1

25.Piata capitalurilor si dobinda

Piata capitaluluieste o totalitate de tranzactii al carei obiect il
constituie banii si titlurile de valoare.
Piata capitalului de imprumut este locul de confruntare dintre
cerere si oferta la resursele banesti.
Sursele capitalului imprumutat sunt:
1. Economiile populatiei;
2. Economiile firmelor;
3. Economiile guvernului.
Dobinda- pretul platit de debitor creditorului, pentru dreptul de
folosinta a imprumutului pina la scadenta.
Marimea si dinamica dobinzii sunt determinate cu ajutorul a doi
indicatori:a)rata dobinzii(d), si b) masa dobinzii (D%)
d=D/C*100%, D=C*d*T/100% D-masa dobinzii si C-creditul
imprumutat.

26.Piata hirtiilor de valoare si profitul fondatorului
Piata hirtiilor de valoare-reprezinta locul de intilnire a cererii si
a ofertei de hirtii de valoare.Cele mai importante hirtii de
valoare pe termen lung sunt: actiunile si obligatiunile.
Actiunile- hirtii de valoare, care ofera dreptul proprietarului ei la
participarea in dirijarea societatii pe actiuni, insusirea profitului in forma
de dividend si dreptul la o parte din averea societatii in caz de lichidare
sau faliment. Tipuri: simple si privilegiate.
Obligatiunile- titlul de valoare emis de intreprinderi sau autoritatile
publice atunci cind acestea au nevoie, pe un termen oarecare, de
anumite sume de bani.
2

Profitul fondatorului- venitul insusit de fondatorii societatii pe actiuni
ca diferenta dintre suma incasata de la realizarea actiunilor si capitalul
investit.

27.Bancile si menirea lor functional
Banca-institutie, care se ocupa cu concentrarea mijloacelor
banesti disponibile si punerea lor la dispozitia statului,
intreprinderilor si populatiei.
Sistemul bancar contemporan include 3 elemente de baza:
1. Banca central;
2. Bancile comerciale;
3. Institutiile creditar-financiarespecializate,care cuprind
organizatii atit bancare cit si nebancare.
Banca centrala-institutie financiara raspunzatoare pentru
asigurarea functionarii fara perturbatii a sistemului financiar al
unei tari.
Functii:
1.banca statului;
2.emite banknote si monede metalice;
3.banca a bancilor;
4. pastreaza rezervele de aur si valuta;
5. acorda credite statului si bancilor comerciale;
6. implementeaza politici monetare;
7. responsabilitate pentru asigurarea stabilitatii monetare.
Banca comerciala-institutie financiara care realizeaza profit
acordind imprumuturi cu o dobinda mai mare dicit cea mai mare
platita pentru depozite.
Functii:
1.Colecteaza depozitele banesti de la populatie si agentii economici si
plateste dobinzilor pentru utilizarea in timp a banilor respective;
3

2.acorda credite agentilor economici care au nevoie de disponibilitati;
3. efectueaza transfer de bani din dispozitia clientilor titular de conturi;
4. servicii de consultant acordate companiilor industrial, comerciale etc,
cu privire la modalitatile si sursele de procurare a creditului.

28. Piata fortei de munca si somajul
Piata fortei de munca-reprezinta un spatiu economic unde se
confrunta cererea si oferta fortei de munca, se negociaza
angajarea lucratorului, marimea salariului, conditiile de munca.
Cererea de munca- reprezinta necesarul de munca salariata,
existent la un moment dat, determinat de locurile de munca
disponibile, la nivelul fiecarei unitati economice sau firme, a
fiecarei ramuri sau pe ansamblul economiei nationale.
Oferta de munca- reprez. Totalitatea muncii pe care o poate
efectua populatia apta de munca ce doreste sa angajeze la un
moment dat.
Somajul- este dezechilibrul dintre cererea si oferta fortei de
munca, in care o parte a populatiei apte de munca nu are loc de
munca asigurat;cererea de mine de lucru este sub nivelul ofertei
de munca.
Cauze:
1.privatizarea proprietatii de stat;
2. reducerea investitiilor capitale si a constructiilor;
3.reprofilarea unitatilor economice;
4. reducerea proportiilor de productie;
5.concurenta.
Formele somajului:
1.conjunctural sau cyclic;
2. structural;
4

