Branding de ar.

Romnia
Imaginea unei ri reflect modul n care vedem acea ar ca o destina ie turistic, ca loc
pentru investi ii sau ca surs de provenien a bunurilor. Astfel, brandingul de ar devine parte a
unui ciclu care se autosus ine: pe msur ce o ar i va promova mrcile, acele mrci vor promova
imaginea rii respective.
1
Romnia a ncercat s promoveze imaginea de ar ncepnd cu anul 2!, anul n care ara
noastr a aderat la "niunea #uropean. $in acel an Romnia a nceput s realizeze branding de ar
cu a%utorul mai multor speciali ti de brand.
&n prima faz ara noastr a nceput promovarea imaginii de ar printr'un brand turistic,
promovnd obiectivele de interes ma(im pentru posibilii turi ti. )u timpul Romnia a nceput s
promoveze i domeniile mai pu in dezvoltate fa de restul arilor membre "niunii #uropene,
deoarece Romnia dore te o cre tere economic sustenabil i un nivel de trai asemntor celor
rilor din fruntea "niunii #uropene.
&n continuare o s ncerc sa dezbat cele dou inte fi(ate de Romnia pentru promovarea
imaginii de ar:
1. *urismul Romnesc
2. Investi iile +trine $irecte ,I+$-
3.1 Tursimul Romnesc
3.1.1 Coordonate actuale ale Turismului Romnesc
Astzi, n Romnia, turismul constituie unul din domeniile de activitate social
economic n plin ascensiune, care tinde s se constituie ntr'o ramur distinct a economiei
na.ionale. +ub influen.a puternicului avnt social, economic /i te0nico 1/tiin.ific din .ara
noastr, n special n ultimii 2 de ani, turismul capt o amploare tot mai mare, devenind un
mi%loc modern /i eficient de diversificare a cilor de refacere a capacit.ii de munc /i de
utilizare plcut /i ra.ional a timpului liber.
Romnia este nzestrat cu o mare varietate de atrac.ii turistice. 2itoralul romnesc al
3rii 4egre msoar 256 7m. /i are numeroase /i largi pla%e acoperite u nisip foarte fin, n
timp ce $elta $unrii con.ine o flor /i faun variat. &n centrul .rii 8odi/ul *ransilvaniei
este ncon%urat de frumuse.ea 3un.ilor )arpa.i. 4umeroase izvoare de ap mineral /i lacuri
1
Ioan )osmescu, *urismul ' fenomen comple( contemporan, #ditura #conomic, 9ucure/ti 1::;
1
cu calit.i terapeutice constituie baza dezvoltrii unor sta.iuni balneare. 3ai mult Romnia
este bogat n locuri istorice, ca de e(emplu cet.ile dacice, monumentele de art vec0e /i
modern de pe ntreg cuprinsul .rii, n ora/e /i sate vec0i /i noi.
2
Alturi de atrac.iile naturale /i cultural'istorice se adaug /i realizrile poporului
romn: <idrocentralele de pe rurile interioare' 9istri.a, Arge/, =lt, 3ure/, +ome/. +iret sau
cele de la 8or.ile de >ier, )analul $unre 1 3area 4eagr, *ransfgr/anul.
$in punct de vedere turistic, prima atrac.ie natural din Romnia este litoralul 3rii
4egre. )ei aproape 1 7m. de litoral, ntre 4vodari /i frontiera cu 9ulgaria, dispun de
e(celente pla%e cu nisip, o mare fr maree, favorabil nottorilor, foarte multe zile nsorite
,circa 26 anual- /i temperatur moderat de cald, o e(celent infrastructur, cu spa.ioase
0oteluri /i vile, facilit.i pentru turi/ti, acces u/or pe /oselele de coast spre )onstan.a sau
9ucure/ti pe podurile peste $unre de la ?iurgeni 1@adu =ii /i de la )ernavod. &n
mpre%urimi se gsesc numeroase locuri de interes ar0eologic, ca monumentul de la
Adamclisi, ruinele vec0ilor ora/e grece/ti' <istria este cel mai bun e(emplu.
Alturi de litoral, $elta $unrii este o atrac.ie ma%or pentru iubitorii naturii.
<otelurile de la 3aliuc, +ulina, )ri/an, *ulcea pot caza turi/tii n condi.ii foarte bune, de
unde ace/tia pot vizita pdurile /i lacurile din apropiere 1 sanctuarele psrilor /i a altor
viet.i.
