Sunteți pe pagina 1din 11

MSURAREA I NOTAREA GRAFIC A GREUTII CORPORALE I A

NLIMII N FOAIA DE TEMPERATUR


I. Masurarea si notarea ra!i"a a reutatii "or#ora$e in !oaia %e te&#eratura
II. Masurarea si notarea ra!i"a a ina$ti&ii in !oaia %e te&#eratura
III. Re"o$tari %e #e su#ra!ata si rosi&ea teu&ente$or si !anere$or
I'. Rea"tii "utanate
I. MASURAREA SI NOTAREA GRAFICA A GREUTATII
CORPORALE IN FOAIA DE TEMPERATURA
S"o#( a) e*#$orator + aprecierea starii de nutritie a bolnavului, stabilirea necesitatilor
calorice ale organismului;
,) tera#euti" stabilirea dozei terapeutice de medicamente si urmarirea
evolutiei bolilor;
Materia$e ne"esare(
Cantar antropometric;
Foaie de temperatura;
Creion, pix sau stilou
-. Preatirea &ateria$e$or ne"esare(
1.1 Se pregateste foaia de observatie, foaia de temperatura;
1.2 Se verifica exactitatea balantei (cantar si se pregatesc materialele
necesare.
.. Preatirea ,o$na/u$ui
2.1. Cantarirea bolnavilor se face intotdeauna dimineata, pe nemancate, dupa
ce bolnavul a avut scaun si a urinat, avand aceeasi !aina de spital, si daca e
posibil cu acelasi cantar.
0. E!e"tuarea te1ni"ii #ro#riu+2ise
Se verifica exactitatea balantei cantarului, lasand varful indicator mobil sa oscileze,
pana ce se opreste la varful indicator fix al punctului zero ;
"aca este cazul se ec!ilibreaza balanta cu a#utorul sistemului de corectie;
Se imobilizeaza acul indicator inc!izand bratul balantei;
Se aseaza greutatile la greutatea aproximativa a bolnavului;
Se invita bolnavul sa se aseze pe cantar;
Se desc!ide bratul balantei si se ec!ilibreaza greutatile;
Se citesc pe scara cursorului valorile obtinute ;
"upa cantarire se va scadea greutatea imbracamintei si a incaltamintei;
1
Se noteaza in foaia de temperatura greutatea, in $g la adulti;
Se imobilizeaza din nou bratul balantei cu acul indicator mobil.
%entru cantarirea bolnavilor care nu pot fi ridicati din pat se folosesc cantare
speciale, care stabilesc greutatea bolnavului impreuna cu cea a patului, din
care se scade& taraua patului, a len#eriei si a cazarmamentului, obtinandu'se
greutatea reala a bolnavului.
(lte tipuri de cantare fac corp comun cu patul iar procesul de cantarire este
facilitat printr'un mecanism electric.
(ceste paturi cantare, se folosesc atunci cand aportul si pierderile de
lic!ide constituie obiectul permanent si neintrerupt al observatiei bolnavului
(!idratarea bolnavului, dializa extrarenala.
3o$na/ii a%u$ti se "antares" $a internare4 a#oi %e %oua ori #e
sa#ta&ana4 si in 2iua #$e"arii.
)n afectiuni insotite de edeme (insuficienta cardiaca, afectiuni renale
edematoase, in ciroza ascitogena sau alte afectiuni insotite de !idropizie,
bolnavul trebuie cantarit zilnic, concomitant cu notarea lic!idelor
consummate si a diurezei pt a ne orienta asupra gradului de retentie
lic!idiana.
*olnavii supusi tratamentului cu (C+, sau cortizon vor fi cantariti zilnic.
%ierderile mari de lic!ide prin varsaturi si diaree determina o scadere a
greutatii corporale indicand gradul de des!idratare a bolnavului.
Cantarirea este obligatorie in timpul tratamentului cu medicamente diuretice
si la bolnavii diabetici.
)n vederea determinarii metabolismului bazal, greutatea trebuie stabilita
precis.
