Universitatea TRANSILVANIA din Bra ov

Facultatea de Alimenta ie i Turism

Proiect dezvoltare rurala,
internet in Lisnau Vale
Autor: Manolescu Georgian
Munteanu Dragos
Seciali!area: IMA"A
Grua: #$#%&
Introducere
Satul Lisnau Vale apartine comunei Ozun si s-a format pe malul cursului superior al
paraului Lisnau, prin roirea populatiei din Lisnau. Prima atestare documentara: 1913,
Lisznypata! 19"#, Lisnau Vale. $in punct de %edere al comunicatiilor electronice, acest sat
face parte din cate&oria 'zonelor al(e) si anume o zona lipsita de cone*iunea la internet.
+na dintre cele mai e%idente
realit,-i ale secolului ../ este ne%oia
acut, de comunica-ie. 0ccesul facil,
flu*ul permanent, aria lar&, de
adresa(ilitate, costurile cat mai sc,zute 1i
si&uran-a utilizatorilor au plasat
telecomunica-iile in randul necesit,-ilor
de (az, ale omului modern, al,turi de
ap,, &az metan, canalizare 1i
electricitate.
Pro&resul 2om3niei 4n atin&erea
parametrilor definitorii societ,-ii
informa-ionale este departe de a fi
satisf,c,tor. Se constat, o r,m3nere 4n
urm, fa-, de media -,rilor din +5, 4n ceea ce pri%e1te accesul la internet 1i la ser%iciile societ,-ii
informa-ionale.
Potri%it cercet,rii 6isco 7road(and 8uality Study 9:1:, realizat de +ni%ersit,-ile din O*ford 1i
O%iedo , 4n ceea ce pri%e1te calitatea cone*iunii la /nternet, 2om3nia se situeaz, relati% (ine la
acest capitol, ocup3nd locul 1: 4n lume dup, raportul calitatea cone*iunii - accesul la internet.
6u toate acestea, de1i rata de penetrare a ser%iciilor 4n (and, lar&,, ca procent din popula-ia
2om3niei, este 4n cre1tere ;1<=> 4nc, nu este destul de ridicat, pentru a fi la ni%elul 5uropei.
Pentru a solu-iona aceast, pro(lem,, ?u%ernul 2om3niei a lansat Strate&ia @a-ional, de
7road(and cu scopul de a cre1te rata de penetrare, la ni%elul &ospod,riilor, a cone*iunilor 4n
(and, lar&, p3n, la A:= p3n, 4n 9:1#. ?radul de acoperire (road(and r,m3ne 4nc, limitat, 4n
special 4n mediul rural, acesta traduc3ndu-se printr-un ni%el sc,zut 4n r3ndul &ospod,riilor 1i
companiilor. Pe de alt, parte, 99= dintre a(onamentele (road(and sunt rapide ;cel pu-in 9B(Cs>.
6u toate acestea, doar <9= dintre &ospod,rii au cone*iune la internet 1i doar 93= cone*iune
(road(and. 0ceast, rat, nesatisf,c,toare de penetrare 1i de utilizare se datoreaz, 4n principal
popula-iei din mediul rural ;<#= din popula-ia 2om3niei> care se caracterizeaz, prin %enituri
mici, rat, sc,zut, a calculatoarelor disponi(ile la ni%elul &ospod,riilor, condi-iile precare de
acoperire $SL. /nternetul Direless este, de asemenea, foarte sc,zut.
5ste e%ident c, tre(uie 4ntreprinse mai multe eforturi pentru a asi&ura introducerea 1i
adoptarea de c,tre toat, lumea a (enzii lar&i la %iteze tot mai mari, at3t prin intermediul
teEnolo&iilor fi*e c3t 1i al celor pe suport radio, precum 1i pentru facilitarea in%esti-iilor 4n noile
re-ele internet ultrarapide, descEise 1i competiti%e, care %or reprezenta arterele economiei
%iitorului. 0c-iunile tre(uie s, se concentreze pe acordarea stimulentelor necesare 4ncuraF,rii
in%esti-iilor pri%ate, completate de in%esti-ii pu(lice %iz3nd o(iecti%e alese cu aten-ie, f,r, a
monopoliza re-elele, precum 1i pe ameliorarea aloc,rii spectrului de radiofrec%en-e.
