Compara ie ntre sistemul agricol i cel natural

Biocenoza agricola
Este formata din plantele de cultura, impreuna cu toate organismele vii
existente in spatiul de cultura (microorganisme, daunatori, buruieni etc.). Este o
biocenoza simpla, mai putin stabila, fiind vulnerabila la accidentele climatice,
dar mai ales dezechilibre generate de lipsa mecanismelor de autoreglare a
efectivelor populatiilor. Astfel, este necesara aplicarea lucrarilor specifice
(taieri, tratamente fitosanitare, prasile, irigatii etc.). Aceste masuri vizeaza
sporirea biomasei utile (recolta plantei de cultura), nu realizarea unui echilibru
intre diferitele populatii.
Biotopul agricol
Este definit prin factorii climatici, edafici si orografici care induc o
anumita intensitate a proceselor fiziologice. Pentru a imbunatati
aceste conditii si pentru a le adapta la cerintele speciei de cultura se
modifica uneori cel natural prin terasari, araturi de mare adancime
(desfundari), amendamente pentru corectarea reactiei solului,
irigatii, cretizare etc.
Ecosistem este o no iune introdus n !"#$ de botanistul Arthur
%ansle& n domeniul ecologiei, pentru a desemna o unitate de
func ionare i organizare a ecosferei alctuit din biotop i biocenoz
i capabil de productivitate biologic. Ecosistemul cuprinde i
rela iile dintre biotop i biocenoz i rela iile dintre organismele
biocenozei. Pentru ca un ecosistem s fie func ional este necesar s
con in trei elemente de baz' producen ii, consumen ii i reducen ii
(cu unele excep ii ultimul element poate s lipseasc n unele
ecosisteme).
Biotopul reprezint totalitatea factorilor abiotici (apa, v(ntul, energia
solar, clima, umiditatea) i rela iile dintre ei.
Biocenoza reprezint un nivel de organizare a materiei vii format din
popula ii legate teritorial, i pe studiul interac iunii acestor popula ii.
)n ecosistem nu are grani e definite, astfel el poate avea dimensiuni
foarte mari (de ertul *ahara ), sau dimensiuni foarte mici (un iaz).
+up locul n care se gsesc, ecosistemele sunt n general clasificate
n'
Ecosisteme acvatice ,
Ecosisteme terestre .
- alt clasificare a ecosistemelor'
ecosistem autotrof . ecosistem n care predomin activitatea plantelor
verzi, i care se poate autosus ine.
ecosistem heterotrof . ecosistem n care predomin activitatea
organismelor consumatoare.
ecosistem tnr . ecosistem n care produc ia plantelor verzi ntrece
consumul organismelor heterotrofe.
ecosistem matur . ecosistem n care produc ia plantelor verzi este
aproximativ egal cu cea a organismelor consumatoare.
ecosistem natural . ecosistem care a aprut spontan, prin lupta pentru
existen a speciilor vegetale i animale, n care omul nu a avut nici un rol
n modificarea densit ii, abunden ei i diversit ii organismelor.
ecosistem antropogen . ecosistem n care interven ia omului este par ial
sau total.
ecosistem uman . ansamblul planetar n interac iune al popula iilor
umane, mpreun cu factorii de mediu.
/ona de ntreptrundere a dou ecosisteme, de exemplu o p une
natural i un ecosistem agricol, se nume te ecoton.
%otalitatea ecosistemelor formeaz ecosfera, sau biosfera.
Lan ul trofic este un ir care enumer rela iile de hrnire dintre
organismele componente ale unui anumit ecosistem. 0iecare organism
depinde, pentru a se hrni, de membrul anterior al lan ului su trofic.
1!2
Este o unitate func ional de transformare a substan ei i de transfer
de energie, alctuit dintr.un ir de specii, pornind de la o baz trofic
i sf(r ind cu un rpitor de v(rf sau un utrahiperparazit.
132
4an ul trofic mai poate fi definit ca o unitate trofodinamic de
transformare i circula ie a hranei, n care substan a organic circul
de la o specie la alta ntr.un singur sens. 0iecare organism care intr n
componen a lan ului trofic formeaz o verig trofic.
1#2
5umrul verigilor ntr.un lan trofic este variabil, frecvent sunt #.$
verigi, rareori a6ung(nd la un numr mai mare.