-.11 Pentru "antarirea suari$or se utilizeaza cantare la care unul din talere
este inlocuit cu un cosulet sau scafa in care se culca copilul;
-.12 .erificarea lor se face la fel ca si la cantarele antropometrice, gradul lor
de sensibilitate este pana la 1/ grame;
-.1- .erificarea si corectarea balantei precede cantarirea propriu'zisa;
-.10 Sugarul este cantarit fara !aine;
-.11 %e cantar se aseaza un scutec sau o flanela;
-.12 Se va ec!ilibra cantarul cu flanela dupa care se face cantarirea in mod
obisnuit;
-.13 "aca nu putem face ec!ilibrarea cantarului cu scutecul pe el, greutatea
acestuia se va scadea obligatoriu, din greutatea masurata;
-.14 )n timpul cantaririi copilul trebuie sa stea linistit;
-.15 "aca masurarea greutatii se face pentru stabilirea cantitatilor de lapte
supte, nu este nevoie de scaderea greutatii len#eriei (ne intereseaza
greutatea copilului inainte si dupa supt.
2
-.2/ Co#iii &ai &ari , in stare grava, vor fi cantariti impreuna cu asistenta,
urmand ca imediat dupa stabilirea greutatii commune, asistenta sa se
cantareasca singura, calculand diferenta de greutate.
-.21 6reutatea corporala trebuie notata pe foaia de temperatura&
' $a "o#i$u$ &i"& greutatea corporala este reprezentata grafic curba de
dezvoltare ponderala a copilului.
5 Inri6irea ,o$na/u$ui %u#a te1ni"a
0.1 *olnavul este condus pana la pat si instalat intr'o pozitie cat mai comoda.
0.2 Se acopera bolnavul cu patura.
7 Reorani2area $o"u$ui %e &un"a
1.1 Se aseaza cantarul la locul lui si se face ordine in salon.
1.2 Spalarea pe maini.
1.- +oate instrumentele se asaza in cutiile incare se pastreaza dupa dezinfectie
si sterilizare.
II. MASURAREA SI NOTAREA GRAFICA A INALTIMII IN FOAIA
DE TEMPERATURA
S"o#( pentru determinarea raportului cu greutatea corporala.
7aportul greutate8inaltime 9 0,2 la barbati si -,5 la femei.
Materia$e ne"esare(
+aliometru;
Foaie de temperatura;
Creion, stilou sau pix.
-. Preatirea &ateria$e$or ne"esare
1.1 Se pregateste foaia de observatie, foaia de temperatura
1.2 Se pregateste taliometrul, banda metrica, sau pediometrul.
.. Preatirea ,o$na/u$ui
2.1. Se comunica bolnavului investigatia si simplitatea modului de executie.
0. E!e"tuarea te1ni"ii #ro#riu+2ise
A. CU TALIOMETRUL
-.1. Se invita bolnavul sa se descalte.
-.2. Se aseaza bolnavul in picioare, cat mai drept sub cursorul taliometrului.
-.-. Se coboara usor cursorul pana atinge capul bolnavului (vertex.
-.0. %e ti#a gradata se citeste inaltimea bolnavului.
-.1. Se noteaza in foaia de temperature si de observatie.
-.2. Se invita bolnavul sa coboare si este a#utat sa se incalte.
-.3. *olnavul este condus pana la pat si este asezat in pozitie comoda si
invelit.
3. CU 3ANDA METRICA
-.1. *olnavul descaltat este asezat in ortostatism cu spatele la perete.
-.2. Se plaseaza un plan orizontal pe vertex, perpendicular pe perete si se
marc!eaza locul de intalnire.
-
-.-. Se masoara cu banda metrica, distanta de la locul marcat pana la sol.
-.0. Se noteaza in foaia de temperatura si de observatie.
C. PEDIOMETRE
-.1. :asurarea dezvoltarii staturale a copiilor mici se face in pediometre.
-.2. (cestea sunt #g!eaburi gradate, prevazute cu cursoare, in care sunt culcati
copiii, mentinand'ul in pozitie intins, drept.
5. Reorani2area $o"u$ui %e &un"a
0.1. Se aseaza taliometrul8 banda metrica8pediometrul la locul lui si se face
ordine in salon.
0.2. Spalarea pe maini cu apa si sapun.

III. RECOLTARI DE PE SUPRAFATA SI GROSIMEA
TEGUMENTELOR SI FANERELOR
S"o#: terapeutic'de identificare a agentului cauzal.
Materia$e ne"esare(
(nsa de platina
%ipeta %asteur
Seringi si ace sterile, vaccinostil
;prubete
<amele de sticla
Creion dermatograf
Casoleta cu material moale steril (comprese de tifon, vata
:anusi sterile
Cutii %etri cu medii de cultura pentru insamantari
+incture de iod,8 betadina
,idroxid de potasiu (=>, 2/?