Aara noastr dispune de numeroase /i variate izvoare de ape minerale, rspndite pe
tot teritoriul n %urul crora s'au dezvoltat zeci de sta.iuni balneare. Alturi de #forie 4ord,
3angalia, 4eptun situate pe litoral, cele mai importante, unele de nivel interna.ional sunt:
9ile <erculane ,renumit nc de pe vremea romanilor-, 9ile >eli(, )limne/ti 1
)ciulata, =lne/ti, ?ovora, *u/nad, +ovata, )ovasna, +lnic 3oldova, @atra $ornei, putnd
constitui e(celente puncte de plecare pentru e(cursii n )arpa.i.
)u un peisa% atrgtor, @alea 8ra0ovei /i 9ucegii sunt locuri unde s'au dezvoltat cele
mai vec0i sta.iuni montane din Romnia: +inaia, 8redeal. 9u/teni, 8oiana 9ra/ov. Alte areale
cu un poten.ial turistic dezvoltat sunt zona 9lea 2ac /i )urtea de Arge/ 1 )apra, 2otru
@oineasa, @alea Ialomi.ei, +emenic 1 3untele 3ic, arealul Raru 1 ?iumalu 1 @atra
$ornei.
=ra/ele, satele, precum /i monumentele de interes istoric, artistic sau etnografic
completeaz poten.ialul turistic natural al Romniei. 3onumentele de art medieval din
3oldova de 4ord, ale cror construc.ii au fost acoperite la e(terior /i n interior cu fresce ce
dateaz de peste 6 de ani, aflate n eviden.a ".4.#.+.).=., constituie un e(emplu al
2
3acovei Iustina, *ez de $octorat: B3ar7eting n promovarea imaginii de ar a RomnieiB, A+# 2:
2
mo/tenirii culturale a Romniei. &n afar de 9ucure/ti, cu monumente de ar0itectur vec0i /i
moderne, parcuri minunate, muzee interesante /i un bogat program de manifestri culturale
ora/e ca 9ra/ov , +ibiu, )lu% 4apoca, =radea, Arad, <unedoara, +ig0i/oara, Alba Iulia ,n
*ransilvania-, 8iatra 4eam., Ia/i, Rdu.i ,n 3oldova-, )urtea de Arge/, *rgovi/te, )raiova
/i *rgu Ciu, n 3untenia /i =ltenia-, *imi/oara ,n 9anat-, 9aia 3are ,n 3aramure/- ofer
multe motive de vizitare: castele, cet.i, palate, construc.ii de lemn, biserici, mnstiri.
8oten.ialul turistic de e(cep.ie al Romniei este marcat prin dou componente
esen.iale:
' componenta natural, reprezentat prin peisa%e spectaculoase, configura.ia variat a
reliefului, condi.iile climatice favorabile, valoarea terapeutic /i abunden.a unor factori
naturali de curD
' componenta antropic, reprezentat prin vestigii ale civiliza.iilor ce s'au succedat pe
teritoriul Romniei din vremuri imemoriale, monumente /i obiective de art laic sau
religioase, muzee /i colec.ii muzeale, elemente de etnografie /i folclor de mare frumuse.e /i
originalitate, realizri actuale de prestigiu.
Acestea constituie elementele de mare atractivitate ale ofertei turistice romne/ti,
prezentnd o palet larg de forme de turism: de se%ur ,de litoral, montan, balnear-, vntoare
/i pescuit sportiv, turism itinerant cu valen.e culturale, turism profesional etc.
8ozi.ia geografic i confer Romniei statutul de .ar carpato'danubiano'pontic,
datorit celor trei elemente naturale definitorii n structura peisagistic /i a teritoriului: 3un.ii
)arpa.i, fluviul $unrea /i 3area 4eagr.
>iecare form a cadrului natural de.ine, dup specificul su, o anumit capacitate de
poten.ial turistic, urmrit pe treptele ma%ore de relief, cre/te de la cmpie, la dealuri /i
podi/uri pn la unit.ile montane, e(cep.ie fcnd litoralul romnesc al 3rii 4egre /i $elta
$unrii, care prezint aspecte fizico'geografice originale. Romnia este de.intoarea unui
tezaur imens de vestigii ar0eologice, monumente istorice, de ar0itectur sau de art, ca /i a
unui inestimabil patrimoniu care atest evolu.ia /i continuitatea de munc /i de via. pe aceste
meleaguri, dezvoltarea culturii /i artei poporului romn.
3.1.2 Capacitatea de cazare turistic
E
8rin structur de primire turistic cu func.iuni de cazare turistic se n.elege orice
construc.ie sau amena%are, care furnizeaz n mod permanent sau sezonier serviciul de cazare
/i alte servicii specifice pentru turi/ti.
