Fiziologie

1.) Manifestarile materiei vii : metabolismul , miscarea , ieitabilitatea , cresterea si

diferentierea , reproducerea si ereditatea , rezistenta active si adaptarea ,
imbatranirea si moartea .
Metabolismul - schimb reciproc si permanent de substanta si energie dintre
organism si mediu inconjurator .
2 cai anabolica reprezinta sinteza cu consum de energie a substantelor proprii
organismului pe baza componentelor mediului si predomina la animalele tinere in
crestere .
- catabolismul consta in utilizarea substantelor proprii organismului avand
ca rezultat materie lipsita de viata si energie , este proprie animalelor aflate la
maturitate sau in faza de imbatranire .
Miscarea forma de raspuns a organismului la actiunea factorilor de mediu , este
prezente de la nivel celuar la macro-organisme .
Iritabilitatea organismele reactioneaza la factorii de m ediu extern sau intern prin
modificari a intensitatii si sensului proceselor metabolice . Este propriu celulei
nervoase , musculare si glandulare .
Cresterea si diferentierea Cresterea este rezultatul acumularii de substanta in
interiorul celulelor ( predomina anabolismul avand ca effect o hipertrofiere si o
multiplicare a celulelor .
- Diferentierea apar modificari morfologice si functionale calitative care duc la
diferentiere si la dezvoltarea organismului .
Reproducerea si ereditatea organismele ajunse la un anumit grad de dezvoltare
sunt capabile sa produca organisme asemanatoare .
Rezistenta actia si adaptarea Rezistenta actia este capacitatea organismului
de-a reactiona la actiunea factorilor de mediu prin modificari metabolice si!sau
functionale .
- !daptarea rezultat al acestor modificari , organismul realizeaza supravietuirea
ca individ si ca specie .
Imbatranirea si moartea sunt datorate fenomenului de apoptoza si a acumularii de
metaboliti ( dezasimilatii .
2."ropietatile neuronilor : excitabilitatea , conductibilitatea , nemultiplicarea ,
degenerarea , secretia de mediatori chimici , neurocrinia .
"#citabilitatea proprietatea de-a reactiona la un stimul prin producerea de potential
de actiune numit influx nervos .
Conductibilitatea - capacitatea neuronilor de-a conduce specific prin structurile lor ,
influxul nervos , sensul conducerii excitatiei este : in dentrite celuliped , in axon
celulifug .
$emultiplicarea - neuronii si celulele musculare sunt intr-un numar fix la momentul
nasterii unui individ . #n timpul existenteti individului , neuronii care mor nu se ma
refac , nu mai sunt inlocuiti de alti neuroni ci de celule gliale .
Degenerarea prelungirilor dentritice si!sau axonice care si-au pierdut legaturile cu
pericarionul $ degenerescenta %alleriana .
&ecretia de mediator c'imic substanta chimica secretata la nivelul butonului
terminal axonic al unui neuron activ ( prezinta potential de actiune si are rolul in
transmiterea influxului nervos prin sinapsa la neuronul vecin sau la glande si muschi
care reprezinta organe efectuare .
$eurocrinia specifica unor neuroni din hipotalamus medulosuprarenala , din
sistemul nervos gastro-intestinal si consta in secretia de neurohormon cand sunt
activati neuronii din structurele respective .
(.) "roprietatile nervilor.
"#citabilitatea capacitatea nervului de a genera influx nervos ( potential de actiune
la actiunea unui stimul care poate fi liminal ( de prag , sau supraliminal. Exista si
stimul subliminal care, insa, nu dezvolta influx nervos. %ervul raspunde la stimulul
liminal si la cel supraliminal prin acelasi potential de actiune ( influx nervos : legea
&tot sau nimic'. "entru a provoca un raspuns, stimulul trebuie sa aiba o anumita
bruschete prag de hlimaliza.
Conductibilitatea capacitatea nervului de a propaga influxul nervos prin structurile
sale de la un segment activ la altul vicin, inactiv. "ropagarea influxului nervos se
realizeaza &din aproape in aproape' in fibrele amielinice si saltatoriu in fibrele
mielinice ( de la o strangulatie (anvier la alta . Mecanismul autopropagari infuxului
nervos consta in proprietatea sarcinilor pozitive de a se deplasa spre cele negative. #n
segmentul excitat al unui nerv are loc negativarea la exterior si pozitivarea la interior,
respectiv aparitia potentialului de actiune. )eplasarea sarcinilor pozitive spre cele
negative se realizeaza la suprafata nervului din segmentul neexcitat spre zona
excitata* in interiorul nervului, de la zona excitata, sarcinile pozitive se deplaseaza in
zona aflata inca in repaus. +e formeaza astfel curenti locali ,ermann care vor deplasa
influxul nervos ca pe o unda de negativare.
