Despre a fi asertiv

Asertivitatea este un concept destul de mult vehiculat in zona psihologiei organizationale si a

comunicarii si aproape la fel de celebru ca cel de inteligenta emotionala.
Tendinta companiilor aflate in expansiune pe o piata competitionala este aceea de a atrage in
pozitiile-cheie nu numai persoane bine pregatite profesional, cu un istoric de munca
impresionant, ci si persoane asertive, care sa dea un nou "suflu" echipei in care se vor integra.
Asertivitatea a devenit importanta in selectia profesionala deoarece face parte din atitudinea
invingatorului si circumscrie comportamentul nostru social in limitele acceptantei.
Ce inseamna a fi asertiv? Fiecare dintre noi are drepturi. emnitatea noastra se naste din
aceste drepturi. !imeni nu poate trece peste ele fara voia noastra. "n acelasi timp, si altii au
exact aceleasi drepturi, pe care nu le putem ignora. Atata timp cat vrem ca altii sa ne respecte
drepturile, si noi trebuie sa le respectam pe ale celorlalti. Acesta este principiul de baza al
comportamentului asertiv. Asertivitatea naste increderea in sine, pentru ca cedam presiunilor
doar atat cat consideram necesar. #utem face acest lucru pentru ca mesa$ul pe care il
transmitem celorlalti este unul foarte clar despre cum dorim sa fim tratati. A fi asertiv inseamna a
te comporta civilizat, rezonabil si obiectiv, inseamna a le transmite celor din $ur informatii corecte
despre ceea ce dorim sau simtim. A fi asertiv nu inseamna nici a fi pasiv, nici a fi agresiv, ci a fi
undeva intre cele doua extreme.
#entru a fi asertiv, trebuie sa-ti cunosti drepturile. "ata cateva dintre acestea% ai dreptul de a dori
ceva, chiar daca poti obtine sau nu acel lucru& ai dreptul sa-ti exprimi opiniile si sentimentele&
poti lua decizii si le poti schimba, daca doresti& poti sa nu-ti explici actiunile, sa refuzi sa le
explici altora sau sa te scuzi pentru ele& poti spune "nu" fara sa te simti vinovat& poti accepta o
cerere sau poti fi de acord cu ea intre anumite limite.
Cum poti actiona in virtutea asertivitatii? Trebuie sa fii direct, sa-ti exprimi gandurile, ideile sau
nevoile, fara sa simti ca ar trebui sa te scuzi pentru ele. Trebuie sa-ti asumi responsabilitatea
propriilor opinii, care nu sunt,
intr-adevar, adevaruri universale, insa sunt opiniile tale. Trebuie sa fii calm si sub control, sa nu-i
lasi pe altii sa-ti influenteze raspunsul. e asemenea, politetea si obiectivitatea trebuie sa
caracterizeze raspunsul tau& trebuie sa eviti atacurile personale.
#entru a avea o pozitie asertiva, exista strategii pe care poate multi dintre noi le-am aplicat fara
sa fim constienti de ele. 'na dintre aceste strategii este aceea a "discului stricat", folosita pentru
a obtine raspunsul dorit la o cerere $ustificata. Trebuie doar sa stabilesti clar care este obiectivul
si sa repeti, in diferite forme si contexte, respectiva cerere pana a$ungi la rezultatul dorit. Alta
tehnica este aceea de abordare a criticismului. 'neori este dificil sa primesti critici fara sa
raspunzi emotional la acestea si fara sa ai tendinta de a avea o replica la fel de critica. #entru a
evita aceste lucruri, trebuie diminuat potentialul critic al discutiei prin punerea accentului pe
continutul critic, nu pe comportamentul criticului, prin controlul propriilor emotii negative.
"nterlocutorul nu trebuie intrerupt, el trebuie lasat sa spuna tot ceea ce are de spus. Trebuie sa ii
confirmi partenerului faptul ca il asculti si ca ai inteles ce vrea sa spuna. Critica trebuie
acceptata& poti fi de acord cu ea macar partial sau in principiu. 'ltimul pas este acela de a te
concentra pe rezolvarea problemei impreuna cu interlocutorul, de a gasi solutii practice
impreuna cu acesta. ( alta strategie este aceea de a invata sa spui "nu". (ricine are dreptul sa
spuna "nu". "n timp ce spui "nu", trebuie sa ai in minte cat te poate costa un "da" nedorit, ca
timp, stres, resurse. Trebuie sa fii calm si sigur pe tine si convins ca este ceea ce-ti doresti.