4u se cuprind n structurile de primire turistic cu func.iuni de cazare turistic:
structurile de primire folosite n e(clusivitate de posesori sau c0iria/i, pe o durat mai mare de
un an, indiferent de clasificarea acestoraD locuin.ele secundare ale popula.iei, utilizate n
scopuri turistice n mod e(clusiv de posesorii acestoraD cminele, internatele /colare pe
perioada anului /colar, unit.ile spitalice/ti ,cu e(cep.ia sanatoriilor /i altor spa.ii similare ce
practic n mod e(clusiv activit.i turistice-D vagoanele dormitorD adposturile /i refugiile
montane /i similareD barcile /i dormitoarele pentru muncitori, cminele de btrni /i casele
de copii.
Structurile de primire turistic Indicii de utilizare net a capacit ii de
cu funciuni de cazare turistic cazare !n func iune pe categorii de
"i capacitatea de cazare turistic confort, !n anul 2##$

+ursa: Institutul 4a ional de +tatistic
&n numrul structurilor de primire turistic cu func.iuni de cazare turistic sunt
cuprinse structurile de primire turistic e(istente la E1 iulie din anul respectiv, fiind e(cluse
cele a cror activitate a fost ntrerupt pentru o perioad mai mare de timp, n vederea
realizrii unor repara.ii capitale sau pentru modificri importante ale capacit.ii de cazare
sauF/i a categoriei de ncadrare.
E
)apacitatea de cazare turistic e(istent ,instalat- reprezint numrul de locuri de
cazare de folosin. turistic nscrise n ultimul act de recep.ie, omologare sau clasificare al
E
GGG.insse.ro
5
structurii de primire turistic, e(clusiv paturile suplimentare care se pot instala n caz de
necesitate. 4umrul de locuri a fost determinat pentru structurile e(istente la E1 iulie din anul
respectiv.
)ercetrile statistice cuprind structuri de primire turistic cu func.iuni de cazare
turistic cu o capacitate de cazare instalat de cel pu.in 6 locuri'pat.
)apacitatea de cazare turistic n func.iune ,e(primat n locuri'zile- reprezint
numrul de locuri de cazare puse la dispozi.ia turi/tilor de ctre structurile de primire turistic,
.innd cont de numrul de zile ct acestea sunt desc0ise n perioada considerat. +e e(clud
locurile din camerele sau structurile nc0ise temporar, din lips de turi/ti, pentru repara.ii
capitale sau pentru alte motive.
+ursa: Institutul 4a ional de +tatistic
?ruparea indicatorilor s'a efectuat dup forma de proprietate asupra capitalului social
al unit.ii /i anume:
5
proprietate ma%oritar de stat care cuprinde capitalul integral de stat, public de
interes na.ional /i local, mi(t ,unde statul de.ine peste 6H din capital-D
proprietate ma%oritar privat, care cuprinde capitalul integral privat, mi(t
,peste 6H capital social privat-, integral strin, cooperatist /i ob/tesc.
5
GGG.insse.ro
6
+ursa: Institutul 4a ional de +tatistic
3.1.3 %cti&itatea de cazare turistica
4umrul turi/tilor caza.i n structurile de primire turistic cu func.iuni de cazare
turistic cuprinde toate persoanele ,romni /i strini- care cltoresc n afara localit.ilor n
care /i au domiciliul stabil, pentru o perioad mai mic de 12 luni /i stau cel pu.in o noapte
ntr'o structur de primire turistic n zone vizitate din .arD motivul principal al cltoriei este
altul dect acela de a desf/ura o activitate remunerat n locurile vizitate.
&nnoptrile n structurile de primire turistic cu func iuni de cazare turistic
I
+ursa: Institutul 4a ional de +tatistic
&nnoptarea reprezint fiecare noapte pentru care o persoan este nregistrat ntr'o
structur de primire turistic cu func.iuni de cazare turistic, indiferent dac fizic este
prezent sau nu n camer.
&nregistrarea turistului strin care este cazat ntr'o structur de primire turistic cu
func.iuni de cazare turistic se face dup .ara sau zona geografic de re/edin. a acestuia.
*uri/tii caza.i n structurile de primire &nnoptrile n structurile de primire turistic cu
turistic cu func.iuni de cazare turistic, func.iuni de cazare turistic, pe destina.ii
pe destina.ii turistice, n anul 2: turistice, n anul 2:

+ursa: Institutul 4a ional de +tatistic
Indicii de utilizare net a capacit.ii de cazare turistic n func.iune se calculeaz prin
raportarea numrului de nnoptri realizate, la capacitatea de cazare turistic n func.iune, din
perioada respectiv.