172
Prima verig o constituie productorii, care de obicei sunt plantele.
8olul lor este s transforme materia anorganic n materie organic.
)ltima verig o constituie mereu descompuntorii, care sunt
microorganismele, al cror rol este de a transforma materia organic n
cea anorganic.
A doua verig o constituie animalele fitofage, sau consumatorii
primari, care se hrnesc cu plante (cu organe ale plantelor sau cu
produse de natur vegetal, cum ar fi frunze, ramuri, rdcini, fructe,
semin e, nectar, polen, n func ie de care ele se mpart n patru
categorii' ierbivore, frugivore, granivore, nect arivore).
Ierbivorele (mamifere copitate, insecte i larvele lor) consum organele
vegetative ale plantelor.
Frugivorele (ex.' sturzul de v(sc) se hrnesc, cu predilec ie, cu fructele
plantelor.
Granivorele (ex.' forfecu a) se hrnesc cu semin e.
Nectarivorele (insectele lepidoptere i himenoptere, iar dintre psri .
Colibri) se hrnesc cu nectarul i polenul, favoriz(nd polenizarea
ncruci at a florilor i nmul irea plantelor.
A treia verig o constituie consumatorii secundari, a patra. cei ter iari,
iar a cincea.cei cuaternari, vergile #.$ fiind reprezentate de animale
polifage (se hrnesc cu hran amestecat, denumite i omnivore) i
zoofage (denumite i carnivore sau carnasiere).
9n principiu se disting # tipuri de lanturi trofice'
1#2
!. lan ul prdtorilor (fitofag.carnivor) : se caracterizeaz prin faptul c
talia organismelor cre te de la verigile inferioare spre cele superioare.
3. lan ul saprofagelor : este alctuit din organismele saprofage care
consum materialul vegetal sau animal mort.
#. lan ul parazi ilor : prezint un numr redus de verigi, de obicei 3 sau #'
gazd : parazit i, uneori, hiperparazit. %alia organismelor la un astfel de
lan scade de la gazd spre parazit sau hiperparazit
Productivitatea ecosistemului reprezint capacitatea unui ecosistem
de a produce biomas.
n rezultatul proceselor de intensificare i specializare a sectorului agrar au fost create
terenuri agricole imense. Ele se caracterizau printr-o diversitate biologic joas. Utilizarea
unor doze sporite de ngrminte minerale, pesticide nu numai au sporit vulnerabilitatea
acestor agrocenoze, dar au schimbat i structura arealelor.
trstur caracteristic a sectorului agrar este fragmentarea, parcelarea e!cesiv a
terenurilor. "ceasta creaz condi#ii specifice pentru func#ionarea agrocenozelor. $ozi#ia
central n agrobiocenoze este ocupat de plantele de cultur. Ele reprezint nucleul acestui
sistem biologic. $lantele cultivate ca dominante e!ercit o ac#iune puternic asupra
fitocenozei agricole i asupra mediului ambiant din zona respectiv.
%e regul sunt prezente agrobiocenoze cu o singur dominant &gru, porumb, floarea
soarelui', ns n cazul utilizrii unor culturi mi!te pot func#iona fitocenoze cu dou
condominante.
Funcionalitatea agrobiocenozelor n mare msur depinde nu numai de componentul lor
principal &planta de cultur', dar i de comple!ul altor organisme producente, consumente i
reducente. n acest conte!t drept elemente principale ale agrobiocenozelor fac parte(
buruienile, animalele vertebrate care triesc n sol i n semnturi sau planta#ii, animalele
nevertebrate care-i duc va#a n sol sau pe plante, microorganismele rizosferei plantelor de
cultur i ale buruienilor, ciupercile de micoriz, bacteriile de nodozit#i, alte bacterii, ciuperci,
actinomicete i alge ce vie#uiesc liber n sol, ogranismele parazite &bacterii, ciuperci, virui'
ale plantelor de cultur, bacteriofagii.
Agrobiocenozele cerealiere
)ru comun &*riticum aestivum', gru durum &*riticum durum', orz &+ordeum vulgare',
triticale &*riticale ,ittmac-',
porumb &.ea ma/s'. 0omponenta principal a acestor sisteme biologice o reprezint
plantele de cultur respective, care e!ercit rolul unui factor ecologic important.