3. tehnologic;
4. sezonier;
5.speculativ;
6.stagnat.
Rata somajului-raportul procentual dintre numarul de
someri(N..)si populatia ocupatiei (P.o.)
R.=N.s/P.o.*100%

29.Cresterea si dezvoltarea economica, cresterea economica in
Republica Moldova
Cresterea economica reprezinta procesul de sporire a rezultatelor
economice, determinate n conditiile combinarii rationale a factorilor de
productie, care se concretizeaza n cresterea PNB si VN pe ansamblu si
pe locuitor.
Dezvoltarea economica presupune un ansamblu de transformari
cantitative, structurale si calitative, att n economie, ct si n cercetarea
stiintifica si tehnologiile de fabricatie etc.
Republica Moldova se bucur de o clim favorabil i de un pmnt
fertil. Ponderea maxim n economie o deine sectorul agricol.
Principalele produse moldoveneti sunt fructele, legumele, vinul i
tutunul, cu toate acesta, n ultima perioad, ara export i cablaje,
echipament i unelte electronice pentru automobile.
[9]
Dup 1990,
Moldova a intrat ntr-un puternic declin economic, din care nu i-a
revenit dect n anii 2000. Cu un PIB pe cap de locuitor de 2400 dolari
pe an,
[1]
Moldova import petrol, crbune i gaze naturale, n principal
din Rusia. n anul 2009, datele Bncii Mondiale artau c o treime din
PIB-ul rii este furnizat de moldovenii care lucreaz n strintate.
[10]

Dup anul 2000, Republica Moldova a avut o cretere major n
economie mai mare de 6%,
[11]
exceptnd anul 2006 (creterea a fost doar
de cca 4% din cauza crizei relaiilor cu Rusia ce a cauzat interzicerea
exportului de vinuri pe piaa ruseasc).
5

n aprilie 2007, n scopul eliminrii activitilor ilegale, s-a aprobat
aministierea fiscal complet pentru activitile economice efectuate
nainte de 1 ianuarie 2007, legalizarea capitalului ilegal contra 5% din
sum i anularea impozitului pe venit.
Dei n prezent se fac multe ncercri de stimulare a investiiilor i
dezvoltare a economiei, rolul major n creterea economic revine
populaiei plecate peste hotare.
30. Sisteme de evaluare la nivel macroeconomic
Macroeconomia- stiinta despre legitatile functionarii economiei n
general, cerceteaza interactiuneqa agentilor economici si a pietilor
folosind marimi totale.
Sisteme de evaluare la nivel macroeconomic:sistemul conturilor
nationale si balanta legaturilor dintre ramuri.Rezultatele activitatii
economice pot fi evaluate la nivel:microeconomic(activ.econ n care are
loc activitati legate de obtinerea veniturilor prin producerea de bunuri si
servicii),mezoeconomic(rezultatele la nivel de ramura) si
macroeconomic(calculeaza anumiti indicatori macroeconomici prin
SNC).SNC-este un sistem a fluxurilor economice n expresie monetara la
nivelul economiei nationale.SNC-reprezinta o macheta a rezultatelor
economice,defapt aceasta este contabilitatea nationala.SNC are 3
componente de baza:agenti economici,conturile nationale,conturile
contabile.Toate componentele sunt legate ntre ele si ele reflecta fluxurile
econ.Agentii economici:firmele,ntreprinderile-produc si realizeaza
bunuri si primesc profit,venit;menajele ,gospodariile-au functia de a
consuma,au venit din factorii de serviciu pe care i ofera;sectorul public
sau guvernamental-produce bunuri publice ,colective si are
venit;strainatatea sau restul lumii-tranzactiile cu exteriorul prin import si
export.Conturile nationale includ:conturile de productie-reflecta valoarea
productiei pe sectoare si pe economia nationala;conturile de creare a
veniturilor(cum se formeaza si n ce sectoare);conturile de
repartitie(veniturile factoriale:munca-salariu,capital-profit,pamnt-
renta);contul de utilizare a venitului,consumului(consum
6