Infatigabilitatea nervu nu oboseste.
)abilitatea capacitatea nervului de a raspunde la fiecare stimul prin crearea unui
potential de actiune.
*.) -unctile nervilor.
+rofica asupra organelor interne organele s-ar atrofia daca s-ar intrerupe
legaturile lor cu nervi de care depind.
Conducerea specifica a influ#ului neros.
- nervii formati din prelungirile dendritice ale neuronilor sunt nervi senzitivi si
conduc influxul nervos centripet.
- nervii formati din prelungirile axonice ale neuronilor sunt nervi motori si conduc
influxul nervos centrifug
- nervii micsti care prezinta fibre nervoase care conduc influxul nervos in ambele
sensuri, dar separat de fiecare categorie de fibre in parte.
.onducerea influxului nervos in nerv se face:
- in sens unic ( de la receptor la efectuor
- fara decrement ( aceeasi intensitate
- izolata pt. fiecare fibra in parte ( infuxul nervos nu trece de la o fibra la alta
- se face cu viteze diferite in functie de tipul de fibra nervoasa ( dar in fibra
nervoasa viteza este constanta
- in fibrele axonice groase cu viteza mare de /0 120 m!s* in fibrele motorii,
fibrele mielinice, nervii somatici
- viteza mica, intre 0,3 2 m!s, in fibrele axonice subtiri, in fibrele senzitive, fibrele
amielinice si nervii vegetativi.
,.) -unctiile celulelor gliale ( nevrogliile
- sustinerea si protectia mecanica a neuronilor
- coopereaza metabolic cu neuronii
- nutritia neuronilor prin transferul substantelor nutritive din capilarele sanguine catre
nervii din +%.
- realizeaza bariera hematoencefalica, protejand neuronii din +%. impotriva
substantelor toxice, bacterii, metaboliti, etc.
- fagocitoza prin care elimina microbii sau neuronii morti neuronofagie.
- se pot multiplica ocupand spatiile ramase libere prin moartea neuronilor si asigura
reanoirea populatiilor de celulele gliale.
- au un grad ridicat de reactivitate, intervenind rapid in inflamatii si infectii.
-.) Mecanismul transmiterii excitatiei prin sinapsele excitatoare.
4ransmiterea influxului nervos prin sinapsa se realizeaza cu participarea fenomenelor
bioelectrice si biochimice.
"otentialul de actiune ajuns la butonul terminal axonic al unui neuron excitat
determina depolarizarea membranei presinaptice marindu-i permeabilitatea pt. ionii
de %a si .a, acestia patrunzand in interior.
+ub influenta lor, veziculele presinaptice elibereaza mediatorul chimic ( acetilcolina
567 in spatiul sinaptic. 6 se fixeaza pe receptorii specifici ai membranelor
postsinaptice facand-o permeabila pt. ionii de %a care patrund prin membrana
postsinaptica, determinand depolizarea acesteia in aproximativ 1 ms, cu aparitia
potentialului de actiune postsinaptic excitator ( ""+E care este un curent local de
10-80 m9.
/. Mecanismul transimterii excitatiei prin sinapsele inhibitorii.
:n mecanism activ in care mediatorul chimic inhibitor ( saponina sau ;6<6
realizeaza o hiperpolarizare ( hiperpozitivizare a membranei postsinaptice a unui
pericarion, ca urmare a patrunderii in interior a ionilor de .l si = ""+#.
>. "roprietatile sinapselor.
- transmiterea in sens unic a influxului nervos, de la neuronul presinaptic la neuronul
postsinaptic* ca urmare, influxul nervos se transmite de la receptor catre centrii
nervosi si de aici spre organele efectoare.
- transmiterea intarziata a influxului nerovs, deoarece procesele biochimice ale
mediatorilor chimici se desfasoara mai lent decat cele biochimice.
- oboseala sinaptica, ca urmare a epuizarii madiatorului chimic ( nervul este
considerat infatigabil, iar sinapsa fatigabila .
- transmisia nedistorsionata a informatiilor la nivelul sinapsei.