%in componen#a agrobiocenozelor cerealiere fac parte i alte plante superioare, buruienile.
Ele au evoluat n paralel cu plantele de cultur i au aceleai centre de origine. n
agrofitocenozele cerealiere &spicoase' principalele specii de buruieni sunt( ridichea slbatic
1 2aphanus raphanistrum, plmida 1 0irsium arvense, neghina - "grostemma githago,
volbura - 0onvolvulus arvensis, macul 1 $apaver rhoeas, $apaver laevigatum, ovzul
slbatic - "vena fatua, pirul 1 "l/trigia repens, hric ttreasc 1 3agop/rum tataricum,
mohorul 1 4etaria glauca.
Porumbul, gra#ie particularit#ilor sale biologice, n-are buruieni specializate. "pari#ia lor
depinde de condi#iile pedo-climatice ale zonei respective, de cultura premergtoare, de
lucrrile solului. 0ele mai duntoare sunt speciile ciclul de dezvoltare al crora coincide cu
cel al porumbului. n agrobiocenozele de porumb predomin ambrozia &"mbrosia
artemisifolia', plmida &0irsium arvense', rapi#a slbatic &4inapis arvensis', mohorul
&4etaria verticillata', tirul porcesc &"maranthus retrofle!us', meiul &$anicum capillare',
susaiul &4onchus arvensis', tirul slbatic &0henopodium album', volbura &0onvolvulus
arvensis ', mrul lupului &"ristolochia clematitis'.
5caption id67attachment89:;9<7 align67alignleft7 ,idth67=>?7 caption67@icrotus arvalis7A
5BcaptionA"lt element al agrocenozelor cerealiere sunt
animalele nevertebrate ce populeaz solul sau utilizeaz plantele n calitate de surs de
hran. Unele din ele sunt folositoare &rma', altele aduc pagube considerabile, distrugnd
cultivarele sau recolta deja format. "ceste organisme apar#in diferitelor unit#i ta!onomice.
0ulturile de porumb sunt populate de o serie de insecte duntoare 1 afidele
&2hopalosiphum maidis, 2hopalosiphom padi, "phis evon/mi', grgri#a frunzelor de
porumb &*an/mecus dilaticollis', sfredilitorul porumbului &strinia nubilalis', crbuul de
step &"no!ia viillosa', tripii &"naphothrips obscurus, 3ran-liniella tenuicornis', buha
semnturilor &4cotia segetum', omida de step &Ca!ostege sticticalis'.
%intre animalele vertebrate n agrobiocenozele cerealiere predomin roztoarele. Ele s-au
adaptat bine la condi#iile stresului antropogen. $rincipalele specii sunt oarecii din genul
@icrotus 1 @icrotus arvalis, @icrotus musculus, "podemus - "podemus s/lvaticus
&oarecele de pdure', "podemus flavicollis &oarecele gulerat', "podemus microps,
"podemus agrarius, #istarul 1 0itellus citellus, hrciogul 1 0ricetus cricetus.
0iclul de via# al unor specii de psri este strns legat de cmpurile ocupate cu plantele
cerealiere. n apropierea lor n teren deschis cuibresc prepeli#a &0oturni! coturni!', ciocrlia
&"lauda arvensis', ciocrlanul &)alerida cristata'.
Toate aceste caracteristici ale sistemelor in general si a celor biologice in special, se
regasesc in notiunea de ecosistem. Conceptul a fost introdus in 1935 de botanistul
englez A..Tansle! care sesizeaza ca natura este organizata in sisteme mai comple"e
si cuprinzatoare decat comunitatile de #ietuitoare.
$cosistemul este este un sistem comple" si unitar, ce include o componenta ne#ie,
biotopul, care insumeaza totalitatea conditiilor de mediu in care e#olueaza sistemul, si
una #ie, biocenoza, care insumeaza totalitatea populatiilor diferitelor specii care
e#olueaza in acest sistem.
%tructura ecosistemului poate fi sc&ematizata e"trem prin identificarea a ' grupe de
componente(
%tarile fundamentale ) compuse din populatii grupate structural si functional(
)producatori primari * plante
)consumatori primari * erbi#ore
)consumatori secundari * carni#ore, omni#ore, distructori.
+esursele energetice si fortele care mentin sistemul in functiune.
Canalele de flu" de substanta si energie prin care sunt legate starile fundamentale.