privat,public);contul operatiunilor contabile includ:operatiunile contabile
privind productia,consumul,formarea bruta de capital,repartitia
veniturilor,operatiuni financiare.
31. Repartitia primara si redistribuirea produsului
national net.Avutia nationala si structura ei.
Produsul intern net (P.i.n.) reprezint suma produselor finite,
adic pe lng bunurile i serviciile pentru consum se ia n calcul
numai investiiile nete.
REPARTIIA -este procesul prin care valoarea adugat din activitatea
economic intern i din exterior sau venitul naional se mparte ntre
posesorii factorilor de producie, iar n cele din urma, si ntre alti
indivizi.
Avuia nationala este definita ca totalitatea resurselor materiale ,
naturale si spirituale existente la un moment dat in societate.
De aici putem distinge trei aspecte:
din avuia naional fac parte bunurile tehnico-materiale existente la
un moment dat, bunuri ce dein un caracter reproductiv i care pot
crete ca volum i valoare prin investiii.(Ex:maini,utilaje,s.a.)
resursele naturale utilizabile ce poarta un caracter limitat, prin
exploatarea lor este redus avuia naional
resurse spirituale ce determin gradul de instruire a populaiei i
valorile cultural-statistice ale arii.
Avuia, mrimea, i structura avuiei valorific prin sporirea produciei
nivelul de viaa a populaiei ,gradul de dezvoltare a rii. Pentru a
determina avuia naional sunt analizai urmtorii indicatori
macroeconomici:
1. Bunurile materiale din sfera de productie
1.1Bunuri capitale(mijloace fixe)
1.2Stocuri (reserve)
2. Bunuri durabile de consum
3. Bunuri materiale aflate pe teritoriul rii(3=1+2)
4. Distincia dintre bunurile materiale ale rii i cele din strintate.
4.1Bunuri materiale ale rii pe teritoriul altor ri
7

4.2 Bunuri materiale ale altor ri pe teritoriul naional
5.Bunuri materiale ale rii(5=3+4.1-4.2)
6.Active i pasive financiare
6.1Active ce mresc avuia naional (creane asupra strainatii)
6.2 Pasive care diminuiaz avuia naional (reserve de moned
naional deinute de strintate,angajamente fa de strinatate)
7.Avutia naional acumulat a rii (7=5+6.1-6.2)
Datele necesare msurrii avuiei naionale se pot obine pe dou ci:
1Colectarea direct
de la proprietarii bunurilor
-prin valorificarea informaiilor din bilan
-prin valorificarea informaiilor din sondaje
de la alte uniti
-din bilanturile bancilor, unitilor de asigurare
-din diferite statisticiale impozitelor (pe avere, s.a.)
2. Colectarea indirect , respectiv prin metode cumulative , aplicate
numai n cazul bunurilor de capital fix.
Avutia materiala reproductibila se mparte n avuie de consum ce ofer
informaii despre bunurile durabile din afara sferei de producie i
avuia productiv ce permite caracterizarea potenialul etnic i material
acumulat al economiei.

32. Balanta de plati externe
Balanta de plati-Instrument economico-statistic in care se includ si se
compara incasarile si platile realizate de o tara, din relatiile sale
economice, financiare si monetare cu alte tari, pe o anumita perioada,
de obicei un an.
Balanta de plati externe se intocmeste global, bilateral sau regional,
respectiv pentru relatiile unei tari cu celelalte tari ale lumii, pentru
relatiile ei cu o alta tara sau pentru relatiile ei cu un anumit grup de tari.
In scopul asigurarii comparabilitatii internationale, posturile din balanta
de plati externe se pot structura in doua grupe:

- Grupa I, numita Balanta Curenta (sau Contul Curent), include:
a) balanta comerciala;
b) balanta servicilor;
8

c) balanta veniturilor;
d) balanta transferurilor unilaterale;

- Grupa II, numita Balanta miscarilor de capital (sau Contul de Capital)
include:
a) balanta miscarilor de capital pe termen scurt;
b) balanta miscarilor de capital pe termen lung;
c) balanta rezervelor valutare internationale.

