Sunteți pe pagina 1din 8

ALTE DOCUMENTE

FLORILE PRIMAVERII
Fotosinteza
yucca
SUBCLASA ROSIDAE
FASOLEA (semivolubila) - Importanta culturii de
fasole

Caracteristicile principalelor soiuri de
fasole pentru boabe cultivate n
Romnia


Username / Parola inexistente

email
Login Am uitat parola x Creaza cont nou
Home Exploreaza Upload
Administratie
Arta cultura
Biologie
Animale
Biofizica
Botanica
Casa gradina
Diverse
Economie
Geografie
Gradinita
Istorie
Jurnalism
Limba
Literatura romana
Management
Medicina
Personalitati
Profesor scoala
Sociologie
Stiinta
Tehnica mecanica
Timp liber

FASOLEA (semivolubila) - Importanta culturii de fasole
FASOLEA (semivolubila)
Importanta culturii

Importanta fasolei consta n marea valoare
alimentara a boabelor ei. Ele constituie un aliment
bogat n proteine (25 - 28%) si vitamine foarte
nutritive si foarte ieftin. Tulpinile de fasole ramase
dupa treierat (vrejii), mpreuna cu 16116d315q
pastaile, sunt de asemenea bogate n proteine si
reprezinta un bun furaj mai ales pentru oi.
n tara noastra suprafetele cultivate cu fasole
n cultura pura a crescut mult n ultimii ani. n plus,
pe suprafete nsemnate, fasolea se cultiva si
intercalat, printre porumb.
Soiuri

Soiurile cultivate n tara noastra, fac parte din
specia de fasole comuna (phaseolus vulgaris).
Soiurile de fasole cultivate au o perioada scurta de
vegetatie (75 - 100 zile) si sunt cu seminte albe.
Dupa modul de crestere a plantei, soiurile se
prezinta sub doua forme:
- cu tulpina scunda (30 - 40 cm) si dreapta
cunoscute si sub numele de soiuri de "fasole
oloaga";
- cu tulpina mai nalta (50 - 70 cm),
semivolubila.
Principalele caracteristici ale soiurilor de fasole
sunt prezentate n tabloul:




FASOLEA (semivolubila) - Importanta culturii de fasole http://www.scritube.com/biologie/botanica/FASOLEA-semivolubil-Impo...
1 of 8 22-Apr-2014 6:48 PM
Soiul si
originea
Tulpina MMB (g)
Perioada de
vegetatie
(zile)
Zonele de
cultura
Soiuri
autohtone
Ardeleana
Oloaga 150 - 200 96 - 120
Transilvania si
Vestul arii
Fundulea 332 Oloaga 260 - 310 75 - 80
S si S-E arii
numai n
cultura
succesiva
Avans Semivolubila 280 - 370 79 - 97
Silvostepa
Munteniei si
zona colinara
din Oltenia
Ceal din
Dobrogea
Semivolubila 300 - 350 80 - 115
Dobrogea si
Cmpia
Dunarii
Orizont Semivolubila 260 - 330 75 - 95
S si V arii,
Transilvania
Premial Semivolubila 300 - 380 81 - 93
Zonele de deal
din Oltenia,
Muntenia si
Moldova
Progres Semivolubila 160 - 200 75 - 96
Toate zonele.
Cultura
succesiva
Soiuri straine
Gratiot (S.U.A.)
Oloaga 160 - 190 79 - 87
Moldova,
Banat si
cultura
succesiva
Magna
(Cheoslovacia)
Oloaga 340 - 380 79 - 86 Moldova
Bistrenski
(Bulgaria)
Semivolubila 280 - 320 80 - 100
Cmpia de
Vest, S arii si
Moldova
Mare de Nord
(Great
Northern)
(S.U.A.)
Semivolubila 230 - 300 75 - 95 S arii
Cerinte fata de clima si sol
Clima