Ser fiziologic
%ensa epilatoare.
-. Preatirea &ateri$e$or ne"esare
1.1 Se pregatesc foile de observatie;
1.2 Se pregatesc instrumentele si materialele necesare pe o tava medicala, utilizata
in acest scop, si se acopera cu un camp steril;
1.- Se pregatesc cateva medii de cultura cu tampoane sterile pentru examinari
bacteriologice.
.. Preatirea !i2i"a si #si1i"a a ,o$na/u$ui(
2.1 Se anunta bonavul si se lamureste asupra caracterului inofensiv al recoltarii
0. E!e"tuarea te1ni"ii #ro#riu+2ise(
Completarea buletinelor de cerere se face inainte de recoltare:
'numele si prenumele bolnavului
'salonul si patul
0
'diagnosticul clinic
'natura produsului
'analiza ceruta
'data recoltarii
'numele celui care a facut recoltarea
'daca se trimite ptr prelucrare la alta institutie, se va trece si
unitatea care trimite
Spalarea pe maini cu apa si sapun
Imbracarea manusilor sterile
0.- . Re"o$tari #entru e*a&inari ,a"terio$oi"e se fac&
de pe suprafata tegumentelor,
plagilor supurate,
ulceratii,
organe genitale,
con#uctiva oculara,
din leziunile cavitatii bucale
din leziuni ale conductului auditiv extern,
' cu ansa de platina sau pipeta %asteur in conditii perfect sterile;
' se executa numai frotiuri colorate;
+I&#ortant& din aceeasi leziune se executa mai multe frotiuri;
'lamele se etic!eteaza cu creion dermatograf;
'insamantarile pe medii de cultura se vor face la patul bolnavului.
-.1.1 Puroiu$ din&
a) pustule, furuncule, carbunculi , se recolteaza si se insamanteaza
dupa dezinfectarea suprafetei si desc!iderea lor cu un vaccinostil
sau ac de in#ectie steril.
b) colectii purulente deschise 'se aspira puroiul din profunzime
c) colectiile purulente inchise 'se va extrage cu o seringa continutul
lor;
7ecoltarea si insamantarea se fac cu o pipeta %asteur;
%uroiul extras se trimite imediat la laborator
-.1.2 U$"eratii$e
Se curata cu un tampon imbibat in ser fiziologic steril;
7ecoltarea se face de la marginea ulceratiei;
)nsamantarea trebuie facuta imediat la patul bolnavului;
%ipeta se descarca de continutul ei pe mediul de cultura, si se spala
cu acelasi mediu;
)n cazul ulceratiilor crustificate, recoltarea se va face de sub crusta
-.1.- Se"retii$e uretra$e $a ,ar,ati
Se recolteaza dimineata, inainte de mictiune.
:obilizarea secretiilor din lungimea uretrei se face printr'un masa#
moderat sau dupa masa#ul prostatei, efectuat de medic
1
(sistenta asigura din timp si manusi sterile de cauciuc;
7ecoltarea se face de obicei pentru frotiuri colorate;
)nsamantarea pe mediu de cultura se face cu ansa de platina sau
pipeta %asteur pe mediile incalzite la -3 grade C.
0.. Re"o$tari$e #entru e*a&inari &i"o$oi"e se fac din&
straturile superficiale ale tegumentelor;
fanere.
0...- Perii %e #e #ie$ea "a#u$ui4 %in ,ar,a si %in s#ran"ene
Se recolteaza cu o pensa epilatoare.
Se vor alege acei peri care sunt friabili, ingropati in grosimea
scuamelor, care se pot smulge usor, acestea fiind cele mai
parazitate;
;ste nevoie de un numar mare de probe;
%erii recoltati se trimit la laborator intre doua lame de sticla;
0.... S"ua&e$e
Se recolteaza de la periferia leziunilor mai recente, prin raclare cu
o lama de sticla sau cu un instrument metallic.
"aca leziunile sunt insotite si de vezicule sau pustule, se va recolta
si continutul lor;
Se vor alege teritoriile care nu au fost inca tratate local cu
medicamente;
:aterialele recoltate se vor pastra intre doua lame de sticla;
0...0 Fanere$e+ modificate de procesul micotic (depozitul sfaramicios de
sub ele
Se recolteaza prin raclare cu o mica c!iureta.
