UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGASIBIU

FACULTAEA DE STIINTE
PSIHOLOGIE
PSIHANALIZA
Prof.Coord.:Lect.Dr.Bct!"#$!e%! Stde&t: C%o'!& R!%c!
G!(r#e%!
A'#'.Drd.Dr!)$#c# Are%#! A&% III GR. *


Scrt I'tor#c
Despre istoria psihanalizei s-au scris mii de pagini. Dintre cele mai influente ne rein atenia cele semnate
de Ernest Jones, Fritz Wittels etc. Freud nsui a scris n mai multe rnduri lucruri eseniale privind istoria
psihanalizei. ucrarea sa Autobiografie i alte eseuri comandate de enciclopedii i editori ofer! cadrul cel
mai autorizat de situare a psihanalizei n conte"t tiinific, social i cultural.#otui, ce ar tre$ui s! cuprind!
o istorie a psihanalizei% &redem c!, n primul rnd, principalele momente ale apariiei, dezvolt!rii i
impunerii psihanalizei, primele intuiii i descoperiri, cum au evoluat ele, ntlnirile memora$ile, eecurile
i alte asemenea evenimente care constituie structura intim! a mic!rii psihanalitice.De pild!, descoperirea
terapiei cathartice, care st! la $aza psihanalizei sau descrierea cazului 'nna (. )rimul &ongres de
psihanaliz!, edinele (seratele) de miercuri i Comitetul secret nfiinat special pentru a prote*a psihanaliza
de influene maligne. )rimele cooper!ri dar i rupturile cele mai semnificative, dizidenele. #oate acestea i
multe altele, constituie, cum am spus, elementele de $az! ale mic!rii psihanalitice freudiene.'ceast!
+micare+ s-a $ucurat de un mare succes n cele din urm!, dar nu chiar de la nceput. ,n zilele noastre, ea
cunoate o diluare i chiar o reevaluare care pune n discuie chiar i disciplina psihanalitic!, su$ aspect
teoretic i practic.
P'#$!&!%#+!
Psihanaliza denumete aciunea de investigare a acelor procese mentale care ar fi inaccesibile prin alte
metode. Aceast metod (bazat pe investigare) este folosit pentru a trata afeciunile nevrotice i pentru
a clasifica informaiile de natur psihologic colectate n timpul procesului astfel rezultnd o nou
disciplin tiinific. -!"o #nc$clopaedia Articles -./012
%etoda psihoterapeutic studiat i aplicat de &reud este numit de acesta 'psihanaliz'. Psihanaliza a
evoluat din metoda 'catarsisului' metod analizat de &reud mpreun cu (osef )reuer n lucrarea lor
'*tudies on +$steria' (,-./). %etoda terapiei prin 'catarsis' a fost descoperit de )reuer el folosind0o cu
,1 ani mai devreme n cursul tratamentului unei femei isterice. 2n timpul tratamentului ncheiat cu succes
)reuer a reuit s neleag patogeneza simptomelor pacientei. 3a sugestia lui )reuer &reud a reluat
aceast metod i a testat0o pe un numr considerabil de pacieni. -&reud Ps$cho0Anal$tic Procedure -
./342
P'#$!&!%#+! este in acelasi timp un procedeu de cercetare a proceselor psihice cu scopul de a investiga
semnificatia faptelor si reprezentarilor ce au loc in inconstient5o metoda de terapie a tul$urarilor psihice, in
cadrul careia se tinde la rezolvarea acestora prin aducerea la suprafata si clarificarea semnificatiei
rezistentelor, transferurilor si dorintelor ascunse ale pacientilor5 un sistem comple" de teorii cu privire la
efectele proceselor psihice inconstiente asupra trairilor, gandirii si activitatii oamenilor. Elementele acestor
teorii deriva din cercetarea proceselor psihice si terapia starilor psihopatologice. )remisa de $aza a teoriei
psihanalitice este ca o mare parte din ceea ce gandim si facem este determinat de procesele inconstiente.6n
ciuda deficientelor sale ca teorie stiintifica,e"plicatia psihanalitica a personalitatii ramane cea mai completa
si mai influenta teorie a personalitatii create vreodata.6mpactul sau depaseste cu mult granitele)sihologiei
0
,influentand stiintele sociale ,stiintele umaniste artele si societatea in general.&hiar daca teoria psihanalitica
*oaca un rol mai putin important in psihologia de astazi decat cu 73 sau 83 de ani in urma ,multe din ideile
sale au fost a$sor$ite de curentul general al gandirii psihologice .Freud si-a inceput cariera stiintifica ca
neurolog,folosind proceduri medicale conventionale pentru a trata pacientii ce sufereau de diferite tul$urari
9nevrotice:.)entru ca aceste proceduri adesea esuau ,el a trecut la tehnica hipnozei dar a a$andonat-o
curand si pe aceasta.6n cele din urma a descoperit metoda asocierii li$ere ,in care un pacient este instruit sa
spuna orice ii vine in minte ,oricat e nemaipomenit sau *enant ar putea sa para.'scultand cu atentie aceste
asocieri ver$ale,Freud a detectat teme recurente pe care le-a considerat a fi manifestari ale unor dorinte si
temeri inconstiente.' gasit teme similare in relevarea viselor si amintirile din prima copilarie.Freud a
comparat mintea umana cu un ais$erg .)artea care apare deasupra apei este constientul-constiinta noastra
curenta2 si preconstientul-toate informatiile care nu sunt 9in mintea noastra:in present dar pe care le putem
aduce in constiinta daca ni se cere sa facem aceste lucru .)artea mult mai mare din ais$erg,de su$
apa,reprezinta inconstientul-un deposit de impulsuri ,dorinte si amintiri inaccesi$ile ,care ne afecteaza
gandurile si comportamentul.Freud a fost primul care a descoperit influentele mentale inconstiente dar le-a
dat o importanta primordiala in functionarea cotidiana a personalitatii normale.