,nteractiunile dintre flu"ul de substanta, cel de energie si insusirile ecosistemului.
-iotopul poate fi sintetic definit ca mediul fizic si c&imic ce constituie cadrul de
e"istenta al unei comunitati biologice. Factorii de mediu care compun biotopul pot fi
biogeni.C/0 din respiratia plantelor1 sau abiogeni .C/0 din arderea combustibilor
fosili1. Aceste doua categorii sunt atat strans intrepatrunse incat este greu de definit o
delimitare totala.
Factorii de mediu modificati prin acti#itatile #itale ale organismelor se numesc factori
ecologici. Acestia pot fi clasificati astfel(
1.Factori climatici
a1 2umina * pro#ine din radiatia solara a carei energie ce a3unge in straturile
superioare ale atmosferei este de 0cal.4cm04min.. Aceasta cantitate de energie este
absorbita partial de atmosfera .ozonul,#aporii de apa, bio"idul de carbon1, a3ungand la
stratul autotrof de pe scoarta pamantului la #alori de 1,5 cal.4cm04min.
$fectul energiei solare asupra organismelor #egetale se manifesta in multiple
directii( intensitatea fotosintezei, cantitate si tipul de pigmenti, #ariatii de structura ale
frunzei, concentratia de apa si suc celular, #ariatii ale ritmului de transpiratie si
respiratie, modificari ale ritmului de producere a glucidelor, aminoacizilor si
proteinelor. 2a randul sau co#orul de #egetatie influenteaza cantitatea de radiatie
solara ce a3unge pe sol, reflectand pana la 678 din radiatia infrarosie si doar 17)078
din lumina #erde, fapt pentru care noi percem nuantele de #erde ale #egetatiei. +olul
ecologic al luminii este comple"9 influenteaza producti#itatea ecosistemelor,
determina ritmurile biologice circadiene, sezoniere si anuale.
b1 Temperatura * ca factor ecologic este conditionata de pozitia geografica, altitudine,
ung&i de e"punere. ,nfluenteaza direct compozitia biocenozelor, parametrii structurali
si functionali ai populatiilor. :odul de influenta este diferit pentru plante care sunt
poi;iloterme, tinzand spre temperatura mediului, fata de animale care in general sunt
&omeoterme, a#and o temperature proprie, #ariind numai intre anumite limite. $ste
interesat de subliniat ca si plantele au tendinta si capacitatea de a crea un microclimat
propriu.
c1 Apa ) este factorul de biotop care genereaza impartirea organismelor in ' categorii(
) organisme ac#atice * plante si animale ac#atice.
)organisme &idrofile * plante de pro"imitate ac#atica si amfibieni.
) organisme mezofile * palnte si animale cu ne#oi medii, adaptate prezentei sezoniere
a apei.
) organisme "erofile * plante si animale adaptate mediilor cu deficit peonuntat de apa.
Plantele contin in general mai multa apa, e"istenta in proportie de pana la 978 in
protoplasma lor.
Principala sursa de apa a ecosistemelor terestre este cea pro#enita din precipitatii.
Cantitatea de precipitatii primita de un ecosistem depinde de pozitia sa geografica,
particularitatile de structura a biocenozelor si de alti factori climatici .temperature,
#ant, presiune atmosferica.
Cantitate anuala de precipitatii determina caracterul general al ecosistemelor si al
zonei pe care acestea il ocupa.. Astfel, o cantitate intre 7)05mm4an caracterizeaza
desertul, intre 057)657mm4an * stepa, sa#anna si padurea, iar peste 657mm4an )
padurile dense.
d1 <antul * influenteaza biocenozele in multiple moduri, multe inca incomplete
elucidate. Curentii de aer pot determina #ariatii de temperatura, controleaza
e#apotranspiratia, transporta particulele abiotice, .praf, nisip1 sau biotice, .polen, spori
sau indi#izi si populatii intregi1. =nele specii si)au dez#oltat structuri sau
comportamente specifice utilizarii curentilor de aer in diferite scopuri. Pe de alta parte
si biocenoza controleaza acest factor de biotop, un e"emplu fiind inaltimea co#orului
#egetal care prin #ariabilitatea lui, determina o curgere diferentiata a curentilor de aer.