Indicii de utilizare net a capacit.ii de cazare turistic n func.iune, pe tipuri
de structuri de primire turistic cu func.iuni de cazare turistic, n anul 2:
!

+ursa: Institutul 4a ional de +tatistic
3.2 In&esti iile strine directe
Investi.iile strine directe sunt promovate de Agen.ia Romn de Investi.ii +trine
,ARI+- /i prin msuri fiscale aplicabile investi.iilor strine n Romnia
6
.
Agen.ia Romn de Investi.ii +trine ,ARI+- a ini.iat n 25 cel mai important
proiect de pn atunci, cu scopul de a atrage investi.ii strine n .ara noastr, intitulat
JRomnia, o destina.ie atractiv pentru investi.iile strineB. 8roiectul are ca scop sc0imbarea
mediului de afaceri romnesc pentru a reduce restric.iile pe care investitorii strini le au de
dep/it. Activitatea de promovare s'a a(at pe dou direc.ii ' elaborarea de politici de atragere
a investi.iilor strine /i desf/urarea de activit.i promo.ionale destinate atragerii de investitori
strini. &n acest sens, msurile ntreprinse au fost:
I
organizarea de consultri periodice cu autorit.ile care promoveaz
proiectele de investi.ii pentru stabilirea priorit.ilor anualeD realizarea portofoliului
anual de proiecte prioritare /i stabilirea mi%loacelor de promovare pentru atragerea de
investi.ii strine semnificativeD
realizarea site'ul ARI+ ,GGG.arisinvest.ro-, cuprinznd o serie de
informa.ii generale /i de interes pentru partenerii strini interesa.i de proiectele de
investi.ii din Romnia. +ite'ul include /i proiecte de investi.ii promovate de
autorit.ile locale /i centrale. 8e lng pagina principal n limba engleza, ARI+ a mai
dezvoltat /i alte sec.iuni n limba francez, turc, spaniol, italian, german, danez
/i rusD
lansarea unui buletin informativ ,neGsletter- lunar n care sunt
prezentate realit.ile investi.ionale din Romnia, acesta fiind destinat poten.ialilor
investitori, marilor companii multina.ionale, companiilor de consultan. consacrate.
$istribu.ia acestui buletin informativ se face att n format electronic prin e'mail, ct
6
3acovei Iustina, *ez de $octorat: B3ar7eting n promovarea imaginii de ar a RomnieiB, A+# 2:
I
GGG.arisinvest.ro
;
/i n format tiprit prin po/t. @arianta tiprit este transmis unui numr de 6 de
destinatari, n E de .riD
s'au organizat conferin.e de pres mpreun cu investitori strini pentru
prezentarea proiectelor de investi.ii. 8eriodic se emit comunicate de pres cu
informa.ii actualizate despre proiectele de succes /i despre mediul investi.ional
romnescD
ARI+ a avut n vedere realizarea materialelor promo.ionale necesare
pentru desf/urarea acestei campanii /i, n acest sens, a realizat, un material
cuprinznd informa.ii utile pentru investitori, consultan.i /i al.i reprezentan.i ai
mediului de afaceri interna.ional. Acesta este prezentat pe suport electronic ,)$'
R=3- /i pe format tiprit, intitulat KRomaniaLs Invesment ?uideboo7B.
3.2.1 'oti&e pentru a in&esti !n Romnia
(
Avanta%e oferite de pia. /i de pozi.ia geografic:
"na dintre cele mai mari pie.e din #uropa )entral /i de #st ,locul !, cu
peste 21 milioane de locuitori-
8oart de acces la 8ia.a "nic european ,apro(imativ 6 milioane
consumatori-
2oca.ie atractiv 1 situat la intersec.ia dintre "niunea #uropean,
9alcani /i )omunitatea +tatelor Independente, Romnia este traversat de trei
coridoare paneuropene importante: coridorul nr. 5, care leag @estul de #stul #uropeiD
coridorul nr. :, care face legtura ntre 4ordul /i +udul continentului /i coridorul nr.
!, care faciliteaz naviga.ia n interiorul #uropei
Avanta%e datorate resurselor:
>or.a de munc nalt calificat, la pre.uri competitive ,cuno/tin.e solide
n domeniul limbilor strine, te0nologiei, I*, inginerie etc.-
Resurse naturale bogate, incluznd ape de suprafa. /i subterane,
terenuri agricole fertile, petrol /i gaze naturale
8oten.ial turistic semnificativ
!