Prin dez%oltarea, adoptarea la scal, na-ional, 1i implementarea Strate&iei @a-ionale de
7road(and 1i ma*imizarea impactului tuturor surselor de finan-are G5$2 pentru zona de
(road(and, B6S/ 4ncearc, s, contracareze ni%elul sc,zut de in%esti-ii 4n zona re-elelor de
telecomunica-ii.
Planul de Management al Proiectului cuprinde urm,toarele elemente:
0ria de cuprindere 1i o(iecti%ele proiectului
0(ordarea proiectului
Or&anizarea proiectului 1i administrarea resurselor
Procedurile de control al scEim(,rii
2aportarea 4n cadrul proiectului
Planul de implementare al proiectului
Bana&ementul calit,-ii
Bana&ementul riscurilor
Audiena
0cest raport se adreseaz, urm,torilor factori implica-i:
6omitetul $irector al Proiectului
5cEipa de proiect
/nstitu-ii partenere 4n proiect
2ezumatul se %a prezenta in cadrul consultarilor teEnice cu operatori pri%ati
Activiti desfurate pn n prezent
S-au ini-iat 4n cursul anului 9::A demersurile necesare 4n %ederea implement,rii
proiectelor ce %izeaz, dez%oltarea re-elelor de (road(and 4n zonele deza%antaFate din punct de
%edere al accesului, lansarea apelului de proeicte fiind condi-ionat,, la acea data, de:
0doptarea 1i pu(licarea Strate&iei @a-ionale de 7road(and ;S@7>!
Ginalizarea Bodelului de /mplementare a opera-iunilor cuprinse 4n POS 665
0.0 /// prin care se finan-eaz, dez%oltarea de infrastructur, de comunica-ii 4n
(and, lar&, 4n zonele defa%orizate din punct de %edere al accesului la ser%icii de
comunica-ii.
Hn cursul anului 9::9 a fost adoptat, IStrate&ia &u%ernamental, de dez%oltare a
comunica-iilor electronice 4n (and, lar&, 4n 2om3nia pentru perioada 9::9 J 9:1#).
Pornind de la pre%ederile acestei Strate&ii, corelate cu cele ale 2e&ulamentelor 5uropene
pentru Gonduri Structurale 1i cu cele specifice aFutorului de stat, Binisterul 6omunica-iilor 1i
Societ,-ii /nforma-ionale a ela(orat un Bodel de /mplementare a proiectelor ce %izeaz,
dez%oltarea de infrastructur, de comunica-ii 4n (and, lar&, 4n zonele deza%antaFate, model ce a
fost supus consult,rii pu(lice 1i prenotificat 4n cursul anului 9::9 c,tre +5. Bodelul a%ea la (az,
proprietatea statului asupra infrastructurii dez%oltate. Bodelul respecti% a fost a(andonat ulterior
prenotific,rii, 4n urma unor noi runde de consult,ri cu pia-a de comunica-ii.
0stfel, pe 11 fe(ruarie 9:1:, a a%ut loc o nou, 4nt3lnire de lucru pe tema modelului de
implementare a proiectelor de (road(and 4n zonele deza%antaFate din punct de %edere al
accesului la /nternet.
2eprezenta-ii operatorilor 1i ai asocia-iilor profesionale au optat 4n fa%oarea propriet,-ii
pri%ate a infrastructurii. Hn ceea ce pri%e1te modul de acordare a finan-,rii, au solicitat informa-ii
suplimentare, urm3nd ca 4n curs de o s,pt,m3n, s,-1i e*prime punctul de %edere.
Hn luna martie 9:1: documentul de prenotificare a aFutorului de stat a fost transmis c,tre
7ru*elles, dar ulterior s-a renun-at 1i la acest model ca urmare a ariei demo&rafice de acoperire
foarte reduse fiind luat, 4n considerare doar acoperirea realizat, prin internetul mo(il ;3?>.
+5 a decis (locarea acord,rii acestor fonduri europene c,tre 2om3nia, dup, ce, 4n luna
iunie 9:1:, Binisterul 6omunica-iilor anun-, inten-ia de a transfera aceste fonduri c,tre ser%icii
de e-&u%ernare din platforma e2omania.
Pe 13 decem(rie 9:1:, reprezentan-ii $? 25?/O au transmis autorit,-ilor rom3ne o scrisoare 4n
care solicit, realizarea unei ecEipe de proiect, care s, se consulte cu oficialii 6omisiei 5uropene,
pentru a identifica modelul e*act de implementare a acestor fonduri.