Asertivitatea este un comportament care se poate invata prin autocunoastere si prin exercitiu. (
data dobandita, aceasta achizitie ne face sa ne simtim mai bine in pielea noastra si sa devenim
mult mai eficienti.
Cum sa devii asertiv
#ersoanele anxioase se comporta non-asertiv pentru ca si-au format o imagine de sine de
persoane amabile, gata sa faca pe plac oricui. )le nu-si exprima in mod deschis solicitarile,
pentru a nu deteriora relatia cu partenerul, de care se simt dependente.
!u e greu de inteles de ce persoanele afectate de timiditate sau de anxietate sociala considera
ca este dificil sa se afirme, sa isi sustina punctele de vedere, in special atunci cand se confrunta
cu credintele si parerile diferite ale altora.
Trei tipuri de temeri sunt legate in mod evident de timiditate, anxietate sociala sau de lipsa
asertivitatii%
*. frica de a fi $udecat +criticat sau evaluat in termini peiorativi&
,. frica de a fi respins sau exclus&
-. frica de a fi transparent sau "surprins dorind".
aca iti este teama sa iti arati "slabiciunile", probabil ca nu iti este deloc usor sa fii asertiv.
Asertivitatea se bazeaza in principal pe ideea ca nevoile, dorintele si sentimentele tale nu sunt
nici mai mult nici mai putin importante decat cele ale altor oameni% sunt egal de importante.
Aceasta inseamna ca esti indreptatit sa-ti exprimi propriile sentimente si opinii, asa cum si
ceilalti sunt indreptatiti la ale lor.
Abilitatea-cheie aici este sa stii sa le exprimi, sa te asiguri ca sunt luate in serios si sa decizi
singur cata greutate dai parerilor si ideilor celorlalti. ) adevarat ca unii oameni vor sa gandesti
diferit si poate ca si tu vrei acelasi lucru de la ei, insa de la dorinta pana la presiune e cale lunga.
Capcana este sa nu devii prea agresiv in incercarea ta de a trece de la pasiv la asertiv.
#asivitatea implica o lipsa de control, un comportament "pres". aca nu vorbesti, s-ar putea sa
faci un lucru pe care nimeni n-a vrut sa-l faca, dar pe care toti dinaintea ta au putut sa-l refuze.
Asa ca "daca te comporti ca un pres, nu fi surprins cand altii calca peste tine".
Agresivitatea are diferite avanta$e pentru persoanele cu anxietate sociala% ii tine pe ceilalti
departe si scurteaza foarte mult interactiunile, ascunzand de fapt teama de a fi ranit. !ici
pasivitatea, nici agresivitatea nu sunt o solutie, datorita sentimentelor neplacute pe care le
produc si datorita incorectitudinii acestor comportamente.
Asertivitatea este cheia iesirii din impas, a$utandu-i pe oameni sa fie mai flexibili, astfel incat sa
se poata adapta fara a risca vreo pozitie extrema. (amenii asertivi nu se simt nici controlati, nici
dornici sa controleze.
Schimba-te pe tine, nu pe altii!
#are natural sa iti doresti sa-i schimbi pe altii, in special atunci cand simti ca ai fost tratat
incorect. Atunci cand timiditatea sau anxietatea sociala iti apar in cale si te impiedica sa iti aperi
pozitia, ceilalti te vor lua mai putin in serios decat ar trebui, sau vor profita de tine, iar tu te vei
simti suparat, frustrat si plin de resentimente. )xista multe motive pentru care persoanele cu
anxietate sociala vor sa-i schimbe pe ceilalti. #roblema e ca singura persoana pe care o pot
schimba sunt ei, si e usor sa scapam din vedere acest truism.
aca vrei ca oamenii sa fie diferiti - mai prietenosi, mai atenti cu tine - cum iti atingi scopul?
.aseste modalitati prin care te poti face mai deschis catre prietenii, de a iti exprima
sentimentele intr-o maniera in care ar capta mai mult atentia altora.
"nteractiunile sociale au fost comparate cu un dans, iar analogia este extrem de folositoare.