GGG.arisinvest.ro
:
Avanta%e politice:
>actor de stabilitate n regiune 1 stat membru 4A*=
?aran.ie a stabilit.ii n +ud'#stul #uropei
+tat membru al "niunii #uropene
Avanta%e rezultate din rela.iile interna.ionale:
Acordurile bilaterale nc0eiate de Romnia cu alte state privind
promovarea /i prote%area reciproc a investi.iilor
Rela.ii diplomatice bilaterale cu 1!! de state din cele 1:1 state membre
ale =4", la care se adaug +fntul +caun, =rdinul +uveran 3ilitar de 3alta /i
Autoritatea 4a.ional 8alestinian
3embru al 4a.iunilor "nite /i al altor organiza.ii interna.ionale: =+)#,
)onsiliul #uropei, =rganiza.ia Interna.ional a >rancofoniei
*ratate de comer. liber cu .rile "#, #>*A,)#>*A
3embru al =rganiza.iei 3ondiale a )omer.ului ,M*=- din ianuarie
1::6
Avanta%e #conomice:
)re/tere economic sus.inut
#volu.ie descendent a nivelului infla.iei
)re/terea interesului din partea investitorilor strini 1 destina.ie
principal a flu(ului I+$ n regiune ,#rnstNOoung, 2;-
8olitic fiscal sntoas ,ta(a corporativ de 1IH-
Avanta%e sociale:
Acorduri ntre ?uvern /i sindicatele reprezentative
Ine(isten.a unor mi/cri sindicale ma%ore
8ia.a muncii /i rela.iile de munc legiferate prin )odul 3uncii
Avanta%e legislative:
1
8revederi legale similare cu cele din "# ,implementarea AcPuis'lui
)omunitar-
8olitic fiscal reglementat prin )odul >iscal
Alte avanta%e:
Infrastructur supus unui proces continuu de modernizare ,anga%ament
luat n direc.ia aducerii infrastructurii autostrzilor la nivelul standardelor "#-
Re.ele de telefonie mobil n sisteme ?+3 bine dezvoltate
Infrastructur industrial puternic dezvoltat, inclusiv industria
petrolier /i petroc0imic
#(isten.a de sucursale /i reprezentan.e ale bncilor interna.ionale
>acilit.i e(tinse de naviga.ie maritim /i fluvial
3.2.2 )lu*ul net IS+ !n anul 2##$
Intrrile nete de I+$ n anul 2: au nregistrat un nivel de E5;; milioane euro /i sunt
structurate astfel:
;

8articipa.iile nete ale investitorilor strini direc.i la capitalul social al ntreprinderilor
investi.ie strin direct din Romnia n valoare de 1!2: milioane euro ,5:,IH din
flu(ul net de I+$-. 8articipa.iile nete rezult din diminuarea participa.iilor n valoare
de E11; milioane euro cu pierderea net n sum de 1E;: milioane euro. 8ierderea
net a rezultat din diminuarea profitului net al ntreprinderilor investi.ie strin direct
din anul 2:, n valoare de 55:I milioane euro, cu 1I; milioane euro dividende
repartizate n anul 2:, precum /i cu pierderile ntreprinderilor investi.ie strin
direct din anul 2: n valoare de 52!! milioane euro. )alculele sunt efectuate n
conformitate cu metodologia interna.ional de determinare a profitului reinvestit de
ntreprinderile I+$.
)reditul net primit de ctre ntreprinderile investi.ie strin direct de la investitorii
strini direc.i, inclusiv din cadrul grupului, n sum de 1!6: milioane euro, ceea ce
reprezint 6,5H din flu(ul net al I+$.
;
GGG.bnr.ro
11
1
3.2.3 Soldul IS+ la sfr"itul anului 2##$
+oldul final I+$ al anului 2:, rezultat din adugarea la soldul ini.ial a flu(ului net
de I+$, precum /i a diferen.elor valorice pozitiveFnegative provenite din reevalurile datorate
modificrii cursului valutar /i a pre.urilor unor active, ct /i din retratri contabile a valorii
unor solduri ini.iale, a nregistrat nivelul de 5::;5 milioane euro, mai mare cu 2,5H dect
soldul final I+$ al anului 2;
:
.
8articipa.iile la capitalul social ,inclusiv profitul reinvestit- al ntreprinderilor
investi.ie strin direct nsumau la sfr/itul anului 2: valoarea de E6I milioane euro
,!1,2H din soldul final al I+$-, nivel cu 2H mai mare dect n anul 2;, iar creditul net total
primit de ctre acestea de la investitorii strini direc.i, inclusiv din cadrul grupului, a
nregistrat nivelul de 15E;5 milioane euro, ce reprezint 2;,;H din soldul final al I+$ /i este
cu E,5H superior nivelului din anul precedent. )reditul net cuprinde att creditele pe termen
mediu /i lung ct /i pe cele pe termen scurt acordate de ctre investitorii strini
ntreprinderilor lor din Romnia, att direct ct /i prin intermediul altor firme nerezidente
membre ale grupului.