Hn data de 1< iulie 9:11 a fost transmis c,tre +5, cu caracter informal, un nou document
de prenotificare a aFutorului de stat care pre%edea alocarea acestor fonduri pe (aza unui model ce
implica proprietatea pu(lica a statului asupra infrastructurii de comunica-ii 4n (and, lar&,
finan-ate.
. $in cauza costurilor fi*e ridicate, costurile unitare sunt a&ra%ate dramatic pentru popula-ia din
zonele cu densitate redus,, de%enind un o(stacol maFor pentru dez%oltarea infrastructurii de
(and, lar&,. 6a efect, re-elele de racordare ;de distri(u-ie> 1i de acces ;(ucla local,> din aceste
zone 1i conectarea c,tre re-eaua ma&istral, sunt insuficiente sau lipsesc pur 1i simplu mai ales 4n
zonele rurale, montane 1i defa%orizate &eo&rafic.
Pro%ocarea este de a e*tinde raza de ac-iune a acestei ma&istrale de comunica-ii
electronice 4n Kzonele al(eK, prin construirea de re-ele de distri(u-ie, urm3nd ca acestea s, fie
completate de (ucle de acces locale realizate de operatorii pri%a-i.
2ezult, astfel necesitatea dez%olt,rii coerente a comunica-iilor electronice pentru
acoperirea acestor Izone al(e), corelarea 1i optimizarea cEeltuielilor (u&etare de realizare a
proiectelor ce %izeaz, dez%oltarea comunica-iilor electronice, e%itarea in%esti-iilor pu(lice
paralele 4n infrastructura de comunica-ii de (anda lar&, 1i crearea premiselor fa%ora(ile pentru
partaFarea 1i utilizarea 4n comun a resurselor de comunica-ii. G,r, o inter%en-ie pu(lic, decis,, 1i
f,r, adoptarea de politici &enerale &arant3nd acoperirea na-ional, cu re-ele de comunica-ii
electronice de (and, lar&, e*ist, riscul ca rezultatul o(-inut s, nu fie cel dorit iar re-elele de
comunica-ii electronice de (and, lar&, s, fie concentrate 4n c3te%a zone cu mare densitate a
popula-iei, s, e*iste costuri mari de intrare pe pia-, 1i 4n consecin-, tarife ridicate.
Pentru a atin&e acest deziderat, 2om3nia dore1te s, utilizeze fondurile structurale 4n
cadrul Pro&ramului Opera-ional Sectorial K6re1terea 6ompetiti%it,-ii 5conomiceK, apro(at prin
$ecizia 65 nr. 1<3LC9::L, 0*a Prioritar, 3, KM/6 pentru sectoarele pri%at 1i pu(licK, sens 4n care
%a aplica pentru Poiectul N 2O-@5M - SpriFin pentru 4nfiin-area re-elelor de (and, lar&, 4n zonele
insuficient deser%ite, zonele al(e).
Hn urma analiz,rii modelelor de implementare a infrastructurii de comunica-ii 4n (and,
lar&, realizate prin cooperare interinstitu-ional,, a consult,rii pie-ei de comunica-ii 1i a
asocia-iilor de profil precum 1i a consult,rilor a%ute cu reprezenta-ii 6omisiei 5uropene s-a luat
decizia utiliz,rii fondurilor structurale disponi(ile pentru dez%oltarea unei infrastructuri
proprietate a statului care s, fie pus, la dispozi-ia operatorilor de comunica-ii, pe (aze
comerciale 1i f,r, restric-ionarea accesului.
0cest proiect, 4n %aloare total, de apro*imati% A< de milioane de 5uro, constituie, dup,
criteriile 6omisiei 5uropene, un proiect maFor, pentru care %a tre(ui ela(orat, 4n consecin-,
documenta-ia corespunz,toare foarte comple*, ;Studiu de Geza(ilitate, Proiect MeEnic,
$ocumenta-ie de Bediu, $ocumenta-ii de 0%izare etc>.