0. Factorii edafici
%olul este stratul de la suprafata scoartei terestre, format din particule minerale,
materii organice, #ietuitoare, apa, aer, alcatuind un sistem dinamic, #ital pentru
e"istenta ecosistemelor, pentru care indeplineste o suma de functii. %olul este
subiectul de studiu al unei stiinte in sine * pedologia.
Caracteristicile solului #ariaza de la o zona la alta in functie de numerosi factori, cum
ar fi clima si altitudinea. ,n fiecare zona climatica predomina un tip de sol. ,n zonele
calde se intalnesc solurile rosii .culoare rosie1 si laterite .de culoare galbena1, sarace
in &umus si saruri minerale. ,n stepe si deserturi solurile sunt cenusii sau brune. ,n
zonele temperate, predomina cernoziomurile de culoare neagra si cu fertilitate
ridicata, solurile brune si podzolurile legate de portiunile forestiere. $"ista circa 607 de
#arietati de sol, fiecare din ele a#ind ce#a caracteristic.
3.Factori orografici
+elieful este un factor de biotope care influenteaza biocenozele atat direct cat si
indirect, prin caracteristicile pe care le imprima altor factori de mediu( lumina,
temperature, umiditatea, curentii de aer. $cologia face o clasificare diferita a reliefului,
dupa diferentele de altitudine corelate cu stratificarile pe care acestea le impun
biocenozelor. Astfel se disting(
)megarelieful )cu diferente de mii de metri.
. macrorelieful * cu diferente de sute de metri.
. mezorelieful * cu diferente de zeci de metri.
. microrelieful * cu diferente de metri.
. nanorelieful * cu diferente de centimetri.
. '. Alti factori ecologici
. a1 Pozitia geografica pe glob ) determina anumite caracteristici ale unor factori
ecologici ai ecosistemelor si incadrarea acestora intr)o anumita zona
climaterica.
. b1 ra#itatia ) determina stratificarea ecosistemelor ac#atice precum si un efort
suplimentar din partea plantelor, care c&eltuie o buna parte din energia solara
pentru a in#inge gra#itatia prin fortele lor moleculare.
. c1 Campul electromagnetic terestru influenteaza toata materia #ie, fluctuatiile
acestuia determinand reactii de adaptare.
. d1 Presiunea atmosferica influenteaza mai ales structura biocenozelor de la
mari altitudini.
. e1 Formele de miscare ale apei, curentii orizontali si #erticali, determina
morfologia biotopului si sc&imbari in structura si functiile biocenozelor.
. f1 Focul pro#enit din cauze naturale modifica pe perioade di#erse structura
biocenozelor nu numai prin caracterul sau distructi# dar si prin modificarile
induse in factorii de biotop, indeosebi asupra c&imismului solului caruia ii
sporeste fertilitatea si producti#itatea.
>rana asigurata de ecosistemele naturale9 culegator si #anator
1 locuitor4177)577&a ? 1)5 ;cal4mp4an
Producerea &ranei se face in agroecosisteme de comple"itate crescanda
Culti#area plantelor se face prin defrisarea de paduri, timp de culti#are 1)0 ani, timp de repaos
pentru refacerea fertilitatii 5)07 ani
1 locuitor4'&a ? 05)37 ;cal4mp4an
Agricultura incipienta si primiti#a9 este necesara organizarea ogorului, animalele domestice
sunt folosite in calitate de acumulatori ai energiei si pentru munca, perioada de cultura
alterneaza cu perioada de refacere a fertilitatii solului.
1 locuitor40&a ? 57;cal4mp4an
Agricultura traditionala bazata pe culti#area cerealelor .grau, orz, orez, secara, porumb1.
@e#ine necesara organizarea ogorului. Animalele domestice sunt folosite si pentru obtinere
de ingrasaminte.
1 locuitor41&a ? 177;cal4mp4an
Agricultura industrializata bazata pe introducerea combustibililor fosili ca sursa suplimentara
de energie. %e foloseste mecanizarea si ingrasamintele c&imice, controlul daunatorilor prin
pesticide. %e obtin mai multe recolte pe an si se separa agricultura de cresterea animalelor.
1 locuitor47,5)7,1&a ? 1A7)1777;cal4mp4an
Formarea lanturilor trofice in agroecosisteme respecta aceleasi principii ca in
ecosistemele naturale dar cu o structura modificata. Principiul construirii si mentinerii
optime a agroecosistemului este ec&ilibrarea sa cu aport antropic.