Fasolea este o planta iubitoare de caldura. Semintele germineaza la
temperatura de 8 - 10 C, iar n timpul vegetatiei necesita o temperatura de 20 - 25
C. Temperaturile joase ntrzie cresterea si dezvoltarea, iar gerurile, chiar de 0 C
distrug cultura. Temperaturile prea ridicate (peste 25C) mai ales n perioada nfloririi,
nu-i sunt asemenea favorabile.
FASOLEA (semivolubila) - Importanta culturii de fasole http://www.scritube.com/biologie/botanica/FASOLEA-semivolubil-Impo...
2 of 8 22-Apr-2014 6:48 PM
n ce priveste umiditatea fasolea rezista relativ bine la seceta, n special n
prima parte a vegetatiei. Are nsa nevoie de umiditate moderata, n special de
umiditate atmosferica, n timpul fecundarii florilor si a formarii boabelor.
Din aceasta cauza n Sudul tarii, fasolea da rezultate foarte bune ct se cultiva
intercalat, printre porumb. Umiditatea prea multa este nsa daunatoare, favornd
aparitia bolilor.
Solurile favorabile pentru fasole sunt cele cu textura mijlocie (lutoase, lut -
nisipoase), fertile, cu reactie neutra (pH - ul 6,5 - 7,5). Nu sunt indicate solurile: grele,
reci, umede, nici cele nisipoase sau salinizate.
Zonele de cultura

n tara noastra fasolea gaseste conditii foarte favorabile, n Cmpia de Vest si
Cmpia Transilvaniei, mai ales pe vaile principalelor ruri. n restul tarii fasolea poate
fi cultivata n conditii favorabile de cea mai mare parte a terenurilor arabile.
Rotatia
Fasolea este, n general, putin pretentioasa fata de planta premergatoare. Cele
mai bune rezultate le da nsa cnd urmeaza dupa culturile care parasesc terenul mai
devreme si dau posibilitatea ca, prin lucrarile de pregatire, sa se acumuleze ct mai
multa umiditate n sol (cerealele paioase si culturile prasitoare timpuri).
Nu sunt indicate ca plantele premergatoare pentru fasolea culturile de
leguminoase n general de floarea soarelui, rapita sau n ntruct acestea pot favoriza
raspndirea unor boli comune. De asemenea, fasolea nu poate urma nici dupa
porumbul tratat cu erbicide triazinice. Desi fasolea merge uneori bine si dupa ea
nsasi, pentru a se preveni raspndirea bolilor specifice, se recomanda sa nu revina
pe acelasi teren dect dupa o perioada de cel putin 4 ani.
Fiind n acelasi timp leguminoasa si prasitoare si racoltndu-se destul de
timpuriu, fasolea este o buna premergatoare pentru cele mai multe culturi inclusiv
pentru cerealele de toamna.
Fertilizarea

Fasolea, ca si alte leguminoase pentru boabe, reactioneaza mai slab la
aplicarea unor doze ridicate ca ngrasaminte. Dintre ngrasamintele chimice cele cu
fosfor se vor aplica toamna odata cu aratura n doze de 30 - 60 kilograme substanta
activa la hectar, n functie de rezerva de fosfor din sol.
ngrasamintele cu azot se recomanda sa nu se aplice nainte de semanat.
Necesarul de ngrasaminte cu azot se stabileste n functie de formarea nodozitatilor
produse de bacteriile simbiotice pe radacinile plantelor de fasole, care se determina
dupa 20 - 25 zile de la rasarire. n cazul cnd la mai mult de 80% din plante se
gasesc minim 5 nodozitati, se vor aplica 0 - 30 kilograme la hectar N.s.a. n caz
contrar se vor aplica 30 - 70 kilograme la hectar azot substanta activa n functie de
fertilitatea solului.
ngrasamintele cu azot n dozele mentionate se vor administra concomitent cu
prasilele mecanice, cel mai trziu pna la nflorire. Lucrarile solului pentru fasole sunt
n general, aceleasi ca la porumb.
Lucrarile solului
Pentru fasole sunt, n general, aceleasi ca la porumb. Trebuie avut n vedere
faptul ca nivelarea terenului este o lucrare obligatorie la cultura fasolei n scopul
FASOLEA (semivolubila) - Importanta culturii de fasole http://www.scritube.com/biologie/botanica/FASOLEA-semivolubil-Impo...
3 of 8 22-Apr-2014 6:48 PM
asigurarii conditiilor optime att la semanat, ct, mai ales, pentru recoltarea
mecanizata.
Pregatirea patului germinativ se efectueaza cu utilaje diferite, prin care sa se
realizeze un strat foarte bine afnat pe adncimea de semanat (fasolea are
germinatie epigeica), n acelasi timp cu combaterea tuturor buruienilor rasarite si cu
ncorporarea corecta a erbicidelor utilizate.
Patul germinativ se pregateste, de obicei, prin doua lucrari:
- prima cu discul de agregat cu grapa cu colti reglabili si o bara nivelatoare;
- a doua cu combinatorul.
Samnta si semanatul