Hn %ederea ela(or,rii documenta-iei pentru or&anizarea licita-iei pri%ind desemnarea unui
consultant e*tern precum 1i pentru realizarea tuturor acti%it,-ilor aferente etapei de o(-inere a
apro(,rii proiectului de c,tre 6omisia 5uropean,, s-a lansat proiectul intern @5M<0LL
Pentru a m,ri eficien-a &rupului de lucru, este necesar, atra&erea unor resurse cu
e*pertiz, complementar, de la urm,toarele institu-ii:
0utoritatea @a-ional, pentru 0dministrare 1i 2e&lementare 4n 6omunica-ii -
pentru identificarea m,surilor necesare pentru implementarea 1i re&lementarea
accesului la infrastructura de comunica-ii ce %a fi realizat,
Binisterul 0&riculturii 1i $ez%olt,rii 2urale - pentru corelarea utiliz,rii fondurilor
&estionate pentru dez%oltarea infrastructurii de (road(and 4n zona rural, cu
pro&ramul implementat la ni%elul B6S/.
Binistrul Ginan-elor Pu(lice - pentru alocarea fondurilor necesare conceperii 1i
redact,rii proiectului, inclusi% a materialelor pre&,titoare
6onsiliul 6oncuren-ei J pentru a spriFini definiti%area scEemei de aFutor de stat
Binisterul Mransporturilor 1i /nfrastructurii J pentru a furniza e*pertiza 4n
ela(orare de proiecte pri%ind infrastructura
Binisterul 5conomiei, 6omer-ului 1i Bediului de 0faceri J 4n calitate de
autoritate de mana&ement pentru Pro&ramului Opera-ional Sectorial K6re1terea
6ompetiti%it,-ii 5conomiceK.
Motodat,, Binisterul Bediului 1i P,durilor, Binisterul 0dministra-iei 1i /nternelor 1i
Binisterul 5duca-iei, 6ercet,rii, Mineretului 1i Sportului, prin departamentele de specialitate, %or
spriFini ac-iunile proiectului prin punerea la dispozi-ie a informa-iilor ce %or fi solicitate 4n
%ederea complet,rii documenta-iei de proiect.
Obiectivele generale ale Proiectului N!"A##
Proiectul 41i propune s, dez%olte o infrastructur, de re-ele electronice care sa asi&ure
capa(ilit,-ile teEnice necesare furniz,rii de ser%icii de (and, lar&, 4n zonele rurale din 2om3nia,
care nu sunt 4n prezent deser%ite 1i pentru care nu e*ist, planuri de in%esti-ii pri%ate 4n urm,torii
3 ani ;zone al(e>.
O(iecti%ul &eneral urm,rit de autorit,-ile rom3ne este de a 4m(un,t,-i disponi(ilitatea
ser%iciilor 4n (and, lar&, pentru cet,-enii rom3ni 1i 4ntreprinderile din zonele rurale prin
realizarea unei infrastructuri de (and, lar&,. 6onstituirea re-elelor (acEaul 4n zone care nu sunt
deser%ite 4n prezent %a reduce costurile ini-iale de in%esti-ii pentru operatorii comerciali 1i 4i %a
4ncuraFa 4n e*tinderea acoperirii cu re-elele proprii a acestor zone rurale defa%orizate
comunica-ional cre3nd facilit,-i 4n oferirea de ser%icii la pre-uri accesi(ile. Hn scopul de a reduce
cEeltuielile de in%esti-ie ini-ial,, precum 1i cEeltuielile de operare ulterioare implement,rii, se
propune ca autorit,-ile locale care de-in spa-iiCsedii 4n zonele al(e, s, pun, la dispozi-ie spa-ii de
colocare 1i distri(u-ie, (eneficiind 4n scEim(ul acestor facilit,-i de resurse de comunicare,
destinate asi&ur,rii ser%iciilor de e-&u%ernare.
O(iecti%e specifice ale proiectului
Se urm,re1te realizarea 4n fiecare zon, al(, a infrastructurii de distri(u-ie 4n (and, lar&,,
constituite din puncte de acces 1i re-ele de distri(u-ie de fi(r, optic, 1i crearea condi-iilor de
acces necondi-ionat la aceste capacit,-i.
O(iecti%ele specifice ale proiectului sunt:
reducerea decalaFului di&ital prin crearea unor condi-ii teEnice fa%ora(ile pentru
ca se&mentele de popula-ie defa%orizate comunica-ional s, ai(, accces la
ser%iciile electronice, indiferent de locul de re1edin-,.
promo%area concuren-ei 4n sectorul comunica-iilor electronice 4n (and, lar&,. Pe
m,sur, ce proiectul %a dez%olta infrastructura 4n (and, lar&, %a oferi condi-ii
disponi(ile pentru to-i operatorii care inten-ioneaz, s, furnizeze ser%icii de c,tre
utilizatorii finali, rezultatele proiectului %or contri(ui direct la promo%area
concuren-ei 1i dez%oltarea de noi oportunit,-i de afaceri !
accelerarea proceselor de trecere la societatea informa-ional, 4n 2om3nia.