2anturile si piramidele trofice au alt bilant energetic, regla3ul natural fiind perturbat de
suprapopulare, reglarea fiind in sarcina factorului uman. Prin actiunea sa de
suplimentare a aportului energetic omul obtine ec&ilibrul ecologic, scurtand lanturile
trofice, obtinand asa numitul agroclima".
@intre lanturile trofice din agroecosisteme, ' sunt esentiale supra#ietuirii omului.
)lantul trofic #egetarian( este cel mai scurt si eficient dar mai putin corespunzator
bioloogiei umane.
)lantul carni#or intensi#.carne oua1(este mai lung a#and deza#anta3ul competitiei intre
consumatorii primari) animale domestice si om.
)lantul carni#or e"tensi#.carne lapte1( intemeiat pe pasunat e"tensi#
%tructura lanturilor trofice si producti#itatea acestora stabileste si notiunea de arie
arabila minim necesara pentru nutritia unei persoane. Aceasta este #ariabila functie de
energia naturala intrata in sistem, energia suplimentara introdusa de om, pierderile de)
a lungul lanturilor si de necesitatile biologice ale omului.
) lant trofic #egetarian ? 7,79 &a
. lant trofic combinat #egetarian si carni#or e"tensi# ? 7,19 &a
. lant trofic mi"t, rational ec&ilibrat ? 7,30 &a
. lant trofic mi"t in agricultura e"tensi#a ? 7,50 &a
)lantul trofic mi"t( combinatia primelor trei in cadrul sistemului de gospodarire si
planificare a agriculturii.
+omania are disponibil 7,5&a teren agricol 4 locuitor.teren arabil, pasuni si plantatii1,
raportat la populatia actuala si din #iitorul apropiat.
Comensalismul
&D,?' este o relatie obligatorie pentru una din specii care obtine un beneficiu, intimp ce specia
cealalta nu are nici un avantaj, nu este afectata de aceasta convietuire.
rganismelecomensale se tolereaza reciproc. %e e!emplu, forezia 1 adica transportul unor
organisme mai mici decatre altele mai mari.
Parazitismul
&D,-' este o relatie obligatorie pentru parazit, care este avantajat si are efect negativasupra
gazdei. En mod obisnuit individul parazit nu-si omoara gazda, pentru ca si-ar distruge baza
trofica.
4tructura trofica se poate e!prima grafic sub forma unei
piramide ecologice
, avFnd in vedere cain general numarul indivizilor se reduce de la nivelul consumatorilor
primari spre cei tertiari. Gazaacestor piramide este reprezentata de producatori sub forma de
numar, biomasa sau flu! de energie, peste care se suprapune ponderea indivizilor din
celelalte niveluri trofice, determinFnd inaltimea piramidei.4e pot concepe trei tipuri de
piramide ecologice(a' piramida numerelorH b' piramida biomaseiHc' piramida energiei.En
fiecare din cele trei posibilitati de e!primare, baza e!istentei ecosistemului o
constituie plantele verzi, adica producatorii primari.$roportia producatorilor primari in
biomasa ecosistemului este variabila, fiind de I?J lae!primarea pe baza energetica si de
IKJ la cea pe baza biomasei acumulate sau a numarului deindivizi e!istenti. En comparatie
cu producatorii primari, proportia consumatorilor primari in ecosistemeste mica, fiind cuprinsa
intre 9-IJ, numai in cazul unor dezechilibre ecologice se poate ajunge la ocrestere masiva a
efectivelor populatiilor de consumatori primari. En acest caz asistam la inmultireaneobisnuita
a unei specii, pe care o consideram daunatoare. Lumarul de indivizi, biomasa si cantitatea
de energie din diverse niveluri trofice ale unuiecosistem natural teoretic, de tipul unei paduri
tropicale 0
9
1 erbivoreH 0
=
1 carnivore deordinul EH 0
:
1

carnivore de ordinul EE.En ecosistemele cu o diversitate pronuntata &numar mare de specii
componente' si o marestabilitate, probabilitatea ca o singura specie din lanturile trofice sa
devina daunatoare, perturbFndstructura si functiile unui ecosistem natural, este foarte
redusa. "cest fapt este datorat functionarii prompte a mecanismelor de retroactiune
negativa, care pondereaza neincetat dimensiunile populatiilor tuturor speciilor ce coabiteaza
intr-un ecosistem natural.En agroecosisteme, probabilitatea transformarii unei specii intr-un
flagel este mare, din cauzareducerii diversitatii si micsorarii posibilitatilor de realizare a
retroactiunilor negative.0onsumatorii secundari, constituiti din animalele carnivore si
entomofage, se gasesc intr-o proportie redusa intr-un ecosistem natural, de regula sub 9J.