?. 6rcul reflex somatic: partile componente si rolul lor.
- (eceptorii: - exteroceptivi ( din piele si mucoase vin in contact cu exteriorul.
- interoceptivi ( din viscere* specializati pt. presiune si durere
- proprioceptori ( din ligamente, muschi, la nivelul articulatiilor .
- .alea aferenta reprezentata de fibrele nervoase senzitive ( dendrite care conduc
potentialul de receptor sub forma de influx nervos senzitiv spre centrii nervosi.
- .entrii nervosi grupuri de pericarioni aflati in legaturi prin sinapse ( legaturi de
continuitate , care analizeaza influxul nervos senzitiv si elaboreaza influxul nervos
motor.
- .alea motorie reprezentata de prelungirile axonice ale neuronilor motori care
conduc potentialele de actiune la organele efectoare.
- @rganele efectoare muschi striati, netezi, glande, muschiul cardiac.
10. .lasificarea reflexelor
- dupa localizarea receptorilor:
- exterioceptive ( receptorii se gasesc in piele, mucoase
- interoceptive
- proprioceptive ( la nivelul articulatiilor, oaselor, muschilor
- dupa oraganul efector:
- somatice mioreflexele tendinoase
- vegetative musculatura neteda a organelor
- dupa momentul aparitiei reflexelor in dezvoltarea autogenetica a individului sau a
organismului:
- inascute ( neconditionate se gasesc la toti indivizii speciei respective, se
transmite ereditar si apar inca de la nastere, contin centri nervosi situati in diferite nivele
corticale, asigura supravietuirea.
- dobandite ( conditionate caracteristice prin aparitia la anumiti indivizi
dintr-o populatie, nu se transmite ereditar, se formeaza pe seama celor inascute, iar in
urma asocierii indelungate a stimulului neconditionat cu cel conditionat, centrii nervosi
sunt intotdeauna pe scoarta cerebrala si ele pot sa dispara daca nu se mai asociaza cu cei
2 excitanti.
11. (eflexe somatice medulare.
- au centrii nervosi situati in coarnele ventrale ale substantei cenusii.
- (otulian ( patelar prin lovirea ligamentului tibiopatelar.
- +upratarsian lovirea tendonului muschiului tibial anterior si extensor al falangelor.
- 6chilian lovirea tendonului muschiului triceps sural si flexor superficial.
- +upracarpian lovirea tendoanelor muschiului extensor carporadial si extensor comun
al degetelor.
- 4ricepsului brahial lovirea tendonului cu insertie olecraniana.
)upa nr. de centrii nervosi:
- monosinaptice formate dintr-un singur neuron senzitiv si un singur neuron
motor in legatura prin sinapsa ( rotulian, achilian .
- polisinaptice majoritatea reflexelor* contin mai multi neuroni motori localizati
fie in ganglionii vegetativi paravertebrali, fie in maduva spinarii, fie in encefal,
aflati in legatura sinaptica.
)upa sediul receptorilor:
- exteroceptive grebanului, abdominal, scrotal, cremasterian, mamar ( la vaca ,
anal, plantar, palmar, vulvar ( iapa, vaca , al cozii ( la cal .
- "roprioceptive rotulian, achilian, al tricepsului brahial.
12. (eflexe vegetative medulare.
)efecatia cresterea presiunii intrarectale ( peste 80 mm!,g prin acumulare de fecale
eliminarea fecalelor consecutiv relaxarii sfincterului ( alb si contractiei musculaturii
rectului si colonului.
Mictiunea cresterea presiunii intravezicale prin acumulare de urina evacuarea urinei
consecutiv relaxarii sfincterului vezical si contractia musculaturii vezicii.
Erectia excitatii tactile ale penisului si aferentei cordicale ( vizuale, olfactive, acustice
cresterea turgescentei si volumului penisului consecutiv afluxului sanguin crescut in
tesutul cavernos.
Ejacularea excitarea receptorilor tactili din gland eliminarea spermei prin contractia
muschilor ischio si bulbo cavernosi si canalului deferent si ejaculator.
)igestive numeroase.
18. .aile ascendente ale sensibilitatii.
+ensibilitatea exteroceptiva sau superficiala determinata de actiunea factorilor
( excitantilor din mediul extern asupra receptorilor de la suprafata corpulu, este la
randul ei de 8 tipuri: tactila, termica, dureroasa.