Proiectul %a facilita interac-iunea dintre &u%ern 1i cet,-eni C companii, conduc3nd
la cre1terea eficien-ei administra-iei pu(lice 1i a accesi(ilit,-ii!
contri(uie la cre1terea economic,. $isponi(ilitatea de ser%icii de (and, lar&, %a
fi (enefic, dintr-o perspecti%, economic, mai lar&,, de e*emplu, din cauza
efectelor poziti%e colaterale asupra economiilor locale ;cum ar fi cre1terea
acti%it,-ilor economice, crearea de locuri de munc,>!
cre1terea coeziunii sociale. $isponi(ilitatea de ser%icii de (and, lar&, ar
4m(un,t,-i, de asemenea, accesul la un miFloc esen-ial de ser%icii de comunica-ii
pentru to-i actorii implica-i 4n societate, 4m(un,t,-ind astfel coeziunea social, 1i
re&ional,.
$escrierea general a modelului
Hn urma analiz,rii modelelor de implementare a infrastructurii de comunica-ii 4n (and,
lar&, realizate prin cooperare interinstitu-ional,, a consult,rii pie-ei de comunica-ii 1i a
asocia-iilor de profil precum 1i a consult,rilor a%ute cu reprezenta-ii 6omisiei 5uropene s-a luat
decizia utiliz,rii fondurilor structurale disponi(ile pentru dez%oltarea unei infrastructuri
proprietate a statului care s, fie pus, la dispozi-ia operatorilor de comunica-ii, pe (aze
comerciale 1i f,r, restric-ionarea accesului. Studiile 1i discu-iile purtate de c,tre B6S/ au
do%edit c, modul cel mai economic de utilizare a fondurilor 1i pentru &estionarea eficient, a
resursele acestei infrastructurii este de a crea o entitate 4n cadrul Binisterului J +nitatea de
/mplementare a Proiectului.
Hn scopul de a minimiza dificult,-ile le&ate de un astfel de proiect, care ar fi implicat
faptul c, +/P tre(uie s, 41i asume responsa(ilitatea pentru construirea, dez%oltarea, 4ntre-inerea 1i
e*ploatarea re-elei 1i s, suporte riscurile,s-a ales s, se aplice o metod, mai transparent, 1i s, se
4mpart, responsa(ilit,-ile, prin e*ternalizare spre operatorii pri%a-i.
6a rezultat, %or fi or&anizate proceduri descEise de licita-ie pentru a selecta operatorii,
ace1tia urm3nd s, construiasc, re-elele de distri(u-ie 4n Kzonele al(eK prin intermediul
su(contractorilor, respecti% 4ntreprinderi de profil. $e asemenea, operatori pri%a-i %or asi&ura
e*ploatarea, 4ntre-inerea 1i dez%oltarea C modernizarea infrastructurii realizate prin proiect.
Hntreprinderile selectate 4n acest scop, %or fi 4ncredin-ate cu o(li&a-ia de a presta ser%icii de
interes economic &eneral 4n conformitate cu $ecizia 6omisiei din 9A noiem(rie 9::# pri%ind
punerea 4n aplicare a articolului A" alineatul ;9> din Mratatul 65. Hn %ederea 4ncuraF,rii
mecanismelor de pia-,, a li(erei concuren-e, operatorilor li se %a 4ncredin-a dreptul de folosin-,
asupra acestor re-ele, %a fi pe o perioad, lun&, de timp, minim 1# - 9: de ani.
/nter%en-ia %a implica acordarea de fonduri pu(lice pentru dez%oltarea re-elelor de
distri(u-ie ;(acEaul> 4n zonele al(e din 2om3nia. Prin proiect %or fi sus-inute urm,toarele tipuri
de costuri:
realizarea re-elei de (acEaul !
acEizi-ionarea de ecEipamente pentru punctele de conectare la re-elele ma&istrale
;(ac(one>!.
realizarea de puncte locale de acces 4n (and, lar&, ;PL07L> - acEizi-ionarea de
ecEipamente 1i a lucr,rilor de instalare 1i de amenaFare a PL07L !
ser%icii cone*e teEnice, Furidice 1i de consultan-, financiar,
costuri cone*e pentru a%ize, autoriz,ri, coloc,ri, utilit,-i, etc.
