Sunteți pe pagina 1din 41

CEM - Curs 4 1

TEHNICA MASURARII EMISIILOR PERTURBATOARE





CEM - Curs 4 2
identifica si cuantifica energia
electromagnetica cedata de
emitatoare (sursele de
perturbatii) in mediul
inconjurator
permite confirmarea incadrarii
perturbatiilor in valorile limita
prevazute in normele specifice
permite determinarea nivelului
de zgomot de fond in zone
determinate ale mediului
permite depistarea unor surse
perturbatoare
permite punerea in evidenta a
punctelor slabe ale aparatelor
insuficient antiparazitate
MASURAREA EMISIILOR
PERTURBATOARE
CEM - Curs 4 3

SURSA DE
PERTURBATII

APARAT DE
CUPLARE

APARAT DE
MASURARE
Marimi perturbatoare
Tensiuni
Curenti
Puteri
Intensitati de camp
perturbator :
electric
magnetic
electromagnetic
-cuplare galvanica
-prin transformatoare de curent
-antene
-sonde de absorbtie
-receptor de masurare
-analizor de spectru
-osciloscop
CEM - Curs 4 4
MASURAREA TENSIUNILOR SI CURENTILOR PERTURBATORI
Tensiunile si curentii perturbatori sunt perturbatii transmise prin
conductie pe liniile de alimentare sau pe liniile de transmitere a datelor
Emisiile se manifesta prin curenti imprimati care provoaca o cadere de
tensiune (tensiunea perturbatoare) pe rezistenta interna a retelei
Influenta impedantelor diferite ale retelelor asupra masuratorilor se
elimina prin utilizarea unui dispozitiv de adaptare normat : retea de
stabilizare a impedantei liniei
CEM - Curs 4 5
Permite obtinerea unor masuratori
reproductibile, independente de
impedanta interna a retelei fiecarui
laborator de incercari
Impiedica falsificarea masurarii
tensiunilor perturbatoare
datorita altor perturbatii
existente in retea
La masuratorile realizate pe
circuite de alimentare serveste
si pentru alimentarea
obiectului de incercat
RETEA DE STABILIZARE A
IMPEDANTEI LINIEI (LISN)
CEM - Curs 4 6
Se realizeaza cu diferite valori ale impedantei interne, in functie de:
lungimea liniei,
distanta pana la urmatorul punct de ramificatie,
valoarea tensiunii perturbatoare.
CEM - Curs 4 7
Retea artificiala in V pentru masurarea tensiunilor
perturbatoare nesimetrice
Z
N

C
K

250H
L
1

250H
N
250H
PE
Z
N

C
K

U
P2

U
P1

Retea Retea artificiala
Obiect de
incercat
Bobine de decuplare izoleaza obiectul de
incercat in raport cu frecventele inalte care
ar putea patrunde din reteaua de alimentare
Condensatoare de cuplaj creeaza o cale
directa pentru curentul perturbator catre
impedantele normate ale retelei
CEM - Curs 4 8
Retea artificiala in A pentru masurarea tensiunilor
perturbatoare nesimetrice si de mod comun
U
CM

U
1nesim

U
2nesim

2R
2R
1
2
2
U
sim

2
U
sim

R
3
2
R
3
2
Rezistenta echivalenta pentru semnalul de mod normal U
sim
: ( ) R R 4 R
3
4
R
1
1
1
NM
=
(
(

+
|
.
|

\
|
=

Rezistenta echivalenta pentru semnalele de mod comun U


CM
: ( ) ( ) | | R R 2 R 2 R
1
1 1
CM
= + =


Rezistenta echivalenta pentru tensiunile perturbatoare nesimetrice :
( ) R
4
5
R 2 R 2 R
3
4
R
1
1
1
nesim
=
(
(

+
|
.
|

\
|
+ =

CEM - Curs 4 9
Retea artificiala in T pentru masurarea tensiunilor
perturbatoare de mod comun la circuite simetrice
a
A

a
P

b
A

b
P

U
CM

Obiect
de incercat
Observatie. Servesc exclusiv pentru masurarea tensiunilor perturbatoare de mod
comun la liniile de telecomunicatii, semnalizare si comanda, care functioneaza
simetric fata de pamant.
CEM - Curs 4 10
Z
i

50H
5O
Retele de joasa tensiune
10 150kHz
30MHz
Z
i

5H
1O
Retele de bord
0.1 100 MHz
Impedanta clasica
0.15 30 MHz
Z
i

100O
U
P

Exemple de impedante ale retelelor artificiale(LISN)
In functie de impedanta liniei, respectiv de distanta pana la
urmatorul punct de ramificatie
Z
i