6n general, psihanaliza presupune ca e"perientele grave, neprelucrate ale copilariei sunt refulate, pentru ca
altfel personalitatea imatura a copilului nu ar putea rezista acestui conflict. ;iciun copil nu poate suporta,
de e"emplu, ca este nedorit de unul din parinti, sau chiar urit. )sihanaliza spera sa o$tina o vindecare prin
aducerea la suprafata constiintei a starilor refulate, sau cum se e"prima Freud< +Wo Es =ar, soll 6ch
=erden+ -+>nde era ?inele, tre$uie sa fie Eul+2.
#rairile refulate sunt sustrase prelucrarii la nivel constient si nu pot fi integrate in personalitatea proprie.
'cest proces poate fi reactualizat treptat prin analiza, su$ permanenta supraveghere si cu a*utorul omenesc
al terapeutului.
P'#$!&!%#+! a devenit azi e"trem de familiara pu$licului larg -din occident2 dupa ce o vreme indelungata a
fost fie respinsa, fie adulata. Dar succesul din deceniul 7, de pilda, mai ales in Europa, a instrainat-o,
parado"al, de esenta ei. )sihanaliza s-a raspindit pretutindeni nu numai datorita interesului stirnit de terapia
psihanalitica. ?-ar putea spune chiar ca terapia a fost eclipsata de virtutile psihanalizei aplicate. )sihanaliza
aplicata in literatura, sociologie, antropologie si etnologie, in religie si mitologie a stirnit interesul unui
pu$lic care nu avea chemare pentru sfera clinica. 6n fine, psihanaliza s-a remarcat si prin mediatizarea pe
caile cele mai comune< radio, #@ sau prin intermediul scenariilor filmelor de cinema. Filme cele$re au
adus in prim plan psihanalisti. ' e"ista chiar un film dedicat lui ?igmund Freud, care surprindea anii de
incertitudine ai inceputurilor sale in psihanaliza.

PSIHOLOGIA INCONSTIENTULUI
>na din primele teorii despre constiinta-care a fost criticata foarte mult de-a lungul timpului-este
teoria psihanalitica a lui ?igmund Freud.Freud si discipolii sai credeau ca e"ista o portiune a
mintii,inconstientul,care contine unele amintiri,impulsuri si dorinte inaccesi$ile constiintei.Freud credea ca
unele amintiri dureroase si unele dorinte sunt reprimate-adica transferate in inconstient,unde pot continua
sa ne influenteze actiunile,chiar daca nu suntem constienti de ele.Aandurile si impulsurile reprimate nu pot
1
patrunde in constiinta dar ne pot afecta in in moduri indirecte sau mascate-prin vise,comportamente
irationale,manierisme si acte ratate ver$ale.
E"presia act ratat este folosita frecvent cu referire la afirmatii neintentionate care se presupune ca indica
impuslsuri ascunse.