Semintele de fasole destinate semanatului trebuie sa posede o puritate de cel
putin 98% si o capacitate de germinatie de cel putin 90%. nainte de semanat se
recomanda ca semintele sa fie tratate cu biopreparatul Nitragen - fasole. Tratamentul
se efectueaza, obisnuit, la samnta, ziua semanatului, dupa instructiunile care
nsotesc preparatul, folosind 4 flacoane pentru cantitatea de samnta necesara la un
hectar. Tratamentul se poate face si concomitent cu semanatul, prin pulverizarea
suspensiei bacteriene direct n sol, n zona semintelor cu ajutorul unui dispozitiv
prevazut cu duze atasat la brazdarele semanatorii.
Epoca optima de semanat la fasole este ct n sol la adncimea de 5 - 6
centimetri se realizeaza, n timp de 3 zile consecutiv temperatura de 8 C si vremea
n curs de ncalzire. Practic epoca de semanat a fasolei coincide cu cea a porumbului.
Densitatea optima de semanat este 50 - 55 boabe germinabile pe metru la patrat la
soiurile cu crestere viguroasa si bobul mare. Pentru cultura irigata, densitatile se
majoreaza cu cte 5 boabe germinabile pe metru patrat aceste densitati se realizeaza
obisnuit cu o cantitate de samnta de 80 - 110 kilograme la hectar, la soiurile cu bobul
mai mare. Semanatul fasolei se face n rnduri simple sau n benzi. n practica este
preferat semanatul unor rnduri simple la distanta de 60 - 70 centimetri, utiliznd
semanatoarea SPC - 6. Semanatul se mai poate face la distanta de 50 centimetri
ntre rnduri si 65 - 70 centimetri ntre benzi, pe intervalul calcat de rotile tractorului.
n acest caz semanatoarea se echipeaza cu 9 sectii (SPC - 9). Semanatul la distanta
de 50 centimetri ntre rnduri si n benzi pretinde nsa utilizarea obligatorie de
erbicide, precum si tractoare si cultivatoare de tip legumicol pentru a putea asigura
lucrarile de ntretinere n conditiile distantei mai mici ntre rnduri.
Adncimea de semanat, din cauza rasaririi epigeice, este de 5 - 6 centimetri,
putnd fii redusa la 4 centimetri n conditii de irigare.
Lucrarile de ngrijire
Combaterea buruienilor

Fasolea este foarte sensibila la mburuienare, din care cauza mentinerea culturii
curata de buruieni n timpul vegetatiei constituie obiectivul principal al lucrarilor de
ngrijire. n cazul n care nu s-au aplicat erbicide pentru combaterea buruienilor sunt
necesare 3 prasile mecanice si una, doua prasile manuale pe rnd (prasit - plivit).
Prima prasila mecanica trebuie executata imediat dupa rasarire, cnd se cunosc
bine rndurile, iar ultima nainte de nflorirea plantelor. Pentru combaterea chimica a
buruienilor se recomanda erbicidele: Treflan (4 litri la hectar) si Basagran (3 litri la
hectar).
FASOLEA (semivolubila) - Importanta culturii de fasole http://www.scritube.com/biologie/botanica/FASOLEA-semivolubil-Impo...
4 of 8 22-Apr-2014 6:48 PM
Treflanul, combate n special buruienile monocotiledonate anuale si se
administreaza la pregatirea patului germinativ. Fiind foarte volatil, ncorporarea lui n
sol trebuie facuta adnc n cel mult 15 minute de la aplicare.
Basagranul, combate buruienile dicotiledonate si se administreaza dupa
rasarirea fasolei, cnd buruienile se afla n faza de rozeta (3 - 5 frunze), iar fasolea
are 1 - 3 frunze trifoliate.
La culturile de fasole erbicidate se vor aplica n timpul vegetatiei, dupa caz, una,
doua prasile mecanice si chiar o lucrare manuala (prasit - plivit) pe rnd, pentru
distrugerea unor buruieni rezistente la actiunea erbicidelor.
Combaterea bolilor si daunatorilor

Principalele boli ale fasolei, antracnoza si bacterioza, se pot combate obisnuit
prin trei tratamente prevenite cu zeama bordeleza 1% (7,5 kilograme la hectar),
oxiclorura de cupru sau Turdacupral 0,5%, 14,5 kilograme la hectar:
- primul efectuat imediat dupa rasarirea completa a plantelor;
- al doilea nainte de nflorire;
- al treilea la formarea pastailor.
Dintre daunatori, gargarita fasolei (Acanthoscelides obtectus), provoaca cele mai
importante pagube. Se combate prin tratarea culturii cu unul din produsele: Sinoratox
35 (1,5 litri la hectar), Carbetox 37 (3 litri la hectar), Lindatox 3 (25 kilograme la
hectar), la intrarea n prga a primelor pastai, iar n depozite prin gazarea semintelor,
imediat dupa recoltare, cu sulfura de carbon, un kilogram la tona de seminte, sau prin
tratarea cu pastile Phostoxin, sau Delicia, 30 grame la tona, n spatii nchise, sau 45 -
60 grame la tona sub prelata.
Irigarea