50H
Retele industriale
0.15 30MHz
Rezistenta interna a instalatiei
de masurare
CEM - Curs 4 11
Observatie. Pentru masurarea tensiunilor perturbatoare radio nesimetrice la aparate
actionate manual se utilizeaza retele artificiale ce contin o bucsa pentru conectarea
unei maini artificiale
Dispunerea unei folii metalice pe aparatul de studiat
care este conectata cu carcasa pusa la pamant a retelei
artificiale printr-un circuit de integrareRC(200pF in serie
cu 500), aflat in interiorul retelei artificiale.
CEM - Curs 4 12
TRANSFORMATOARE DE
CURENT DE INALTA
FRECVENTA
Permit masurarea directa a curentilor perturbatori imprimati
CEM - Curs 4 13
C
B

I
Pmax




Obiect de
incercat
L
1

N
I
Pretea

10F
Cale de inchidere de
impedanta mica,
determinand circulatia
curentului din retea prin
condensator, ocolind
transformatorul de curent
Transformator de curent
de inalta frecventa
Factor de transfer
) ( I
) ( U
Z
P
P
TC
e
e
=
CEM - Curs 4 14
Curentul perturbator, I
P
(e)
Impedanta retelei artificiale, Z
N
(e)
Tensiunea perturbatoare,
U
P
(e)=I
P
(e) Z
N
(e)

CEM - Curs 4 15
OBSERVATII.
Sensibilitatea necesara la frecvente joase impune un numar mare de spire, o
sectiune mare a conductorului de bobinaj si un miez cu permeabilitate mare.

Frecventa limita superioara a senzorilor de curent este determinata de rezonanta
proprie (inductivitatea senzorului, capacitatea parazita a infasurarii).

Deci, pentru determinarea curentilor perturbatori intr-un domeniu mai larg de
frecventa sunt necesari, uneori, mai multi senzori de curent.

Trebuie avute in vedere atat liniaritatea in functie de frecventa cat si liniaritatea
factorului de transfer in functie de curent, pentru care se specifica in regim
permanent o valoare limita a curentului, iar la functionarea in impulsuri, o suprafata
limita tensiune-timp.

Exista senzori care pot masura si valoarea locala a densitatii de curent de
suprafata.
CEM - Curs 4 16
CAMPURI
PERTURBATOARE
CAMPURI
STATICE
CAMPURI
VARIABILE
CAMPURI
ELECTROSTATICE
CAMPURI
MAGNETOSTATICE
UNDE
ELECTROMAGNETICE
CAMPURI
CUASISTATIONARE
CAMPURI
ELECTRICE
CAMPURI
MAGNETICE
-receptorul se gaseste la mare distanta de
antena (zona indepartata)
-lungimea de unda a campului este mult mai
mica decat dimensiunile domeniului de
definitie
-receptorul se gaseste in imediata vecinatate a unei antene (zona apropiata)
-variatia de camp are loc intr-un timp mai mare decat timpul de propagare in
interiorul domeniului de definitie (lungimea de unda a campului e mai mare fata de
dimensiunile domeniului de definitie)
CEM - Curs 4 17
MASURAREA INTENSITATII
CAMPURILOR
PERTURBATOARE
LABORATOR PENTRU
MASURATORI DE CAMP
In aer liber Camere anechoice
- incaperi ecranate
lipsite de reflexii
Standul de incercari, cu
suprafata plana, in
forma de elipsa, cu o
suprafata buna
conductoare de
electricitate
Obiect de incercat
Antena
D 3
Receptor
de
perturbatii
2D
CEM - Curs 4 18
ANTENE PENTRU CAMPUL ELECTRIC
Antena monopol cu contragreutate
1-30MHz
- Se aleg in functie de domeniul de frecventa, spatiul disponibil, nivelul de
zgomot, etc
Mareste conductibilitatea
solului in apropierea antenei
Lungimea de unda >100m
Pamantul poate fi privit ca un
conductor
Lungimea de unda <100m
Pamantul poate fi privit ca un
dielectric
CEM - Curs 4 19
Antena dipol
10MHz-1GHz
/4
/4
La antenele dipol orizontale si verticale amplasate la
inaltimi mari fata de sol, tensiunea de iesire nu
depinde de locul de instalare
CEM - Curs 4 20
Inaltimea(lungimea) antenei :
Tensiunea electromotoare indusa prin influenta
P
0
ef
E
U
h =
Inaltimea(lungimea) efectiva a antenei :
lungimea unei antene fictive care receptioneaza/emite aceeasi energie ca si antena
reala, dar la care curentul este constant pe toata lungimea sa si egal cu valoarea efectiva
a curentului sinusoidal la baza antenei
depinde de capacitatea moarta (capacitatea parazita intre bornele antenei in apropierea
bazei acesteia)
creste proportional cu frecventa.
Intensitatea locala a campului
CEM - Curs 4 21
FACTORUL ANTENEI :
Intensitatea campului perturbator