33.Structura si legile consumului.
Consumul se refer la cadrul ce cuprinde satisfacerea societii n
ansamblu, al unitilor economice i instituiilor, precum i al fiecrui
individ n parte.

Structura i particularitile consumului de mrfuri i servicii A. n
funcie de locul consumului n asigurarea evoluiei societii:
consumul intermediar, care reprezint valoarea bunurilor i
serviciilor consumate n cursul unei perioade n procesul
concret de producie;
consumul final, care are n vedere, n schimb, valoarea
bunurilor i serviciilor individuale sau colective utilizate
pentru satisfacerea direct a nevoilor umane.
B. n funcie de tipul produsului implicat n procesul su de realizare:
consum de produse alimentare;
consum de produse nealimentare;
consum de energie;
consum de servicii.
C. n funcie de durata de via a produselor, consum se structureaz n:
consum de bunuri durabile;
consum de bunuri semidurabile;
consum de bunuri nedurabile.

Legile economice ale consumului (Propensiunea consumului)
Potrivit legilor Engel, exist o anumit ierarhizare a consumului:
9

populaiile cu nivel de via sczut cheltuiesc cea mai mare
parte a veniturilor pentru satisfacerea nevoilor de baz:
hran, mbrcminte, locuin;
pe msura creterii nivelului veniturilor populaia se
orienteaz spre achiziionarea unor bunuri necesare
confortului, petrecerii agreabile a timpului liber, ntreinerii
sntii, transporturilor, vacanelor etc;
populaiile din societile dezvoltate i mai bogate evolueaz
tot mai rapid spre aa-zisele societi de servicii.

Legile lui Engel:
cheltuielile cu hrana i echipamentul casnic au un
coeficient inferior unitii (subunitar), ceea ce
semnific faptul c la o cretere a veniturilor cu un
procent, creterea consumului este inferioar lui 1%;
cheltuielile destinate dotrii cu autoturisme,
televizoare etc i realizrii unor servicii (ntreinerea
sntii) au un coeficient de elasticitate lejer,
superior unitii (supraunitar), ceea ce nseamn c la
o cretere a veniturilor cu 1%, creterea cheltuielilor
este superioar lui 1%;
o serie de cheltuieli (de exemplu, destinate
buturilor) au un coeficient de elasticitate care
variaz n jurul valorii de 1, nregistrnd uoare
creteri sau scderi;
coeficieni negativi (poart semnul - ), creterea
veniturilor determin scderea absolut a consumului
(marmelad, cartofi, pantofi din nlocuitori).

34. Economiele si motivele economisirii.
Economiile -Ansamblul activitilor umane desfurate n sfera
produciei, distribuiei i consumului bunurilor materiale i
serviciilor.
10

"Economiile" reprezint bani sau produse fizice puse deoparte
pentru a fi folosite ulterior. Oamenii din comuniti rurale i alte
comuniti cu venituri reduse, dei sunt sraci, pot economisi
atunci cnd sunt ndrumai i ncurajai. n comunitile rurale,
economiile se realizeaz prin grupuri tradiionale de credit
rotativ ori prin achiziionarea de animale (capre, porci, gini sau
vaci).