+ensibilitatea tactila fina, condusa de fasciculele ;oll si <urdach, existente in cordonul
dorsal al maduvei spinarii. .ompusa din 8 neuroni senzitivi: protoneuronul,
deutoneuronul, releul talamo-cortical.
+ensibilitatea tactila difuza ( protopatica condusa printr-o cale formata din
&inlantuirea' a 8 serii de neuroni senzitivi: protoneuronul, releul spino-talamic, releul
talamo-cortical.
+ensibilitatea termica si dureroasa condusa pe o cale formata din sinaptizarea a 8 serii
de neuroni protoneuronul, deutoneuronul, releul talamo-cortical.
+ensibilitatea proprioceptiva: constienta si inconstienta. Este indusa de excitarea
receptorilor din aparatul locomotor, prin vibratii, tensiuni musculare, greutatea corpului,
etc.
- sensibilitatea proprioceptiva constienta este condusa de fasciculele ;oll si
<urdach.
- sensibilitatea proprioceptiva inconstienta este condusa pe o cale formata de
sinaptizarea a 2 serii de neuroni senzitivi: protoneuronul, releul medulo-cerebelos,
fasciculul spino-cerebelos direct ( dorsal -lechsig* fasciculul spino-cerebelos
incrucisat ( ventral ;oAers.
- sensibilitatea interoceptiva indusa de excitatii transmise de la viscere, nu are cai
medulare proprii.
1B. .aile descendente ale motricitatii.
Motilitatea proprietatea organului de a efectua miscari in mod activ sau pasiv, este de 2
tipuri: voluntara si involuntara.
- motilitatea voluntara: se realizeaza prin conducerea influxului nervos de la ariile
motori ale scoartei cerebrale la neuronii motori din coarnele ventrale ale maduvei
spinarii si de aici in muschi. 6sigurata de 2 fascicule cortico-spinale: fasciculul
piramidal direct ( 4ucC si fasciculul piramidal incrucisat ( cortico-spinal lateral
- motilitatea involuntara asigurata de conducerea influxului nervos pe caile extra
piramidale. Miscarile de orietnare ( acustica si auditiva , tonusul muschilor
flexori si extensori, postura.
13. .entrii nervosi vitali bulbari
+unt stimulati de modificari chimice si ! sau de cele de presiune hidrostatica a
sangelui.
- #nspirator chemoreceptorii bulbari pt. .@2 sanguini neuroni bulbari nervii
spinali ai muschilori inspiratori contractia muschilor inspiratori.
- Expirator ( ,erring si <reuer receptori de intindere peribranhici nervul
vag nervii spinali ai muschilor respiratori contractia muschilor expiratori.
- .ardioinhibator baroreceptori din endocard, sinus carotic si carja aortica
nervul depresor nervul vag reducerea frecventei cardiace.
- 9asomotor.
1D. .entrii nervosi ai hipotalamusului.
- al foamei localizata in nucleii ventro laterali. +timularea lui induce ingestia de
alimente, iar distrugerea lui determina incetarea indigestiei ( anorexie si slabire
progresiva urmata de moarte.
- al satietatii localizata in nucleii ventro-mediani. +timularea lui induce ingestia de
alimente iar distrugerea lui este urmata de ingestia excesiva de alimente si obezitate.
- al setei este situat in hipotalamusul anterior. +timularea neuronilor sai de catre
cresterea presiunii osmotice a sangelui genereaza senzatia de sete si induce ingestia
de apa.
- termogenie situat in hipotalamusul posterior. "e baza integrarii informatiilor
primite de la termoreceptori, el trimite stimuli la centrii spinali ( simpatici si
neuromotori care declanseaza reflexe termogene ( frison sau care limiteaza
deperdictia calorica ( prin vasoconstrictie cutanata, horipilatie, horiplumatie .
- termolitic situat in partea anterioara a hipotalamusului. "e baza integrarii
informatiilor primite de la termoreceptorii cutanati si din peretii vaselor sanguine care
iriga hipotalamusul, el declanseaza reflexe care intensifica pierderile calorice ale
organismului ( prin vasodilatatie cutanata, transpiratie, poplinee .
1/. -unctiile hipotalamusului.
- (eglarea activitatii veghe-somn starile veghe-somn sunt induse de stimuli generati
in nucleii hipotalamici ( nuclei componenti ai zonei diencefalice a formatiunii
reticulate :
- hipotalamusul posterior stimuleaza starea de veghe ( vigilenta , distrugerea lui este
urmata de somnolenta.