Freud credea ca dorintele si impulsurile inconstiente constituie cauza ma*oritatii $olilor mentale.El
pus la punct metoda psihanalizei,care incearca sa reduca materialul reprimat inapoi in constiinta si astfel sa
vindece individul.Ba*oritatea psihologilor accepta ideea ca e"ista amintiri si procese mentale inaccesi$ile
introspectiei si,prin urmare ca acestea pot fi descrise ca inconstiente.#otusi multi il critica pe Freud pentru
ca a a pus un accent prea mare pe aspectele emotionale ale inconstientului si nu a acordat atentie suficienta
altor aspecte.Ei includ in inconstient un mare numar de procese mentale,pe care ne $azam in viata noastra
cotidiana dar la care nu avem acces constient.De e"emplu,in timpul perceptiei,o$servatorul poate
constientiza doua o$iecte din mediu,dar nu are nici cea mai mica idee despre calculele mentale pe care le
realizeaza aproape instantaneu pentru a asta$ili ca unul este mai aproape sau mai mare decat celalalt.
6deea de inconstient a fost impusa de catre Freud din necesitati practice si nu filozofice.De astfel in
antura*ul imediat al lui Freud nu a e"istat la inceput nici o opozitie ma*ora fata de aceasta idee.)rofesorul
lui Freud,BeCnert,se afla su$ influenta directa a a lui Der$art,in a carui teorie acceptarea proceselor psihice
inconstiente *uca un rol esential.
Faptul ca in lantul manifestarilor o$serva$ile apar lacune ine"plica$ile poate fi privit din doua puncte
de vedere<se pot ignora procesele somatice si se poate emite ipoteza ca lacunele ar fi inchise prin procese
psihice inconstiente sau se pot ignora procesele psihice constiente se se poate construii un lant pur
somatic,in care nu e"ista nici o veriga lipsa si care acopera intregul camp al o$servatiei.
Freud adopta initial a doua varianta,in descrierea de tip neurologic a manifestarilor
psihopatologice.El este fascinat de posi$ilitatea de a cladi o EpsihologieFpe $aze pur neurologice.

Structura personalitatii
Freud a inceput crearea unui model structural,ce impartea personalitatea in trei sisteme ma*ore,ce
interactioneaza pentru a diri*a comportamentul uman<sinele,eul si supraeul.
*inele
Dupa Freud sinele este cea mai primitiva parte a personalitatii,cea in care se dezvolta mai tarziu eul si
supraeul.Este prezent la copii nou-nascuti si este format din cele mai primitive impulsuri sau instincte
$iologice<nevoia de a manca,de a $ea,de a elimina produsele reziduale,de a evita durerea si de a o$tine
placerea se"uala-senzuala2.Freud credea ca agresivitatea este si ea un instinct $iologic primar.De fapt el
credea ca pulsiunea se"uala si pulsiunea agresiva sunt cei mai importanti determinanti instinctuali ai
personalitatii pe parcursul vietii.?inele cauta gratificarea imediata a acestor impulsuri.'semenea unui copil
mic,el functioneaza pe principiul placerii<tinde mereu spre o$tinerea placerii si evitarea durerii,indiferent
de circumstantele e"terne.
#ul
&opiii invata repede ca impulsurile lor nu pot fi intotdeauna gratificate imedia.Foamea nu va fi alinata
pana cand cineva nu ii va furniza mancare.Eli$erarea presiunii din intestine sau vezica tre$uie sa fie
amanata pana cand a*unge la $aie.'numite impulsuri-*oaca cu organele se"uale ale cuiva sau lovirea cuiva-
pot fi pedepsite.
)e masura ce copilul mic invata sa analizeze e"igentele realitatii,se dezvolta o noua parte a
personalitatii,eul.Eul se supune principiului realitatii<satisfacerea impulsurilor tre$uie sa fie amanata pana
cand situatia este adecvata.'stfel eul este principalul factor e"ecutiv al personalitatii<el decide ce impulsuri
4
ale sinelui vor fi satisfacute si in ce mod.Eul mediaza intre cerintele sinelui,conditiile lumii e"terne si
cerintele supraeului.