Oameni vor s economiseasc dintr-unul din urmtoarele
motive: \
.pentru a ncepe o afacere sau pentru a extinde una existent;
pentru a asigura cele necesare pentru sntatea, educaia
(taxe colare) i locuina (construcia unei case) unei familii
n cretere;
pentru a cumpra echipament nou;
pentru a avea la btrnee;
pentru a avea n circumstane neprevzute (de exemplu,
secet urmat de recolte euate);
pentru a cumpra bunuri fizice precum pmnt; i
pentru a dezvolta o relaie cu instituiile de mprumut care
vor furniza credit.
35.Investitiile si rolul lor in dezvoltarea economica.
Investitiile- sunt o categorie de cheltuieli care angajeaza cel mai mult
viitorul, n sensul ca de ele depind cresterea si perfectionarea
potentialului productiv al unei ntreprinderi (prin extindere si
modernizare), aparitia de noi capacitati de productie ntr-o ramura sau
alta a economiei. n acelasi timp, se fac importante cheltuieli de investitie
pt. dezvoltarea bazei materiale a activitatii social-culturale, precum si
pentru construirea de locuinte.
n orice economie, investitiile fac legatura dintre prezent si viitor, ntre
generatii. Acumularea de capital fix, productiv si neproductiv ,
construirea de cladiri de locuit, scoli, teatre etc. asigura premisele
ridicarii standardului de viata a populatiei: locuri de munca, ridicarea
11

gradului de cultura, de pregatire profesionala si destindere pentru tineret
etc.

36. Proportiile economice, disproportiile si caile stabilizarii
dezvoltarii economieie nationale.
Proportiile economice reprezinta un raport ntre dimensiunile
unui ntreg i prile lui sau ntre dimensiunile prilor unui
ntreg.
DISPROPRIE, disproporii, s. f. Lips de proporie ntre mai
multe elemente comparabile; deosebire, nepotrivire flagrant.
Programul de stabilizare i relansare economic este axat pe trei prioriti,
i anume:
1) stabilizarea i optimizarea finanelor publice;
2) relansarea activitii economice;
3) asigurarea unei protecii sociale eficiente i juste.
Cele trei prioriti pe care Guvernul le-a stabilit pentru contracararea
efectelor devastatoare ale crizei economice i prevenirea declanrii unei
crize financiare i sociale de proporii i mai mari snt interdependente.
Totodat, profunzimea crizei determin necesitatea implementrii unor
aciuni conflictuale de extindere a bazei fiscale pentru acumularea
veniturilor bugetare i de reducere a cheltuielilor pentru anumite sectoare
neprioritare i categorii de populaie mai puin vulnerabile, n paralel cu
msuri de diminuare a poverii fiscale, stimulare economic i susinere a
persoanelor afectate.
Compromisul ntre aceste necesiti stringente, dar ntr-o oarecare
msur i concurente, nu poate fi asigurat dac nu se realizeaz o serie de
premise indispensabile. Astfel, obiectivele stabilite n cadrul acestor
prioriti vor putea fi atinse doar n cazul n care vor fi asigurate
urmtoarele precondiii:
a) stabilizarea situaiei politice n ar;
b) suportul donatorilor n finanarea proiectelor i aciunilor de
importan major, pentru care nu exist resurse financiare interne;
c) parteneriatul dintre Guvern i societate pentru realizarea obiectivelor
propuse.
Cu toate c cele trei precondiii snt la fel de importante, fr
parteneriatul cu societatea ansele realizrii acestui Program ambiios, dar
imperativ, vor fi practic nule.
12

37. Fluctuatiile economice si tipurile lor.

Notiunea de fluctuatie economica desemneaza ansamblul
miscarilor de crestere si descrestere a activitatii economice,
masurate prin variatia catorva indicatori: pret, productie, grad
de ocupare a fortei de munca, venit national etc.

TIPURI DE FLUCTUATII:
fluctuatii sezoniere: se explica prin influenta factorilor naturali,
psihologici si prin preferintele consumatorilor, care au evolutii
specific pe parcursul unui an, reproducandu-se cu o anumita
regularitate de la un an la altul.


fluctuatii intamplatoare, accidentale: sunt determinate de factori
aleatori sau deevenimente neasteptate: cataclisme naturale,
evenimente sociale si politice deosebite,decizii neasteptate ale
unor agenti economici, o anumita stare de spirit a populatiei etc.


fluctuatii ciclice: sunt determinate de factori ce tin de
functionarea activitatii economice,de interdependentele dintre
partile sale; sunt fluctuatii aggregate si se reproduce cu oanumita
regularitate, desi nu pot fi incadrate in termene riguroase, exacte