Fasolea reactioneaza bine la irigare, dnd sporuri substantiale de productie n
anii secetosi, prin irigare, productia de boabe la fasole poate fi, practic, dublata.
Perioada critica pentru apa a fasolei, cnd se cer efectuate udarile, ncepe
cu nflorirea plantelor (n jurul datei de 15 iunie) si se ncheie la umplerea boabelor
(care are loc spre sfrsitul). n acest interval de timp se vor efectua una, trei
udari, functie de precipitatiile cazute, cu norme de cte 500 metri cubi la hectar. Prin
aceste udari se urmareste mentinerea umiditatii solului pe adncimea de 80
centimetri la peste 50% din intervalul umiditatii active. Daca n momentul semanatului
umiditatea solului este insuficienta, se va aplica o udare de rasarire de 250 metri cubi
la hectar.
Recoltarea

Fasolea cere multa atentie, deoarece pastaile plesnesc usor si se pot produce
pierderi mari prin scuturarea boabelor. Se recomanda sa se recolteze cnd 2/3 din
pastai au ajuns la maturitate, iar boabele din pastaile superioare sunt suficient de tari.
Recoltarea se face:
- manual;
- prin smulgere;
- mecanizat;
FASOLEA (semivolubila) - Importanta culturii de fasole http://www.scritube.com/biologie/botanica/FASOLEA-semivolubil-Impo...
5 of 8 22-Apr-2014 6:48 PM
- prin taierea plantelor la 3 - 4 centimetri sub nivelul solului;
- cu ajutorul unor cutite speciale (cu lama lunga), montate pe cultivator.
Dislocarea plantelor se poate realiza si cu masina de recoltat fasole MRF - 4,
prevazuta cu discuri rotative.
Plantele smulse manual se strng n poloage mici, de 50 - 60 centimetri naltime,
care se lasa cteva zile sa se usuce, dup care se treiera cu combina C - 12,
trecndu-se de la polog la polog.
Plantele dislocate mecanic se strng n brazde cu grebla oblica (GO - 3), iar
dupa 2 - 3 zile se treiera cu combina C - 12 prevazuta cu ridicator si modificata
special pentru fasole, pentru a se evita spargerea boabelor.
Productiile de boabe oscileaza foarte mult. Se considera normale productiile de
1000 - 1500 kilograme la hectar n cultura neirigata si de 2000 - 3000 kilograme la
hectar n cultura irigata.


Cultura intercalata a fasolei printre porumb

Acest mod de cultura ocupa la noi suprafete nsemnate, fiind raspndit mai ales
n cooperative agricole de productie din cauza ca recoltarea fasolei n aceste conditii
reclama multe brate de lucru. Acest mod de cultura este avantajos pentru fasolea,
plantele de porumb crend un microclimat favorabil plantelor de fasole, foarte sensibil
la seceta atmosferica n faza de nflorire.
Fasolea nu trebuie nsa cultivata intercalat, cnd la porumb se aplica erbicide
pe baza de Atrazin la care fasolea este sensibila.
Pentru cultura intercalata se recomanda o densitate de 10 - 20 mii cuiburi de
fasole la hectar. Densitatea optima a porumbului ramnnd nemodoficata.
n practica, semanatul fasolei prin porumb se face cu sapa n cuiburi, pe rndul
de porumb ndata dupa rasarirea porumbului, punnd n cuib cte 3 - 4 seminte.
Semanatul se poate face cu semanatoarea SPC - 6 concomitent cu semanatul
porumbului; n acest caz semanatoarea va fi echipata cu distribuitor dublu. Cantitatea
de samnta de fasole necesara pentru un hectar este aproximativ 15 - 20 kilograme.
Productiile de fasole care se obtin n cultura intercalata sunt de 200 - 500
kilograme la hectar.
Cultura succesiva a fasolei