*upraeul
' treia parte a personalitatii este supraeul,care apreciaza daca actiunile sunt corecte sau gresite.Bai
general,supraeul este reprezentarea interiorizata a valorilor si principiilor morale ale societatii.Este
constiinta individului si imaginea sa privind lumea morala ideala-numita idealul eului2.?upraeul se dezvolta
ca reactie la recompensele sau pedepsele parintesti.6nitial,parintii controleaza direct comportamentul
copilului,prin recompense si pedepse.)rin incorporarea standardelor parintilor in supraeul lor,copiii preiau
controlul asupra propriului comportament.;u mai au nevoie de cineva care sa le spuna ca este gresit sa
furi5supraeul lor le va spune acest lucru.6ncalcarea standardelor supraeului sau simplul impuls de a face
acest lucru produce an"ietate-incepand cu an"ietatea de a pierde dragostea parinteasca.Dupa Freud,aceasta
an"ietate este in mare masura inconstienta,dar poate fi traita ca vinovatie.Daca standardele parintesti sunt
prea rigide,indivizii pot fi chinuiti de sentimentul de vinovatie si toate impulsurile agresive sau se"uale pot
fi inhi$ate.a e"trema cealalta,un individ care nu reuseste sa incorporeze nici un standard pentru
comportamentul accepta$il social va simti foarte putine constrangeri comportamentale si se poate anga*a
intr-un comportament indulgent,caracterizat de e"cese sau criminal.( astfel de persoana are un supraeu
sla$
&ele trei componente ale personaliatii sunt adesea in conflict<eul amana gratificarea pe care sinele o
doreste imediat,iar supraeul se lupta atat cu eul cat si cu sinele,deoarece comportamentul lor incalca adesea
codul moral pe care il reprezinta el.6n personalitatiile $ine integrate,eul e"ercita un control ferm,dar
fle"i$i5principiul realitatii guverneaza.Freud a propus ideea ca intreg sinele si aproape tot eul si supraeul
sunt cufundate in inconstient si numai parti mici din eu si supraeu sunt fie in constient,fie in preconstient.
D#,er-# re.re+e&t!&/# !# .'#$!&!%#+e#
C!r% G't!, 0&)
Jung, unul din primii elevi ai lui Freud, a fundat o coal! proprie, pe care a numit-o +)sihologie analitic!+.
)entru Jung conceptul de 'libido' are nu numai semnificaia unui impuls se"ual, ci reprezint! totalitatea
instinctelor i impulsurilor creative precum i fora de motivaie a omului. 'r e"ista, pe lGng! un
incontient personal al individului, i un incontient colectiv al ntregii umanit!i. Jung respinge teoria unui
+?upra-Eu+, pe care l nlocuiete cu noiunea de Persona, care are rolul ales de a oferi individului
imaginea ce i-o face asupra lumii.
A%fred Ad%er
'dler, un alt elev al lui Freud, insist! asupra conceptului de inferioritate, care, din momentul n care devine
contient!, confer! for! de a se l!sa dep!it!. ,n caz contrar, rezult! o stare nevrotic! cu tendin! la izolare
de lumea real!. Dep!irea st!rii de inferioritate poate conduce la dorin! nest!pGnit! de putere i dominare.
Otto R!&1
HanI vedea n traumatismul suferit de*a n momentul naterii cheia e"plic!rii nevrozelor. El acorda o
7
importan! deose$it! voinei, ca for! pozitiv! n procesul de organizare i integrare a personalit!ii.
"e%!&#e 2%e#&
( interesant! direcie o reprezint! aa zisa coal! englez! de psihanaliz!, datorit! n special lucr!rilor lui
Belanie Jlein. Ea postuleaz! e"istena unor fantezii incontiente comple"e la copii, a c!ror origine o
constituie teama n faa amenin!rii e"istenei, instinctul morii.
A%te te&d#&/e 3& .'#$!&!%#+4
Erich Fromm, Jaren DorneC i DarrC ?tacI ?ullivan au adus noi modific!ri n psihanaliz!, cunoscute su$
denumirea de ;eopsihanaliz! sau ;eoanaliz!. Fromm pune accentul pe relaiile dintre individ i societate,
DorneC lucreaz! n special n domeniul terapiei i deose$ete dou! tipuri de nevroze, nevroze de situaie i
nevroze caracteriale, ?ullivan este de p!rere c! elementul principal l reprezint! lupta cu starea an"ietate,
stare ce se poate atenua n urma terapiei. &a reprezentani ai psihanalizei ar mai fi de menionat -n ordine
alfa$etic!2<
John Ko=l$C
Josef Kreuer
Bario Erdheim
?Lndor Ferenczi
JacMues acan
Daniel agache
?erge eclaire
Wilhelm Heich
Donald Winnicott
DrieI @an Der ?terren
Nopold ?zondi
,n HomGnia, 6on )opescu-?i$iu a pu$licat n ./4O monografia 'Psihanaliza lui &reud', n editura +&artea
HomGneasc!+. ,n anul ./10, teza sa de doctorat cu titlul '4octrina lui &reud' fusese premiat! de 'cademia
HomGn!
8
)5)35678A&5#
5ntroducere in psihologieeditia a 95:0aeditura !ehnica )ucuresti ;11/#duard
#.*mith*usan <oelen0+oe=sema)arbara 3.&redric=son7eoffre$ 8.3oftus
Psihologia inconstientuluieditura !8#5*igmund &reud
O