En schimb, prin activitatea lor, prin controlul ce-l e!ercita asupra consumatorilor primari, ei
joaca un rol pozitiv in mentinerea structurii sifunctiilor unui ecosistem
4ub aspect biochimic,
biocenoza
se prezinta ca un sistem de canale prin care circula metabolitide la un organism la altul, de la
biocenoza la biotop. 0ea mai mare parte din produsii metabolicicircula prin reteaua trofica,
iar o fractiune redusa este eliminata in biotop, de unde este receptionataselectiv de catre
populatiile biocenozei."cesti metaboliti care in biosfera joaca rolul de 7semnal7 se numesc
ecomoni, ergoni sausubstante ectocrine
. 0Fnd sunt secretati de plante poarta denumirea de
substante alelopatice
, iar cFnd sunt secretati de animale, se numesc
feromoni sau alomoni.
3iziologul german +.
:olisc&
&9I:I' denumea
alelopatia
ca
fenomenul de influentarebiochimica intre organisme
. 0uvFntul alelopatie deriva de la cuvintele grecesti 7
alelos
B ? reciproc,mutual si B
pathe
B ? influenta, actiune.
rganismele ce sintetizeaza si elimina substante alelopatice se numesc
emitatoare saudonatoare
, iar cele care intercepteaza acesti metaboliti se numesc
receptoare
sau
acceptoare
Conceptul de ecosistem agricol sau agroecosistem, a fost elaborat acum patru decenii
(dupa!";$), ca urmare a aplicarii studiului sistemic din ecologie in fenomenele din agricultura
(<. %ischler,!";$, E.P. -dum, !"=!, >.?. >@ller, !"=;, A. Puia, B. *oran, !"C=).
Ecosistemele agricole
, ca si cele naturale, constituie unitati functionale ale biosferei,constructive sub raport dinamic
si structural, create de om cu scopul obtinerii de productii agricole.Antruc(t, in ma6oritatea
ecosistemelor agricole, productivitatea se realizeaza printr.un cadru natural, ininterdependenta
cu factorii de mediu, se poate afirma ca sistemele biologice ce au ca scop realizarea
de produse agricole se numesc
sisteme agricole
sau
ecosisteme agricole
.Acestea au c(teva insusiri specifice'
1
. sunt create de om si existenta lor depinde de acesta,
2
. structura si functiile ecosistemelor agricole sunt diri6ate de om pentru obtinerea unei
cantitatimaxime de biomasa necesara societatii umane,
3.
omul imprima agroecosistemului o structura trofica de o diversitate mai mica si un circuit
desubstanta si energie schimbat sub aspectul intensificarii sau al inhibarii unor procese,
4
. analiza sistemica a ecosistemelor evidentiaza faptul ca cele naturale sunt autoreglabile,
iar cele agricole sunt reglate antropic.
3.2. Biotopul si biocenoa agricola
Biotopul agricol
este reprezentat
de totalitatea terenurilor cultivate si a pajistilor create de om sau aparute in urma
activitatilor sale, care corespund intr-o masura ct mai mare cerintelor biologiceale
plantelor de cultura sau animalelor domestice
. Diotopul agricol ocupa cele mai bune terenuri,extinz(ndu.se pe
cca 3!"
din suprafata uscatului, din care
1#3
revine culturilor agricole si circa
2#3
pa6istilor.*e apreciaza ca numai =E din biotopurile terestre au toate caracteristicile potrivite
pentruagricultura (F.<. Cox si >.+. AtGins, !"="). 8ezulta ca agricultura foloseste in
prezent cele mai potrivite biotopuri dezvoltarii sale.