Fasolea pentru boabe poate sa dea productii bune, apropiate de cele normale si
daca este cultivata, ca a doua cultura, dupa plantele care se recolteaza la nceputul
verii (orz si gru de toamna, cartofi timpurii, borceaguri).
Fasolea n a doua cultura reuseste n zonele de cmpie di Sudul si Vestul tarii
si numai n conditii de irigare. De asemenea, este necesar sa fie folosite soiurile cele
mai timpurii, cu tulpina oloaga: Fundulea 332 si Gratiot.
Tehnologia de cultivare este asemanatoare cu cea folosita n cultura obisnuita,
cu deosebirea ca dintre ngrasaminte, se aplica direct numai 30-40 kilograme azot la
hectar, deoarece fasolea valorifica cu fosfor si potasiu aplicate culturii premergatoare.
Semanatul trebuie efectuat pna cel mai trziu 5 iulie. Densitatea de semanat
este putin mai mare dect n cultura principala: 50-60 boabe germinabile pe metru
FASOLEA (semivolubila) - Importanta culturii de fasole http://www.scritube.com/biologie/botanica/FASOLEA-semivolubil-Impo...
6 of 8 22-Apr-2014 6:48 PM
patrat.
n functie de regimul de precipitatii se aplica una, doua udari de rasarire, cu
norme mici de 200-300 metri cubi apa la hectar si doua, trei udari n timpul vegetatiei,
cu norme de 500-600 metri cubi la hectar.
Productiile care se pot obtine sunt de 1000-2000 kilograme la hectar si chiar
mai mult n conditii favorabile.

Particularitatile morfologice si biologice

Radacina principala este un pivot care patrunde la adncimi diferite si se
ramifica, mai mult sau mai putin, n functie de specie.
Caracteristica radacinilor de leguminoase este formare de nodozitati n care
activeaza bacterii din genul Rhizobium, n relatiile de simbioza cu plantele gazda. El
patrund n radacini prin perii absorbanti, ajung n scoarta unde se nmultesc. La
nceput bacteriile traiesc parazite pe planta gazda iar cnd devin lucratoare fixeaza
azotul din aerul solului; asigurnd planta cu acest element.
n sol nu se gasesc totdeauna bacteriile specifice plantelor leguminoase sau
daca sunt, ele pot fi slab active sau chiar inactive. n acest scop se folosesc culturi
artificiale de bacterii, cum este biopreparatul Nitragin.
Tulpina variaza n functie de specie. Este, n general, ramificata si are
naltimea cuprinsa ntre 30 - 60 centimetri la fasolea pitica, si 200 - 300 centimetri la
fasolea urcatoare. Portul erect si formarea ramificatiilor pe tulpina usureaza
dezvoltarea mecanizata.
Frunzele sunt compuse: trifoliate la fasole. Foliolele au forme si marimi diferite,
iar stipelele sunt mai mari dect foliolele la mazare.
Florile sunt grupate n racem, alcatuite pe tipul 5, ele au structura florala
caracteristica. Caliciul este format din 5 sepale unite, de forme, culori, si marimi
diferite. Androceul este alcatuit din zece stamine. Gineceul este format din ovar, cu o
loja, avnd mai multe ovule, dintr-un stil lung si un stigmat maciucat. nflorirea se face
treptat de la baza spre vrf si dureaza la o planta 10 - 25 zile. Polenizarea este
autogama.
Fructul este o pastaie de diferite marimi, forme si culori, cu una sau mai multe
seminte n interior, la maturitate este dehiscenta.
Samnta are forme, marimi si culori foarte diferite, este alcatuita din tegument
si embrion.
Tegumentul este gros si greu permeabil, pe suprafata lui se observa hilul,
reprezentnd locul de fixare a semintei de pericarp.
Embrionul este format din: doua cotiledoane mari, tigela, muguras si radicula.
Coacerea leguminoaselor se desfasoara n urmatoarele faze:
- coacerea n lapte, semintele sunt verzi si au continutul laptos;
- coacerea n prga, semintele au consistenta cerii si o culoare apropiata de
cea specifica soiului;
- coacerea deplina, semintele sunt tari, iar pastaile dehiscente plesnesc.
Germinatia semintelor de leguminoase este epigeica.

FASOLEA (semivolubila) - Importanta culturii de fasole http://www.scritube.com/biologie/botanica/FASOLEA-semivolubil-Impo...
7 of 8 22-Apr-2014 6:48 PM
Autor: VLDESCU MARIAN
e-mail: marian@severin.ro








Document Info
Accesari: 28174
Apreciat:
Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta
Creaza cont nou
A fost util?
Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site
Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.
Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )
FASOLEA (semivolubila) - Importanta culturii de fasole http://www.scritube.com/biologie/botanica/FASOLEA-semivolubil-Impo...
8 of 8 22-Apr-2014 6:48 PM