:
GGG.bnr.ro
12
%,%-I.% S/0T
1PUNCTE TARI I PUNCTE SLABE, OPORTUNITI, RISCURI2
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
C0T% 3,IC%
)ota unica de impozitare presupune acelasi
rang de impozitare pentru persoane fizice si
companii, deci un sistem de impozite
corelate, cu rata unica de impozitare, pentru
toate tipurile de venituri obtinute din
diferite activitati.
+uccesul regimului cotei unice de
impozitare depinde, se pare, de nivelul
acestei rate: cu cat aceasta este mai mica, cu
atat este mai eficienta colectarea ei. $esi s'a
constatat ca o rata mai mica de impozitare
I,)R%STR3CT3R%
Romania are de recuperat un decala% foarte
mare in domeniul infrastructurii, fata de
restul tarilor "#. $e e(emplu, din reteaua
de aproape ; de mii de 7ilometri de
drumuri, doar 2H reprezinta drumuri
nationale. 2ungimea cailor ferate a ramas
nesc0imbata de ani de zile. In 26 se
inregistrau 21.22; de 7ilometri de cai ferate.
QInfrastructura feroviara romaneasca poate
atinge standardele europene de calitate peste
1 ani, intrucat, pana acum, nu s'au realizat
1E
conduce, in general, la sporirea gradului de
plata a ta(elor respective, impozitele mai
scazute pot conduce, dupa stabilizarea
apetitului de plata al celor impozitati, la
scaderea veniturilor la 9ugetul de stat.
$e la 1 ianuarie 26 si in tara noastra,
toate impozitele au devenit 1IH '
impozitele pe venitul global, la dobanzile
bancare ,la dobanzile platite de banci
clientilor pt depozite la termen-, castigurile
la bursa si castigurile din tranzactiile
imobiliare ale firmelor si particularilor.
Romania s'a inscris astfel printre primele
tari membre "# care au marsat la cota unica
de impozitare europeana.
aproape deloc investitii in acest sectorQ, a
afirmat ministrul transporturilor, 2udovic
=rban.
8otrivit ambasadorului )e0iei la 9ucure/ti,
8etr $o7lRdal, singura barier n
dezvoltarea investi.iilor din .ara noastr
rmne infrastructura. Investitorii isi
e(prima nemultumirile cu privire la timpul
indelungat pe care il petrec in asteptarea
unei decizii a autoritatilor.
Infrastructura feroviara publica prezinta
urmatoarele caracteristici generale: lungime
retea ,7m- '11.E;D lungime totala a liniilor
de cale ferata ,7m- ' 22.25!D lungime totala
a liniilor electrificate ,7m- ' ;.6;6D tuneluri
,numarF7m- ' 211FIED poduri ,numar-
'5.2EID
S%-%RII 'ICI
)osturile reduse ale salarizarii si cresterea
productivitatii vor continua sa atraga
investitorii straini in Romania, declara
economistul sef al 9ancii )omerciale
Romane, 2ucian Ang0el.
+alariile sunt de 2,6 ori mai mici, iar
productivitatea de doar ,6 mai mica fata de
tarile din regiune. Asta inseamna ca
Romania este bine pozitionata si ca va
atrage in continuare investitii straine
directe. @or veni in continuare investitori,
dar in dorinta de a deveni competitiv in
mediul international, care se focalizeaza din
ce ince mai mult pe reducerea costurilor,
Romania poate deveni in urmatorii ani sursa
cresterii eficientei pentru mariiinvestitori.
BIR0CR%TI%
>luidizarea mecanismelor birocratice,
eradicarea coruptiei si stabilitatea legislativa
si financiara sunt problemele aduse din nou
in discutie de investitorii straini in Romania.
o )ozi la g0isee
o ?eam de sticla intre om si functionar
o JcurseB de la un g0iseu la altul
o Intarzieri si greseli in redactarea
documentelor notariale.
o Sone de asteptare la diferite institutii
in conditii greu de suportat
o Insuficient transparen..
o +laba dezvoltare a parteneriatului
public'privat.
'4'BR% 34
8otentialul de crestere a productivitatii si
apartenenta la "niunea #uropeana.
)alitatea de membru al "# benefica si
necesara pentru stabilitatea politica si
sociala a spatiului in care se desfasoara o
,potentiala- afacere.
