ADERAREA ROMNIEI LA SPAIUL

SCHENGEN
Ce este Spaiul Schengen?
Spaiul Schengen este o zon de
circulaie liber n Europa, conform
cu Acordul de la Schengen. Controalele
de la frontierele interne ale statelor au
fost eliminate si a fost creat o singur
frontier extern unde controalele se
desfasoar conform unui set de reguli
clare.

Scurt istoric

In anul 1984, fostul cancelar german Helmut Kohl
s-a intalnit cu presedintele de atunci al Frantei,
Franois Mitterand, la trecerea frontierei Goldene
Brenn din apropiere de Saarbrcken. Aici au luat
decizia de a elimina controalele la frontiera dintre
Germania si Franta.
Viziunea lor a condus intr-o prima faza la
un acord intre Germania, Franta, Tarile de Jos, Belgia
si Luxemburg, incheiat in 1985 pe nava in dreptul
micii localitati de frontiera Schengen din Luxemburg.


A urmat semnarea Conventiei de Implementare a
Acordului Schengen, in data de 19 iunie 1990. In
momentul intrarii in vigoare, in anul 1995, aceasta a
eliminat controalele la frontierele interne ale statelor
semnatare si a creat o singura frontiera externa unde
controalele se desfasoara conform unui set de reguli
clare.
De asemenea, au fost stabilite reguli comune in
materie de vize, migratie, azil, precum si masuri
referitoare la cooperarea politieneasca, judiciara sau
vamala. Toate aceste masuri, impreuna cu Acordul
Schengen, Conventia de Implementare a Acordului
Schengen, deciziile si declaratiile adoptate de catre
Comitetul Executiv Schengen stabilit n 1990, precum
si protocoalele si acordurile de aderare care au urmat
constituie acquis-ul Schengen.


State Membre ale Acordului Schengen
n prezent, 26 state europene sunt membre cu
drepturi depline n Acordul Schengen:


Viitoare state membre ale Acordului
Schengen
Din Spaiul Schengen fac parte
i Elveia, Liechtenstein, Norvegia i Islanda, care
nu sunt membre ale UE. n acelai timp,Regatul
Unit i Irlanda, ri membre ale Uniunii Europene,
au optat s nu implementeze acordul Schengen pe
teritoriul lor.
Beneficii aduse de aderare
Aderarea la spatiul Schengen are ca
efect ridicarea controalelor intre frontierele interne ale
statelor membre Schengen, care aplica in intregime
acquis-ul Schengen, fiind creata o singura frontiera
externa unde controalele se desfasoara conform unui
set de reguli clare in materie de vize, migratie, azil,
precum si masuri referitoare la cooperarea
politieneasca, judiciara sau vamala.
Astfel, trecerea frontierei se poate realiza
indiferent de ora si prin orice loc iar cetatenii statelor
membre care calatoresc in spatiul Schengen trebuie sa
aiba asupra lor, un document de identitate valabil.

Controalele la frontierele interne Schengen pot fi
introduse pentru o perioada limitata in timp din
motive de ordine publica sau securitate nationala,
decizie ce este luata la nivelul fiecarui stat membru
Schengen.
Set de msuri compensatorii
In afara beneficiilor aduse, eliminarea
controalelor la frontiere interne poate avea un impact
negativ pentru securitatea interna a statelor membre.
Pentru prevenirea unor astfel de inconveniente,
statele Schengen introduc un set de msuri
compensatorii prevazute in detaliu de acquis-ul
Schengen si de recomandarile referitoare la punerea
lor in practica.
Masurile compensatorii pot fi clasificate dupa cum
urmeaza:
circulatia persoanelor (vize si cooperare consulara)
cooperarea politieneasca:sprijinul reciproc al
politiilor in domeniul asistentei judiciare;
schimbul de ofiteri de legatura intre politii;
cooperarea transfrontaliera la granitele interne, in
special prin infiintarea serviciilor comune ale
politiei, vamii si politiei de frontiera pentru toate
statele contractante;
misiuni de supraveghere si urmarire transfrontaliera
a politiei;
cooperarea judiciara a statelor membre Schengen;

Aderarea Romaniei la Spatiul
Schengen

Intrarea Bulgariei i Romniei n spaiul european
Schengen de liber circulaie, n luna martie 2011, s-a
izbit de opoziia unor state membre, ca cea din
partea Germaniei, Finlandei i a Austriei. Intrate
n Uniunea European n anul 2007, Romnia i
Bulgaria ar fi trebuit, conform nelegerii iniiale la
nivelul UE i n spiritul importantului Tratat de la
Maastricht, s fie primite n zona Schengen n luna
martie 2011. Intrarea s-a amnat ns, pe motiv c n
cele dou ri ar fi unele lacune n domeniul
reformelor de justiie i din cauza corupiei.
Etapele procesului de aderare
Procesul de evaluare Schengen consta in verificarea
ca toate conditiile necesare acquis-ului Schengen sa
fie indeplinite. Acest lucru presupune ca statul
candidat trebuie sa demonstreze capacitatea sa de a
indeplini cerintele acquis-ului Schengen intr-o
maniera uniforma, corecta, consistenta si eficienta.
Evaluarea Schengen este in responsabilitatea Grupului
de Lucru Evaluare Schengen din cadrul Consiliului
UE.