2ezult, c, proiectul cuprinde dou, mari domenii de ac-iune:
;i> realizarea unei infrastructuri acti%e ;ecEipamente>
;ii> o infrastructur, pasi%, ;re-ele de fi(r, optic, 1i spatii teEnice, radiorelee,
sisteme satelit, etc>.
Prin proiect nu %or fi finan-ate lucr,rile de racordare la re-elele (ac(one 1i lucr,rile de
realizare a (uclelor locale.
Hn scopul de a ma*imiza rezultatele 1i pentru a reduce costurile, puncte locale de acces 4n
(and, lar&, %or fi amplasate 4n cadrul institu-iilor pu(lice, acolo unde este posi(il.
Motodat,, se %or analiza punctele de prezen-, la ma&istralele de (ac(one de-inute de
operatorii pri%a-i 4n scopul de a se realiza interconect,ri c3t mai eficiente din punct de %edere
economic.
+n model de infrastructur, 4n (and, lar&, orientati%, este prezentat, mai Fos:
unde:
K7ac(oneK 4nseamn, re-ele ma&istrale de mare capacitate, cu arie na-ional, de acoperire, cu
fia(ilitate ridicat, 1i laten-, mic, 1i rezilien-, mare !
Kpunctul de racordare 7ac(oneK 4nseamn, cone*iunea dintre 7ac(one 1i punctele locale de
acces ale re-elei de distri(u-ie!
Kpuncte locale de acces 4n (and, lar&,K ;PL07L> reprezint, spa-ii teEnice 4n cl,diri 1i sau
cl,diri separate 1i dotarile teEnice 1i de utilit,-i aferente. 5ste posi(il ca fiecare unitate
administrati%-teritorial, s, dispun, de PL07L!
Kre-eaua de distri(u-ie ;racordare > reprezint, ansam(lul func-ional de elemente de transport 1i
ecEipamentele terminale asociate, ansam(lu amplasat 4n perimetrul zonelor al(e 1i situat 4ntre
re-elele (ac(one 1i re-elele locale de acces. Hn zona de inter%en-ie a acestui proiect, re-eaua de
distri(u-ie are topolo&ii diferite 4n func-ie de dispunerea &eo&rafic, a utilizatorilor 1i de
condi-iile de amplasare a elementelor fizice ale re-elei de distri(u-ie!
K (ucla local, ;last mile>K 4nseamn, circuitul fizic sau ecEi%alentul s,u care conecteaz, sediul
clientului la re-eaua de distri(u-ie!
%oncluzii
0cest proiect urmareste dez%oltarea zonelor defa%o%izate comunicational printr-un plan
amplu, indraznet dar costisitor. $e aceea sustin cu incredere un alt proiect al carui utilizare este
putin raspandit in tara noastra: Oireless Bunicipal
Pornind de la Ipi&&y(acin&), un fenomen tot mai des intalnit in marile ora1e, prin care
foarte mul-i utilizatori de internet accesau Eotspoturile diferitelor institu-ii, Eoteluri, restaurante
sau cafenele pentru a se conecta la internet, studiile sociolo&ice au scos in e%iden-, importan-a pe
care implementarea unui sistem de tip Direless municipal il are pentru comunitate, dar 1i
foloasele economice ale in%esti-iei. Spre e*emplu, dup, implementarea unei asemenea re-ele,
municipalitatea din PEiladelpEia a o(ser%at c, economise1te peste 9 milioane de dolari anual din
(u&etul de telecomunica-ii doar prin eliminarea necesita-ii unor ser%icii ce presupuneau
costuri ridicate de utilizare a infrastructurilor terestre.
0st,zi, sute de comunit,-i din intrea&a lume con1tientizeaz, num,rul din ce in ce mai
mare de (eneficii rezultate din implementarea re-elelor Direless municipale.
GlasEnet este una dintre primele companii romane1ti care a dez%oltat un asemenea sistem, deFa
perfect func-ional in cate%a zone ale municipiului 7ra1o%, urmand ca intr-un %iitor apropiat
re-eaua de tip Direless municipal s, fie e*tins, la ni%elul intre&ului ora1.