P
P
U
E
AF =
Tensiunea perturbatoare masurata la intrarea
receptorului
P
P
U
E
lg 20 AF =
FACTORUL DE CONVERSIE AL ANTENEI :
Este determinat de producator prin masuratori pentru zona departata si se indica la
fiecare antena sub forma de curba sau tabele de calibrare

Are valori cuprinse, in mod obisnuit, intre 0 si 60 dB.
CEM - Curs 4 22
E
PdBV/m
= U
PdBV/m
+ AF
dB

In camp indepartat : H
PdBV/m
= E
PdBV/m
52dB


In camp apropiat conversia camp electric camp magnetic
nu are semnificatie fizica


Intensitatea campului perturbator
CEM - Curs 4 23
Functioneaza ca si
Antene electric scurte: antena, considerata ca sursa de
impedanta interna de tip capacitiv, este practic
scurtcircuitata de impedanta de intrare a receptorului
de masurare se utilizeaza ca antene active de banda
larga cu preamplificator, care reduce nu numai factorul
antenei ci si dependenta de frecventa a acestuia
Antene electric lungi sau acordate: antena, functionand
la rezonanta, are o impedanta pur ohmica, ceea ce
ususreaza considerabil adaptarea cu cablul de
masurare
CEM - Curs 4 24
ANTENE DE BANDA LARGA
DIPOL DE BANDA LARGA BICONIC 20MHz-200MHz
CEM - Curs 4 25
ANTENA PERIODIC LOGARITMICA DE BANDA LARGA 200MHz-1GHz
- Realizata prin cuplarea
mai multor dipoli cu
structura logaritmica
(logaritmul raportului a
doua distante
consecutive si a doua
lungimi consecutive ale
elementelor antenei este
constant)
CEM - Curs 4 26
ANTENA SPIRALA CONICA LOGARITMICA 200MHz-1GHz si 1GHz-10GHz
-2 sau 4 conductoare infasurate in
spirala, cu alimentarea la capatul
de origine.


-Regiunea care radiaza se
deplaseaza in functie de frecventa
in planul axial pentru care
perimetrul sectiunii conului este
egal cu lungimea de unda
CEM - Curs 4 27
RADIATOR HORN 200MHz-2GHz si 1GHz-12GHz
- Asigura, datorita hornului, o adaptare continua a impedantei unui ghid
de unda deschis la capat la impedanta de unda a mediului inconjurator
CEM - Curs 4 28
ANTENE PENTRU CAMPUL MAGNETIC
Antena cadru pasiva 20Hz-200MHz
-Un numar mic de spire si un diametru mic al spirelor
conduc la o frecventa limita superioara ridicata
-Cand lungimea conductorului din care este realizata
spira incepe sa se comporte ca o linie electrica lunga, se
atinge frecventa limita superioara
+
Preamplificator de inalta frecventa
- Mentine constant factorul antenei intr-un domeniu
larg de frecventa, dar il si micsoreaza corespunzator,
ceea ce inseamna ca antena devine mai sensibila la
frecventa joase
Antena cadru activa
CEM - Curs 4 29
Factorul antenei :
Intensitatea campului perturbator

Tensiunea perturbatoare masurata la intrarea
receptorului
P
P
H
U
H
AF =
OBSERVATII.
Sunt ecranate impotriva influentei componentei electrice a campului
printr-un tub conductor, sectionat (pentru evitarea aparitiei unei spire in
scurtcircuit).

Prin introducerea unei bare de ferita prin cadru se obtine o antena cadru
foarte compacta, de inalta sensibilitate si directivitate (antena cadru cu
ferita).
CEM - Curs 4 30
Antene spion :

-folosite pentru detectarea campurilor parazite la imbinarile ecranelor, la
transformatoare, bobine de filtrare, blocuri electronice, etc ;