Intrarea in "niunea #uropeana a fost
insotita, fara e(ceptie, de cresteri ale
pietelor financiare si, in general, ale
economiilor noii tari membre
Aderarea la "niunea #uropeana este
asociata cu cresterea investitiilor straine
directe,prin cresterea nivelului de
predictibilitate,stabilitate legislativa si nu in
5%-0RI.%R4 6063-%TI4
SI R4S3RS4 3'%,4
+porul natural este negativ, populatia tanara
avand o rata descrescatoare in timp.
)resterea substantiala in ultimii ani a
numarului de absolventi, conduce la
suprasaturarea pietei fortei de munca.
$iferenta mica intre a%utorul de soma% si
salarii incura%eaza soma%ul mascat si munca
la negru.
Insuficienta armonizare a sistemului
educa.ional postgimnazial cu cerin.ele
pie.ei muncii /i dezvoltrii viitoare a
societ.ii.
$ecala% ntre pregtirea oferit de /coal
15
ultimul rand prin reducerea continua a
costului finantarii.
+tatutul de membru aduce in primul rand un
plus de incredere in randul investitorilor
straini, dar si auto0toni.
Aderarea la "niunea #uropeana este
asociata cu cresterea investitiilor straine
directe, prin cresterea
nivelului de predictibilitate, stabilitate
legislativa si nu n ultimul rnd prin
reducerea continua a costului finantarii.
/i cerin.ele pie.ei muncii
3igrarea, n ultimii ani a tinerilor,si nu
numai- n alte tari, dar care le ofer
mai multe oportunit.i.
60T4,TI%- T3RISTIC
Ritmul de cre/tere a investi.iilor strine se
va reduce, pe fondul crizei, ns Romnia
va continua s reprezinte o destina.ie
profitabil pentru investitori, anun.
Agen.ia Romn pentru Investi.ii +trine.
)arpatii Romnesti, att prin desfasurarea
lor, pe circa o treime din suprafata tarii
,II.EE 7mp-, ct si prin pozitia centrala,
configuratia generala si altitudinala, se
impun ca un component de baza n structura
geografica si peisagistica a Romniei. )u
aceeasi importanta se nscriu si n
activitatea de turism prin bogatia si
varietatea potentialului lor turistic.
+e pot practica mai mult de zece forme de
turism, dupa cum urmeaza: drumetie,
odi0na, sporturi de iarna, tratament balnear,
de interes stiintific, pentru cunoastere,
pentru alpinism si speoturism, vnatoare si
pescuit sportiv, pentru agrement nautic,
foto'safari, sporturi de aventura etc.
C%-IT%T4% 5I4TII
)omparativ cu alte tari europene, media
calitatii vietii in Romania nu este deloc
satisfacatoare. Aceasta se datoreaza faptului
ca familiile din zonele rurale ale tarii au
ramas in urma cu ceea ce reprezinta conditii
de viata adecvate,ca sa nu mai spunem
moderne-. Infrastructura e(trem de scazuta
nu atrage investitorii si prin urmare
posibilitatea de dezvoltare a calitatii vietii
este e(trem de scazuta.
3ai mult de %umatate din populatia tarii
apreciaza locuinta personala ca fiind buna,
restul indreptandu'se catre clasificari
precum satisfacatoare, proasta sau foarte
proasta.
8este !H din populatie nu reuseste sa faca
economii, iar o mare parte dintre ei detin un
raport venit'consum subunitar.
"n total de :H din populatie detine
propria locuinta, in timp ce mai putin de
2H dintre acestia detin afaceri profitabile.
Accesibilitatea nv.mntului, cu valori
pozitive modeste
Remarcm nivelul deosebit de modest al
evalurii gradului de respectare a
drepturilor personale
*emerile popula.iei aduc n aten.ie
probleme sociale importante, mai ales cele
referitoare la pre.uri /i impozite.
+atisfac.ia fa. de via.a politic /i evaluarea
conducerii .rii rmn n zona
deficitar,
-4ivel ridicat al importului de produse de pe
8iata #uropeana 1 fenomenul globalizarii
'#(istenta reservelor de materii prime
pentru anumite sectoare economice
SIST4'3- 4+3C%TI0,%-
In Romania, in ultimii ani nivelul sistemului
educational a scazut in comparatie cu
16
,prelucrarea lemnului, constructii-
'*raditie indelungata in anumite
sectoare 1 prelucrarea lemnului,
industria alimentara, industria te(tile,
constructii, constructii de masini
'8ozitie geografica buna ca si granita
de est a "niunii #uropene
perioada imediata revolutiei. +e vorbeste tot
mai mult de o diminuare a numarului de ani
de studiu in speranta de a concentra in
splanul de invatamant numai acele notiuni
e(trem necesare. 8roblema grava insa, este
aceea ca institutiile de invatamant din
Romania nu dispun de toate aparaturile
necesare studiului elevilor si c0iar si in
universitati de renume din tara studentii
folosesc utila%e demult scoase din uz din
domeniul din care provin. Aceasta nu
conduce decat la o neconcordanta a ceea ce
este pe piata si ce invata elevul ca este. 8rin
urmare, mana de lucru a absolventilor unor
studii superioare nu mai are randament
ma(im,cel putin pentru o perioada de
acomodare cu noile utila%e-.