%ortiuni taiate din lama ung!iei se introduc in solutie de !idroxid
de potasiu 2/?, care ulterior vor fi fierte, pentru a ridica sansele
diagnosticului micotic.
0.0 Re"o$tari #entru e*a&inari /iruso$oi"e
"ezinfectarea suprafetei veziculelor (de pe tegument sau mucoasa sau
pustulelor cu tinctura de iod8 betadina;
7ecoltarea se face cu a#utorul unui ac de in#ectie, vaccinostil sau cu pipeta
%asteur;
Se sparg veziculele sau pustulele si se extrage continutul lor in pipeta sau
intr'o seringa, dupa care se descarca in lic!idul conservant;
<eziunile cutanate crustificate, sau uscate, vor fi indepartate mecanic si
introduse intr'o eprubeta sterila in care se transporta la laborator.
5. Inri6irea ,o$na/u$ui %u#a te1ni"a(
0.1 *olnavul este a#utat sa se instaleze intr'o pozitie cat mai confortabila in pat.
7. Reorani2area $o"u$ui %e &un"a(
1.1 Se arunca materialul infectat (ace, seringi, tampoane in recipiente speciale
care se vor incinera
2
1.2 Se aeriseste salonului
1.- Se decontamineaza, se dezinfecteaza si se pregatesc ptr sterilizare
instrumentele folosit
I'. REACTII CUTANATE
Rea"tii$e "utanate ' se utilizeaza pentru diagnosticul bolilor cauzate de
substante antigenice.
Rea"tii "utanate se impart in &
reactii cutanate alergice;
reactii cutanate toxinice.
A. Reactiile cutanate alergice
Principiul de baza al reactiilor cutanate alergice&
Se aplica pe suprafata sau in grosimea tegumentului antigenul;
7eactiile cutanate alergice se executa totdeauna cu martor & pe cealalta parte
simetrica a suprafetei corpului se aplica o substanta inofensiva numita solutie
martor (ser fiziologic, eventual cu 1? glicerina si /,1? fenol;
%roba martor se efectueaza totdeauna cu alte instrumente decat proba cu
alergen.
Citirea rezultatului se face dupa&
a 1/'-/'2/ min 'rea"tie %e ti# i&e%iat;
b 2'12'20'04 de ore 'rea"tie %e ti# intar2iat
Reactie pozitiva la locul aplicarii antigenului se produce un eritem infiltrativ de
marime variabila dupa gradul de sensibilitate a organismului;
7eactia locala poate avea un caracter bulos, c!iar necrotic, care sa dureze mai
multe zile.
Materia$e ne"esare(
(ntigenul&'solutie sau unguent;
(lcool 3/@'52@C;
(ce si seringi sterile
Casoleta cu material moale steril (comprese de tifon, vata
<eucoplast
:anusi sterile
,artie de filtru
-. Preatirea &ateria$e$or ne"esare(
1.1 Se pregatesc foile de observatie
1.2 Se pregatesc instrumentele si materialele necesare pe o tava medicala, utilizata
in acest scop, si se acopera cu un camp steril;
1.- Se pregatesc cateva medii de cultura cu tampoane sterile pentru examinari
bacteriologice.
.. Preatirea !i2i"a si #si1i"a a ,o$na/u$ui(
3
2.1 Se anunta bonavul si se lamureste asupra caracterului inofensiv al te!nicii
0. E!e"tuarea te1ni"ii #ro#riu+2ise(
0.- Fri"tiunea antienu$ui #e #ie$ea ,o$na/u$ui
-.1.1 Se spala regiunea interesata'fata anterioara a antebratului' cu apa calda si
sapun apoi se degreseaza cu alcool 3/@'52@C;
-.1.2 Suprafata cutanata se va usca prin volatilizarea substantei degresante;
-.1.- Se frictioneaza bine pielea pe o suprafata rotunda de circa 2/ mm
diametru, cu antigenul preparat sub forma unui unguent.
0.. Intro%u"erea antienu$ui in #ie$ea ,o$na/u$ui #rin s"ari!i"are
-.2.1 )ntradermoreactia prin scarificare se executa pe fata anterioara a
antebratului;
-.2.2 Se spala regiunea interesata cu apa calda si sapun apoi se degreseaza cu
alcool 3/@'52@C;
-.2.- Se aplica o picatura de solutie de antigen pe antebrat;
-.2.0 %e antebratul opus se aplica solutia martor;
-.2.1 Cu a#utorul unui ac de scarificare sau cu o lanteta de vaccinare se
executa doua scarificari superficiale in piele;
-.2.2 )ntai prin picatura martor si apoi prin solutia antigenica avand gri#a sa se
desc!ida numai limfaticele superficiale si nu capilarele sanguine;
-.2.3 Surplusul de alergen se indeparteaza cu !artie de filtru sau vata dupa 4'
1/ minute.
