii. -in aceast pa'in se pot selecta mai multe
perioade, cu ajutorul h=perlin;5urilor ctre alte pa'ini html.
2. Generaliti T 'eneralitati.html. An aceast pa'in sunt pre(entate
'eneraliti ale istoriei mu(icii, precum !i decursul ideolo'ic +ntr5o
"orm concis.
3. -in pa'ina Home e*ist lin;uri ctre principalele perioade ale istoriei
mu(icii. antichitate 9antichitate.html:, e/ul mediu T rena tere
9e/ulmediu.html:, baroc T clasic 9baroc.html: i romantic T sec.
NN 9romantica.html:. 4iecare din aceste pa'ini pre(int in"orma ii
rele/ante despre mu(ica perioadei respecti/e.
#9l#,gra/#e
ttp"##ro.$ikipe%ia.org#$iki#A%o&e'Dream$ea(er
ttp"##ro.$ikipe%ia.org#$iki#A%o&e')las
ttp"##ro.$ikipe%ia.org#$iki#*storia'mu+icii