#asii unuia trebuie sa se potriveasca cu pasii celuilalt. aca iti schimbi pasii, si celalalt va trebui
sa si-i schimbe pe ai lui. /chimbarile pe care le faci vor precipita schimbarile celuilalt, si asa va
veti adapta unul altuia. aca stii in ce directie vrei sa schimbi un lucru, va fi mai usor sa te
gandesti la pasii tai de dans, fapt care te va a$uta sa iti cladesti increderea sociala si
asertivitatea.
"nvata sa spui nu, respectand urmatoarele indrumari%
- acorda-ti un ragaz&
- nu te scuza in mod exagerat&
- precizeaza continutul refuzului&
- utilizeaza limba$ul non-verbal de tip asertiv&
- evita culpabilitatile inutile.
.aseste-ti echilibrul0
aca a fi asertiv are legatura cu a fi corect fata de tine si fata de altii, vom enumera actiunile
echilibrante implicate in depasirea anxietatii sociale.
#ozitiile extremiste trebuie evitate% gandirea de tipul "totul sau nimic" 1orice fac eu e rau sau
orice fac eu e bine2, gandirea de tip alb sau negru 1daca oamenii nu ma iubesc, inseamna ca ma
urasc2, oscilarile sus-$os 1te simti minunat cand ai o relatie, dar groaznic, incapabil sau mizerabil
cand esti singur2.
*.Fii interesat, dar nu bagacios&
,.Focalizeaza-te pe experienta ta interioara, nu pe exterior sau doar pe ceea ce zic oamenii&
-.3orbeste in loc sa asculti&
4.Cauta informatii pe de o parte si ofera informatii pe cealalta&
5.3orbeste despre sentimente in loc sa vorbesti predominant despre fapte&
6.7ecunoaste efectele trecutului asupra ta, fara a fi dominat sau restrictionat de acesta&
8.ezvaluie lucruri intime despre tine, fara teama ca ceilalti dobandesc un ascendent asupra ta
prin asta&
9..aseste calea de mi$loc intre pasivitate si agresivitate.
aca nici una din aceste cai nu a dat rezultate in cazul tau, apeleaza la un psiholog cognitivist,
care te va initia in invatarea deprinderilor de comportament asertiv.
21 Obiceiuri de Succes Asertivitatea, sau cum sa Comunici Asertiv
ezvoltarea abilit:ii de a fi asertiv devine tot mai prezent: ;n peisa$ul dezvolt:rii personale. A
intrat ;n limba$ul uzual, iar asertivitatea este una dintre cele mai s:n:toase obiceiuri personale.
Ast:zi scriu din nou ;n seria de articole despre obiceiuri s:n:toase pentru succes. ata trecut:
scriam despre $urnalul de succese i cum poate fi el folosit. Acum vreau s: vorbim despre
obiceiul asertivit:ii. <nainte ;ns:, vreau s:-i spun o scurt: poveste%
'ndeva, la o c:su: de ar:, proprietarii aveau doi c=ini. Care abordau fiecare destul de diferit
apropierea str:inilor. #rimul era mereu simpatic, iar la vederea oric:rui str:in venea s: se $oace
cu el. /e rostogolea i atepta s:-i dai ceva de m=ncare.
Al doilea >;i ap:ra proprietatea?. Aa c: la orice om care ap:rea l=ng: cas:, s:rea pe gard i
l:tra ;nfuriat.
Care ;i servea mai bine st:p=nii?
#:i primul, dac: ar fi venit un ho noaptea, probabil se $uca cu el. @oul ;i putea face treaba
linitit. Cu condiia s:-l m=ng=ie, desigur.
Cel de-al doilea, pe de alt: parte, nu ar fi l:sat un ho s: se apropie. ar nici pe altcineva. #lus
c: nu puteai avea o clip: de linite. At=t st:p=nii, c=t i vecinii trebuiau s: suporte l:tratul de
dimineaa p=n: seara. e obicei ne$ustificat.
Avem astfel dou: situaii%
- foarte de treab:, cu absolut toat: lumea
- agresiv cu fiecare, indiferent c: e nevoie sau nu
'n c=ine mai de a$utor st:p=nilor ar fi fost unul care ;nv:a s: nu fie agresiv cu toat: lumea. <ns:
tia c: uneori trebuie s: fie.