0.0 In6e"tarea intra"utanata a so$utiei antieni"e
-.-.1 Se spala regiunea interesata'fata anterioara a antebratului' cu apa calda si
sapun apoi se degreseaza cu alcool 3/@'52@C;
-.-.2 Se in#ecteaza cu a#utorul unei seringi de tuberculina, intracutanat, /,1 ml
solutie de alergen;
-.-.- *izoul acului trebuie sa fie indreptat cu orificiul in sus si sa intre in
intregime in piele;
-.-.0 <a locul in#ectiei apare o mica papula albicioasa;
-.-.1 %e celalat antebrat, simetric, se executa proba martor cu ser fiziologic cu
o alta seringa.
0.5 Insti$area so$utiei antieni"e in sa"u$ "on6un"ti/a$ 8 o!ta$&orea"tia
-.0.1 Se instileaza in sacul con#unctival o solutie diluata de antigen.
-.0.2 7eactia pozitiva se manifesta printr'o !iperemie active a vaselor
con#unctivale.
0.7 A#$i"area si !i*area antienu$ui i&,i,at in ti!on4 "u a6utoru$ unui
$eu"o#$ast.
Pro,a "utanata "u $eu"o#$ast sau testu$ 9ti&,ru$ui #osta$:
-.1.1 +ifonul cu solutie antigenica se aplica cu a#utorul unui leucoplast pe
pielea dezinfectata timp de 20'04 ore.
0.; Intro%u"erea antienu$ui in #ie$e "u a6utoru$ e$e"tro!ore2ei
Testu$ "utanat #rin e$e"tro!ore2a&
4
-.2.1 Se aplica pe piele electrodul impregnat cu solutia antigenica si se
porneste curentul electric;
:etoda este mai sensibila decat reactiile cutanate directe;
Se mai utilizeaza pentru diagnosticul starilor de alergie& reactia nazala, uretrala etc.,
cea mai curenta insa ramanand reactia intradermica.
0.< Intra%er&orea"tia Mantou*
%entru diagnosticul tuberculozei se executa cu tuberculina purificata
%.%.".
-.3.1 +uberculina se in#ecteaza intradermic&
Do2a I 'in fiole marcate cu culoarea rosie
' contine 2 unitati tuberculinice'/,1 ml;
-.3.2 7eactia se citeste dupa 04 si 32 de ore
-.3.- Se considera #o2iti/a daca in #urul in#ectiei de tuberculina apare un
eritem infiltrat cu un diametru de minimum 1'2 mm, care persista cel
putin 2'- zile.
-.3.0 "aca rezultatul este %u,ios sau neati/ se va repeta reactia peste 11
zile
Do2a II ' in fiole marcate cu culoare albastra
' contine 1/ unitati tuberculinice /,1 ml;
0.= Intra%er&orea"tia 3urnet
%entru diagnosticul brucelozei, se executa cu melitina sau abortina.
-.4.1 Se in#ecteaza o cantitate de /,1 ml strict intradermic
-.4.2 7ezultatul este pozitiv daca la locul in#ectiei apare un edem rosu
inflamator persistand 20'04 de ore.
0.> Intra%er&orea"tia Frei
%entru diagnosticul limfogranulomatozei benigne
-.5.1 (ntigenul este preparat din puroiul extras din ganglionii supurati ai
bolnavilor de aceasta boala;
-.5.2 7eactia se considera pozitiva daca la locul in#ectiei apare o roseata
devenind un nodul care se mentine 4'1/ zile;
0.-? Intra%er&orea"tia Cassoni
%entru diagnosticul !idatidozei
-.1/.1Se executa cu lic!idul de c!ist !idatic obtinut de la bovine sau ovine
sacrificate.
-.1/.2 7eactia se considera pozitiva daca peste 1'1/'2/ de minute apare o
reactie locala urticariana sau veziculoasa, incon#urata de o zona
!iperemica.