Biocenoza agricola
este alcatuita din
totalitatea organismelor vii dintr-un ecosistem agricol
sieste impusa in cea mai mare parte de om in functie de scopul pe care.l urmareste.Antr.un
biotop agricol omul cultiva o anumita specie de plante sau creste o anumita specie deanimale
domestice.An activitatea sa practica, omul incearca sa elimine din biocenoza agricola acei
componenti ce nusunt doriti, care ar putea concura sau chiar consuma plantele sau animalele
utile lui. Astfel, structura sicompozitia biocenozelor agricole este mai simpla dec(t in
biocenozele naturale.*pre deosebire de ecosistemele naturale, cele agricole sunt mai usor de
delimitat topografic.Diocenozele ecosistemelor agricole se deosebesc de cele ale
ecosistemelor naturale in primulr(nd prin originea speciilor ce le compun.Ecosistemele
naturale sunt alcatuite din specii autohtone, proprii zonei biogeografice respective,in timp ce
cele agricole sunt formate de regula dintr.o singura specie, care este straina de acea
zona.+atorita reducerii numarului de specii si a originii lor (de multe ori din regiunile mai
calde dec(tin care se cultiva) este necesara crearea unor biotopuri agricole specifice.Prin
aplicarea diverselor tehnologii, biotopul agricol este mentinut intr.o stare asemanatoare
cuaceea a stadiului de pionierat, ce se caracterizeaza printr.un numar redus de specii
colonizatoare, productia relativ redusa de substanta organica, lanturi trofice scurte si numar
redus de organismedetritivore.Astfel, exista tendinta de crestere a vitezei schimbarilor spre o
stare de echilibru (maturitate),ceea ce inseamna o instabilitate a stadiului de pionierat. +eci,
biocenozele agricole sunt mai usor supuse invaziilor, mai usor distruse dec(t biocenozele
naturale. Pe de alta parte, constituirea
73

biocenozelor agricole este determinata mai mult de cerintele economice si mai putin de
normeleecologice, av(nd ca rezultat scindarea biocenozei in niveluri trofice independente, cu
intrerupereaciclurilor biogeochimice ce trebuie mentinute artificial de om, cu cheltuieli
ridicate de energie.An ecosistemele agricole, ca si in cele naturale, functioneaza cele # fluxuri
fundamentale' deenergie, de substanta si de informatie, dar mult influentate de catre om.
Fluxul de energie
a fost intensificat prin introducerea energiei combustibililor fosili, a celeinucleare si a
electricitatii, marind considerabil productivitatea, dar si emisiile de poluanti.
Fluxul de substanta
a fost amplificat prin utilizarea de ingrasaminte si pesticide,
Fluxul informa

tional
a fost imbunatatit prin cantitatea de informatii datorata progresului stiinteisi tehnicii
actuale.Compar(nd ecosistemele agricole cu cele naturale mature se sesizeaza c(teva
deosebiri esentiale'.
lanturile trofice
sunt scurte in ecosistemele agricole si lungi, complexe in ecosistemele naturale,.

stratificarea
este slaba in ecosistemele agricole si pronuntata in ecosistemele naturale,.

diversitatea de specii
este foarte mica in ecosistemele agricole si foarte mare in ecosistemelenaturale,.
mecanismele de reglare a populatiilor
sunt antropice in ecosistemele agricole si biologice inecosistemele naturale,.
stabilitatea
in ecosistemele agricole este controlata de om, iar in ecosistemele naturale estehomeostata,.
recolta potentiala
pentru om in ecosistemele agricole este ridicata, iar in ecosistemele naturaleeste scazuta,.
raportul


productivitate primara bruta/respiratie
este
H
! in ecosistemele agricole si

! inecosistemele naturale.+aca am compara ecosistemele agricole cu cele naturale tinere,

aceste deosebiri s.ar diminuaconsiderabil, evidentiindu.se asemanarea dintre acestea.8ezulta
de aici necesitatea indepartarii posibilitatilor de instaurare in ecosistemele agricole astadiului
final, de maturitate si mentinerea unor conditii optime pentru dezvoltarea unor
ecosistemetinere cu nise nesaturate si cu o productivitate neta ridicata.*tudiul ecosistemelor
agricole ridica problema echilibrului ecologic din interiorul lor.Anstaurarea acestuia presupune
conservarea habitatelor, mentinerea viabilitatii lor in conditiileobtinerii de productii agricole
maxime.