B4,4)ICII %+3S4 +4 I''7uri
Apar anumiti factori cu impact pozitiv
generate de integrarea europeana asupra
I33,intreprinderi mici si mi%locii-cum ar
fii :'acces mai bun la pieteD
' anga%eaza JmultaB forta de munca
' sunt fle(ibile
' a%uta la intensificarea concurentei
'legislatie si regulamente imbunatatiteD
'furnizori potentiali mai ieftini si mai buni
'cooperarea mai buna spre inovareD
'acces mai bun la noile te0nologiiD
'proceduri de ac0izitie mai corecteD
'accesul la fonduri structurale
OPORTUNITATI RISCURI
3odernizarea drumurilor nationale,
%udetene si constructia autostrazilor.
Restaurarea si reconstructia cailor ferate si
de telecomunicatii necesare.
' @alorificarea superioar a poten.ialului
turistic
' #migrarea for.ei de munc calificat
' Instabilitatea legislativD
' 2ipsa credibilit.ii mediului de afaceri
' $esfiin.area multor centre de cercetare
' )orup.ia
' )re/terea pre.urilor la serviciile de
telecomunica.ii /i transport
' +tabilirea unor obiective comune /i a unui
parteneriat ntre institu.iile de instruire /i
anga%atori.
' $ezvoltarea de parteneriate ntre mediul
academic /i mediul de afaceri, n vederea
satisfacerii cerin.elor pie.ei
' )olaborarea /i stabilirea de parteneriate
ntre centrele locale de instruire /i
institu.iile similare din "#.
' 2ipsa unei coordonri a ac.iunilor de
atragere de investitori strini
'8ierderea pana si a capitalului roman
investit in favoarea investirii lui in tari
straine.
'Renuntarea agentilor straini de a investi in
Romania datorita lipsei infrastructurii.
1I
' Asigurarea utilit.ilor ,apa, canalizare,
gaz, telefon, curent electric, drumuri- n
zonele noi in care sunt planificate a se
construi noi locuin.e, pentru a atrage
investitorii in acele locuri.
' Asigurarea unei colaborri /i coordonri
ntre regiile de interes public ce asigur
repararea /i asfaltarea drumurilor,
nlocuirea conductelor de gaz /i celor de
ap /i canalizare, n vederea eficientizrii
procesului de modernizare /i a evitrii
viitoarelor bloca%e /i disfunc.ionalit.i.
'+caderea nivelului de trai din Romania
datorita lipsei investitiilor in crearea de
firme mici si mi%locii care ar reprezenta o
oferta de locuri de munca pentru populatia
tarii.
'>ormarea unei rate a soma%ului e(trem de
ridicata care ar duce economia nationala in
JfalimentB.
-+laba dezvoltare a ariilor,zonelor-
industriale
' $ezvoltarea de structuri specializate
pentru atragerea de investi.ii strine.
' )rearea de facilit.i pentru investitori
' Incura%area e(portului de produse cu
valoare adugat mare.
' $ezvoltarea antreprenoriatului
' )ooperarea cu alte .ri n domeniul
educa.iei /i formrii.
' 8osibilitatea de promovare a produselor /i
serviciilor datorit e(isten.ei celor mai
variate ci de publicitate /i a firmelor
specializate n acest domeniu.
' $ezvoltarea firmelor specializate n studii
de pia., consultan. n afaceri, consultan.
financiar, proiecte etc.
' Atragerea de studen.i din alte .ri
' $ezvoltarea de parteneriate cu universit.i
de prestigiu din alte .ri
' )re/terea numrului de burse oferite n
strintate pentru studen.ii romni.
' &mbunt.irea sistemului educa.ional
' )ontinuarea proceselor de modernizare /i
dotare a /colilor /i liceelor
' 8reocuparea tot mai accentuat pentru
colaborarea cu /coli /i licee din strintate
n vederea organizrii de ac.iuni comune
1!
1;