1. Transmiterea de catre Romania a unei Declaratii de
pregatire privind pregatirea pentru demararea
procesului de evaluare Schengen (La data de 28
iunie 2007, Romania a transmis Declaratia de
Pregatire prin care a propus a doua jumatate a anului
2008 ca data privind inceperea procesului de
evaluare pe 3 domenii: Cooperare politieneasca,
Vize si Protectia datelor).
2. Transmiterea, de catre Secretariatul General, a unui
chestionar extins care va contine intrebari detaliate
despre toate aspectele relevante pentru
implementarea si aplicarea prevederilor .


3. Completarea de catre Romania a chestionarului si
transmiterea acestuia catre Consiliul UE.
4. Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de
intrebari suplimentare, chestionare, etc.
5. Redactarea unui raport care va analiza stadiul de
pregatire a fiecarui stat membru pentru aplicarea
prevederilor . Acest raport include recomandari
pentru corectarea sau imbunatatirea aspectelor mai
putin satisfacatoare.
6. Decizia Consiliului UE cu privire la eliminarea
controalelor la frontierele interne.
Procesul de evaluare al Romniei a fost finalizat,
din punct de evaluare tehnic, n data de 28 ianuarie
2011.
Urmtorul pas al Romniei in cadrul procesului
de evaluare Schengen este adoptarea Deciziei de
eliminare a controalelor la frontierele interne, act care
va consfini aderarea noastr propriu-zis la spaiul
Schengen.
Procedura de consultare a Parlamentului European pe
marginea proiectului textului Deciziei a fost initiata n data
de 12 noiembrie 2010, iar votul final pe marginea aderarii
Romniei si Bulgariei la spatiul Schengen a avut loc n
data de 8 iunie 2011, acesta fiind unul pozitiv.n data de 9
iunie 2011, au fost adoptate Concluziile Consiliului cu
privire la finalizarea procesului de evaluare a stadiului de
pregatire a Romniei si Bulgariei.

Dupa aceasta etapa, Consiliul Uniunii Europene,
n formatul Consiliului Justitie si Afaceri Interne
(JAI), voteaza cu unanimitate (exclusiv statele
membre UE care participa la Schengen) proiectul de
Decizie. Urmeaza publicarea n Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene, intrarea n vigoare a Deciziei si n
final aplicarea de catre Romnia a acesteia.




Poziia german i austriac

Ministrul de interne al Germaniei ntre 2009-
2011, Thomas de Maizire, a justificat
opoziia Berlinului prin aceea c exist lipsuri n
sistemul justiiar i n domeniul corupiei n cele
dou ri sud-est europene, care ar fi incompatibile cu
apartenena la Schengen. Ministrul federal de
interne al Austriei, Maria Fekter, i exprima pn n
2011, de asemenea, opoziia la admiterea celor dou
ri (Bulgaria i Romnia) dar ulterior aceast poziie
nu a fost oficial reconfirmat.

Opoziia Olandei fa de aderarea
Romniei i Bulgariei

n vara anului 2011 a intervenit modificarea
treptat n raport cu intrarea Romniei i Bulgariei a
poziiilor Germaniei, Austriei i Finlandei n sens
favorabil. n iunie 2011 Parlamentul UE s-a pronunat
pentru intrarea Romniei i Bulgariei n Spaiul
Schengen, dar Consiliul Ministerial UE nu a acceptat
opinia acestuia (Parlamentului), cu motivaia unor
nemulumiri (insatisfacii) exprimate de
guvernul Olandei fa de pretinse lacune n domeniul
msurilor anticorupie i combaterii crimelor
organizate ce ar exista n Bulgaria i Romnia.
Reacii ale Romniei i Bulgariei la
amnarea repetat

Romnia i Bulgaria sunt nemulumite i intrigate de
aceste poziii politice, ele argumentnd c argumentele
contra citate nu fac parte din criteriile de acceptare
(condiii) n zona european Schengen, aplicate concret la
intrarea altor state ale Uniunii Europene.Cele dou ri
sud-est europene au sperat c, aa cum era programat i
ndeplinind condiiile prevzute de Tratatul de la
Maastricht din 1992, ele vor intra n zon n luna martie
2011. ns nici pn acum (septembrie 2012) nu este nc
stabilit un termen pn la care Romnia i Bulgaria s fie
admise, singurul opozant oficial ntre cele 27 de state ale
UE fiind doar Olanda.
Bibliografie
http://ro.wikipedia.org/wiki/Spa%C8%9Biul_Schenge
n
http://www.schengen.mai.gov.ro/index01.htm
http://ro.wikipedia.org/wiki/Acordul_de_la_Schengen
VA MULTUMESC!