- hipotalamusul anterior intretine starea de somn, atropina ( blocant parasimpatic
provoaca insomnie.
- (eglarea sistemului nervos vegetativ se realizeaza prin centrii nervosi simpatici si
parasimpatici ai hipotalamusului.
- hipotalamusul anterior intretine tonusul parasimpatic
- hipotalamusul posterior intretine tonusul simpatic.
- (eglarea comportamentului instinctual:
- activitatea sexuala controlata prin hormonii de eliberare a hormonilor gonadotropi
hipofizari, care, la randul lor, controleaza activitatea gonadelor.
- ejectia laptelui din glanda mamara este provocata de oxitocina secretata
preponderent in nucleul paraventricular, acumulata posterohipofiza si transportata la
mamela prin intermediul sangelui.
- (eglarea activitatilor endocrine prin legatura dintre glanda hipofiza si hipotalamus
care intervine reglarea respiratiei, circulatiei, metabolismului energetic, protidic,
glucidic, lipidic si echilibrul hidro-electrolitic, etc. Ea randul sau hipotalamusul este
controlat de scoarta emisferelor cerebrale.
1>. Efectele produse de stimularea nervoasa simpatica asupra organelor inervate de
acestea.
Muschii radiari ai irisurui contractie urmata de dilatarea pupilei.
Muschii circulari ai irisului nu are efecte asupra lor.
Muschii ciliari contractia muschilor radiari pt. vederea la distanta.
;landele lacrimale vasoconstrictie* diminuarea secretiei.
;landele salivare vasoconstrictie* secretie de saliva vascoasa ( mucina .
<ronhii bronhoditalator.
#nima si vase cardioaccelerator* dilatator al vaselor coronare.
+tomacul si intestinul scaderea tonusului si motilitatii* constrictia sfincterelor*
inhibarea secretiei si digestiei.
"ancreas nu are efecte asupra lui.
9ezica urinara relaxarea muschiului vezical si contractia sfincterului vezical intern
9asele din tegument vasoconstrictie periferica.
9asele din muschi si creier vasul dilatatie* vasoconstrictie usoara.
4ermoreglare termogeneza.
1?. Efectele produse de stimularea nervoasa parasimpatica asupra organelor inervate
de acestea.
Muschii radiari ai irisului nu are efecte asupra lor.
Muschii circulari ai irisului contractie, urmata de micsorarea pupilei.
Muschii ciliari contractia muschilor circulari pt. vederea de aproape.
;landele lacrimale vasodilatatie si secretie.
;landele salivare vasodilatatie* secretie apoasa abundenta.
<ronhii bronhoconstrictor.
#nima si vase cardiomoderator* coronaroconstrictie.
+tomacul si instestinul cresterea tonusului si motilitatii* relaxarea sfincterelor*
stimularea secretiei si digestiei.
"ancreas cresterea secretiei endocrine si exocrine.
9ezica urinara contractia muschiului si relaxarea sfincterului intern.
9asele din tegument vasodilatatie in unele zone.
9asele din muschi si creier nu are efecte asupra lor.
4ermoreglare termoliza.
20. 6ctiuni fiziologice si reglarea secretiei hormonului somatotrop +4,.
+omatotropul ( +4, , numit hormonul de crestere, stimuleaza cresterea oaselor lungi
si sinteza proteinelor, contribuie impreuna cu alti hormoni ( tiroidieni, gonadali, etc.
la cresterea organismului. +ub actiunea +4, sunt diminuate eliminarile de %, ", = ,
.a, %a si creste continutul de proteine a organismului* +4, stimuleaza transportul
aminoacizilor in celule si activeaza incorporarea lor in noi proteine, actiuni care
explica cresterea scheletului si a diferitelor viscere.
+4, influenteaza si metabolismul glucidic, stimuland descarcarea de glucoza in ficat
si diminuand consumul tisular de glucoza, ceea ce are ca rezultat cresterea glicemiei*
mobilizeaza acizii grasi din depozitele lipidice ale organismului si stimuleaza sinteza
de corpi cetonici ( cetogeneza , furnizand astfel energia necesara sintezelor proteice.
+ecretia de +4, este controlata de hipotalamus prin 2 neurohormoni: unul stimuleaza
secretia, iar celalalt o inhiba. ,ormonul de crestere se secreta in tot cursul vietii, iar
inanitia, hipoglicemia, cresterea concentratiei aminoacizilor plasmaticisi starile de
stres produc descarcari crescute de +4,.