0doptarea teEnolo&iei Oireless Bunicipal aduce o serie intrea&, de (eneficii atat pentru
prim,rii 1i di%ersele institu-ii pu(lice, cat 1i pentru utilizatorii indi%iduali, fie ei reziden-i sau
turi1ti.
Avanta&e multiple pentru autoritiile locale'
1. /mplementarea sistemului Oireless Bunicipal nu necesit, lucr,ri ci%ile.
9. 0ria de acoperire a re-elei poate fi e*tins, cu u1urin-, 1i cu costuri minime.
3. 0si&urarea accesului la internet 1i in zonele in care alte solu-ii nu pot fi utilizate din diferite
ra-iuni ;teEnice, &eo&rafice, etc.>.
<. 6osturi sc,zute pentru conecti%itate la ni%elul structurilor fi*e 1i mo(ile din cadrul
departamentelor pu(lice.
#. Posi(ilitatea dez%olt,rii aplica-iilor de tip e?o%ernment, ePealtE 1i eLearnin&.
". Punerea in func-iune a unor centre de informare online a cet,-enilor 1i turi1tilor.
L. 0tra&erea in%esti-iilor economice in zon, prin e*isten-a
unei re-ele dez%oltate de comunica-ii.
A. Bonitorizarea %ideo a traficului, str,zilor 1i spa-iilor pu(lice f,r, in%esti-ii suplimentare.
9. 6olectare automat, a datelor furnizate de contoarele de ap,, &az, electricitate.
(eneficii pentru utilizatorii individuali
1. 0cces &ratuit la internet in orice moment, indiferent de
loc sau or,.
9. 5ficientizarea acti%it,-ilor de teren pentru diferitele
cate&orii profesionale.
3. L,r&irea adresa(ilit,-ii anumitor ser%icii online 1i
pentru cet,-enii care nu (eneficiaz, de cone*iune la
internet prin infrastructur, terestr,.
<. Ser%icii complementare de informare turistic, care %or
cre1te &radul de satisfac-ie a (eneficiarilor.
#. Sistem simplificat 1i comod de plat, online a
facturilor, ta*elor 1i impozitelor.
O re-elea Direless este constituit, din totalitatea ecEipamentelor interconectate pe
suportul undelor radio, infraro1ii sau prin utilizarea altor solu-ii ce nu folosesc ca(luri pentru
transmiterea de date. 0ceste re-ele cunosc in ultima perioad, o dez%oltare semnificati%, pe plan
mondial, reprezentand o solu-ie preferat, la le&,turile terestre. Popularitatea in continu, cre1tere
a cone*iunilor Direless este datorat, a%antaFelor e%idente ;mo(ilitate, fle*i(ilitate, simplitate in
instalare, costuri de intre-inere reduse 1i scala(ilitate>, toate impunand OL0@ ca o solu-ie
adoptat, pe o scar, din ce in ce mai lar&,.
/mplementarea sistemului Oireless Bunicipal propus de compania GlasEnet presupune
trei etape.
/n prim, faz, se %a a%ea in %edere construirea unei re-ele OiB0. cu acoperire
municipal, pe suportul c,reia se %a putea oferi acces la %iteze superioare 1i posi(ilitatea de
instalare a unor camere de supra%e&Eere %ideo. +rm,toarea etap, presupune implementarea unui
sistem inteli&ent de iluminat pu(lic care s, asi&ure alimentarea permanent,, f,r, %aria-ii de
tensiune, a antenelor Direless. ;solu-ia inteliL/?PM2 oferit, de GlasEnet>. 0 treia parte a
proiectului %izeaz, realizarea ariei de acoperire a re-elei prin montarea ecEipamentelor Oi-Gi pe
stalpii de iluminat pu(lic municipal. +ltima etap, const, in constituirea unui Iinel) ce folose1te
teEnolo&iile PL6 sau fi(r, optic,, acesta oferind redundan-, total, fa-, de transmisia OiB0. 1i
capacitate m,rita re-elei, pentru care %a func-iona ca un (ac(one.
6onsider ca in ciuda demersurilor facute de-a lun&ul anilor pentru Iinternetizarea)zonelor
rurale, acestea nu au a%ut succes fie din lipsa de interes, fie din pricina unor cEeltuieli mult prea
mari. Proiectul celor de la GlasEnet ar fi cel mai potri%it instaland acest Direless cu acoperire
mare si peste sate precum Lisnau.