0.-- Intra%er&orea"tia "u antien %e Tri"1ine$$a s#ira$is
%entru diagnosticul tric!inelozei
-.11.1 Se executa cu un extract total din larva de Trichinella spiralis in ser
fiziologic in dilutie de 1&1/.///.
-.11.2 Citirea rezultatului se face dupa -/ si 2/ de minute si 20 de ore.
-.11.- 7eactia se pozitiveaza in doua perioade&
5
rea"tia #re"o"e care incepe sa apara la 1 minute dupa inoculare,
marcata de o vezicula alb'roz, incon#urata de un eritem neregulat
cu caracter edematos, care, dupa -/'2/ de minute, incepe sa
paleasca si dispare;
rea"tia tar%i/a caracterizata printr'o papula, incon#urata de o
zona eritmatoasa, apare abia de 14'20 de ore dupa inoculare.
Intra%er&orea"tii$e #entru %ianosti"u$ tu$are&iei4 a"tino&i"o2ei4 antra*u$ui4
&or/ei si a$ unor %er&ato&i"o2e + se e*e"uta %u#a a"eeasi te1ni"a
5. Inri6irea ,o$na/u$ui %u#a te1ni"a(
0.1 *olnavul este a#utat sa se instaleze intr'o pozitie cat mai confortabila in pat;
0.2 "eoarece alergenul poate declansa so"u$ ana!i$a"ti", motiv pentru care
bolnavii la care s'a facut testarea cutanata in cursul bolilor alergenice, trebuiesc
supraveg!eati cel putin in primele ore dupa inocularea alergenului utilizat la
testare.
7. Reorani2area $o"u$ui %e &un"a(
1.1Se arunca materialul infectat (ace, seringi, tampoane in recipiente speciale care se
vor incinera
1.2 Se aeriseste salonului
1.- Se decontamineaza, se dezinfecteaza si se pregatesc ptr sterilizare instrumentele
folosite
B. Reactiile cutanate toxinice
S"o#( de a stabili imunitatea innascuta sau dobandita fata de anumite boli.
Materia$e ne"esare(
+oxina;
(lcool 3/@'52@C;
(ce si seringi sterile
Casoleta cu material moale steril (comprese de tifon, vata
:anusi sterile .
-. Preatirea &ateria$e$or ne"esare(
1.1 Se pregatesc foile de observatie
1.2 Se pregatesc instrumentele si materialele necesare pe o tava medicala, utilizata
in acest scop, si se acopera cu un camp steril;
.. Preatirea !i2i"a si #si1i"a a ,o$na/u$ui(
2.1 Se anunta bonavul si se lamureste asupra caracterului inofensiv al te!nicii
0. E!e"tuarea te1ni"ii #ro#riu+2ise(
0.-. Rea"tia S"1i"@
se utilizeaza pentru determinarea receptivitatii fata de difterie.
-.1.1 Se in#ecteaza in grosimea pielii de pe suprafata anterioara a antebratului
drept /,2 ml toxina difterica si la acelasi nivel pe antebratul stang /,2
ml toxina difterica inactivate prin incalzire;
-.1.2 7ezultatul se citeste dupa 04 de ore;
1/
-.1.- 7eactia e pozitiva daca in locul inocularii toxinei se produce o
congestie locala cu edem, cu un diametru de circa 2/ mm.
0. .. Rea"tia Di"@
se utilizeaza pentru determinarea receptivitatii fata de scarlatina.
-.2.1 Se in#ecteaza antigenul ' /,2 ml toxina de streptococ scarlatinos;
-.2.2 7ezultatul se citeste dupa 14 ore;
-.2.- 7eactia se considera pozitiva daca in locul in#ectiei se formeaza un
eritem sau infiltrate cu un diametru de cel putin 1 cm;
0.0 Rea"tia %e stinere S"1u$t2+C1ar$ton
se utilizeaza pentru diagnosticul scarlatinei.
Se bazeaza pe faptul ca anticorpii antiscarlatinosi neutralizeaza toxina
streptococului !emolitic din piele, facand sa dispara local exantemul
scarlatinos;
-.-.1 Se in#ecteaza /,2 ml ser antiscarlatinos, antitoxic, strict intrademic;
-.-.2 )mpre#urul in#ectiei, antitoxinele, neutralizand toxina streptococica,
exantemul se va stinge;
-.-.- Spre deosebire de restul reactiilor cutanate, aceasta reactie utilizeaza
anticorpii in loc de antigen.
11