#nsuficienta secretiei in perioada de crestere are ca rezultat nanismul hipofizar
( piticismul , caracterizat printr-o dezvoltare somatica redusa, dar armonioasa si o
dezvoltare psihica normala. Excesul de +4, in perioada de crestere a organismului
este urmat de gigantism, iar daca survine la adult provoaca acromegalia, caracterizata
prin cresterea extremitatilor si a volumului visceral.
21. 6ctivitati fiziologice si reglarea secretiei hormonului tirotrop 4+,.
4irotropina ( 4+, stimuleaza secretia tiroideana.
+ecretia de 4+, este controlata atat printr-un mecanism de feedbacC negativ,
exercitat de concentratiile crescute de hormoni tiroidieni asupra adenohipofizei, cat si
printr-un mecanism nervos care actioneaza prin descarcarea unui hormon eliberator
de tirotropina din hipotalamus ( 4(, . 6stfel, schimbari survenite in mediul intern
sau extern produc modificari adecvate ale secretiei tiroidiene.
22. 6ctivitati fiziologice si reglarea secretiei hormonului adenocorticotrop 6.4,.
.orticotropina ( 6.4, stimuleaza secretia corticosuprarenalei ( glucocorticoizi, iar
in mica masura si secretia de mineralocorticoizi .
+ecretia de 6.4, este controlata de centri hipotalamici prin intermediul unui
neurohormon hormonul eliberator de corticotropina -, care ajunge la nivelul
adenohipofizei prin vasele sistemului port. .resterea concentratiei plasmatice a
glucocorticoizilor liberi, printr-un mecanism de feedbacC negativ, scade secretia de
6.4,, prin actiune atat asupra hipotalamusului cat si asupra hipofizei, iar
diminuarea nivelului glucocorticoizilor liberi plasmatici activeaza sinteza si
descarcarile de 6.4, ( de exemplu, in insuficienta corticosuprarenaliana cronica .
28. 6ctivitati fiziologice si reglarea secretiei hormonului foliculostimulant -+, si de
luteinizare E,.
;onadotropinele regleaza activitatea gonadelor atat la femele cat si la masculi.
6denohipofiza secreta 2 hormoni gonadotropi: hormonul foliculostimulant ( -+, si
hormonul luteinizant ( E, , care actioneaza intr-o corelatie stransa, controland
scretia hormonilor sexuali si formarea gametilor.
+ecretia gonadotropinelor este controlata, de asemenea, de centrii hipotalamici.
2B. Efectele fiziologice si reglarea secretiei hormonului antidiuretic 6), si
ocitocinei.
!D. si ocitocina sunt secretai de neuronii hipotalamici anteriori si apoi transportati
prin axonii acestor neuroni pana in lobul posterior hipofizar. )in aceste terminatii
nervoase hormonii se elibereaza direct in sange.
6), are ca actiune principala conservarea apei in organism prin scaderea
eliminarilor hidrice renale, datorita cresterii permeabilitatii partii terminale a
nefronului. +ub actiunea 6), volumul urinar scade si concentratia urinara creste. #n
doze mari hormonul produce cresterea tensiunii arteriale prin actiunea sa asupra
musculaturii netede din peretii arteriolari si de aceea mai este denumit vasopresina.
)escarcarea de 6), din neurohipofiza se face sub influenta impulsurilor provenite
de la nivelul osmoreceptorilor si al baroreceptorilor, printr-un mecanism de feedbacC.
9ariatiile volumului lichidelor extracelulare influenteaza secretia de 6), , iar
lezarea nucleilor hipotalamici sau a lobului posterior hipofizar provoaca diabetul
insipid. +indromul, datorat deficitului de 6),, se manifesta prin eliminarea unor
mari cantitati de urina diluata, concomitent cu ingestia unor cantitati de apa
corespunzatoare celor pierdute.
/citocina are ca efect principal contractia celulelor mioepiteliale din peretii canalelor
galactofore, urmata de ejectia laptelui* de asemenea, provoaca contractia musculaturii
netede a uterului, efect slab pe uterul negestant si din ce in ce mai puternic pe uterul
gestant, pe masura ce gestatia se apropie de termen. #n timpul travaliului creste
secretia de ocitocina, descarcarile crescute de ocitocina contribuind la realizarea
expulziei fetale.