-Nu sunt calibrate, constau din una sau mai multe spire sau chiar numai
din conductorul interior dezizolat al unui cablu coaxial .
CEM - Curs 4 31
Dispozitive de simetrizare :
- Servesc la adaptarea antenelor simetrice cu liniile coaxiale de masurare
sau cu liniile de alimentare in cazul masuratorilor de imunitate
Se instaleaza intre antena si cablu, pentru a asigura transportul energiei
perturbatoare exclusiv prin interiorul cablului coaxial
Cea mai simpla metoda de realizare este spiralarea unei parti a cablului
coaxial, imediat langa bornele antenei
Transformatoare de banda larga cu miez inelar, la care curentii simetrici nu
sunt afectati, iar curentii nesimetrici sunt rejectati
Raport de transformare 1:1
Raport de transformare 4:1
CEM - Curs 4 32
LABORATOARE PENTRU MASURATORI DE CAMP
2D
D
) ( U
P
e
D 3
Stand de incercari
Echipament de masurare
+
CEM - Curs 4 33
EMITATOR
RECEPTOR
D
Ah
1m
1m
Antena E
Antena R
Determinarea atenuarii standului de masuratori de camp
-
Atenuarea
standului
Atenuarea
antenei E
Atenuarea
antenei R
Atenuarea normata a
standului
-
=
CEM - Curs 4 34
Atenuarea standului - atenuare de insertie -( obtinuta prin masurare)
U
E
se considera tensiunea masurata de receptor legat direct cu emitatorul prin
feeder-ii respectivi
R
E
U
U
A =
Atenuarea teoretica a standului

A
dB
= 20lgD + 20lgf
m
27.6 G
EdB
G
RdB
- R
dB

D distanta intre antene, in metri
G
E
castigul antenei emitatoare
G
R
castigul antenei receptoare

R influenta undelor reflectate de
sol
fm frecventa de masura (MHz)
CEM - Curs 4 35
Marimea R depinde de:
-distanta dintre antene, D
-spatiul parcurs de unda reflectata de sol, D
r

D = 3 m R
dB
= 3.74 4.84 dB (valoare medie 4.3 dB)
D = 10 m R
dB
=5.46 5.86 dB (valoare medie 5.7 dB)
D = 30 m R
dB
=5.91 5.98 dB (valoare medie 5.9 dB)
CEM - Curs 4 36
MASURAREA PUTERILOR PERTURBATOARE poate inlocui masurarea
intensitatii campurilor perturbatoare in cazul in care dimensiunile
obiectului de incercat sunt mici in comparatie cu lungimea de unda a
frecventei de masurare si cand emisia perturbatoare se face preponderent
prin radiatie pe liniile de alimentare si/sau semnal care au rol de antena.

Are ca avantaje:
O buna reproductibilitate ;
Insensibilitatea la influentele perturbatoare exterioare, ceea ce elimina
necesitatea unei camere anechoice speciale ;
Este recomandata in cazul emisiei sursei perturbatoare exclusiv prin
cablurile de legatura, datorita unei bune ecranari a carcasei acesteia.
CEM - Curs 4 37
MASURAREA PUTERILOR PERTURBATOARE


Sursa de
perturbatii
Sonda de absorbtie pentru cablul de masura
Sonda de absorbtie pentru
reteaua de alimentare
Transformator
de curent
u
P
(t)
Retea
Sonda de absorbtie pentru masurarea puterii perturbatoare
Se recomanda in special atunci cand emisia sursei perturbatoare se face
practic numai prin conductoarele de legatura, datorita unei bune ecranari
a carcasei acesteia.
CEM - Curs 4 38
APARATE DE MASURARE A INTERFERENTELOR ELECTROMAGNETICE
RECEPTOARE DE
MASURARE A
PERTURBATIILOR
ANALIZOARE
SPECTRALE
OSCILOSCOAPE
CEM - Curs 4 39
~

Detector
1. RECEPTOARE DE MASURARE A PERTURBATIILOR
Atenuator de
intrare
Circuit de
intrare
Generator de
frecventa
intermediara
Oscilator
Amplificator
P
U
CEM - Curs 4 40
DETECTOR DE VALOARE DE VARF indica amplitudinea tensiunii de iesire
u
R
(t) redresata, a amplificatorului, exprimata in valori efective ale unei tensiuni
perturbatoare sinusoidale care ar produce aceeasi tensiune redresata.
DETECTOR DE VALOARE DE CUASIVARF indica o valoare de varf
modificata a infasuratoarei tensiunii de frecventa intermediara
DETECTOR DE VALOARE MEDIE produce o tensiune egala cu valoarea
medie aritmetica
R
a infasuratoarei u
R
(t) a tensiunii de frecventa intermediara.
DETECTOR DE VALOARE EFECTIVA indica, datorita unui redresor de
masurare cu caracteristica patratica sau datorita unui aparat de masurat termic,
valoarea efectiva a infasuratoarei sau valoarea efectiva a tensiunii alternative de
frecventa intermediara a unui receptor de masurare.
CEM - Curs 4 41
ANALIZOARE DE SPECTRU permit reprezentarea grafica a spectrului de
frecventa al marimilor perturbatoare
Detector
Amplificator
video
u
P
(t)
Generator de dinti de fierastrau care
comanda oscilatorul local al receptorului de
masurare pentru o variatie de frecventa la alegere;
Formeaza baza de timp a osciloscopului
Generator de
frecventa
intermediara

S-ar putea să vă placă și