Totodat: ar ti c: nu toat: lumea se g=ndete doar la binele s:u, aa c: nici s: dea din coad: la
oricine nu-i o idee bun:. Ca ;n multe alte situaii din via:, abordarea de mi$loc e cea mai bun:.
Cum s fii asertiv
/: fii asertiv, cred eu, ;nseamn: s: treci peste. #este aparene, peste temeri i peste $en:. /:
spui i s: te compori ;n mod constructiv i ferm. ac: te deran$eaz: ceva s: o spui, respect=nd
interlocutorul i f:r: a te sacrifica pe tine ;nsui.
Dect dac tu deci!i c vrei s te sacrifici.
) vorba de a nu simi nevoia s: controlezi, dar nici de a nu te simi controlat. ( relaie care este
corect: fa: de toate p:rile implicate i ;n primul r=nd fa: de tine ;nsui. ac: de exemplu te
deran$eaz: ceva la un apropiat o spui. F:r: a $igni, f:r: a ataca, dar o spui.
"at: c=teva sfaturi despre cum poi fi asertiv%
- <nva: s:-i dai seama c=nd e cazul s: fii ferm i c=nd s: lai de la tine. Totul e un
echilibru A e bine s: o faci uneori pe una, alteori pe cealalt:. 7umi spunea >incolo de
ideile despre ce ;nseamn: corect i greit, exist: un loc comun. Te voi ;nt=lni acolo.>
Asertivitatea pornete de la premisa c: ;ntr-o discuie putem avea puncte diferite de vedere, f:r:
a fi nevoie ca unul dintre noi s: renune la propriul punct de vedere. Cealalt: persoan: este un
partener, nu un duman.
- Fii cinstit cu tine ;nsui i clarific:-i ce vrei. <nainte de a cere ceva de la alii ai nevoie s:-i
fie clar: ;nt=i ie.
- Cere de la alii ce e de cerut, cere de la tine ce ai s:-i ceri. #e scurt, exist: lucruri pe
care ai nevoie s: le faci tu ;nsui, nu s: le ceri altora. <ncepe cu acestea.
- <nva: s: spui nu. Ar trebui s: scriu un articol ;ntreg despre asta. e multe ori spunem
>da? din obinuin: sau pentru a nu refuza. /: spunem da este potrivit ;n unele situaii, iar
nu ;n altele. 7evizuiete-i anga$amentele personale i creioneaz:-i valorile proprii.
#entru ;nceput practic: asertivitatea ;n situaii simple, mai ales dac: eti timid. up: ce te
obinuieti s: fii asertiv, poi aborda astfel situaii mai dificile.
ine cont c: uneori te afli ;n situaii dificile de ani de zile. 'n comportament asertiv nu le va
schimba ;n c=teva secunde, e nevoie de timp i r:bdare ca s: schimbi.
7espect: oamenii cu care interacionezi i sentimentele lor. /copul final e s: ai o comunicare
sincer: i corect: cu ceilali, nu nep:rat s: te impui. .=ndete compromisuri corecte, Bin-Bin. <n
care at=t tu, c=t i cealalt: parte s: fii c=tigai.
)xprim:-i punctul de vedere, referindu-te la tine% >eu cred c:>, >eu sunt de p:rere c:>. )vit: >tu
nu tii c:>, >tu nu aiC?. Concentreaz:-te pe ceea ce doreti, iar nu pe defecte.
Caut: modele de oameni care se comport: asertiv. (bserv:-i cum o fac, cum vorbesc, ce limba$
corporal au. "nspir:-te din modul lor de a se comporta.
Cea mai mare capcan: ;n asertivitate este aceea de a confunda asertivitatea cu agresivitatea
sau pasivitatea, care sunt obiceiuri negative. iferena st: ;n primul r=nd ;n caracterul mereu
pozitiv al asertivit:ii i poziia c=t mai neutr: a acesteia.
) vorba de a aborda situaiile ;ntr-un mod c=t mai constructiv, iar dac: e necesar s: folosim
fermitatea.
<n sens invers, diferena dintre asertivitate i pasivitate st: ;n caracterul activ al celei dint=i. C=nd
eti asertiv acionezi, nu reacionezi. /au A mai r:u A lipsa total: de reacie.
Finalul povetii de la ;nceput este c: p=n: la urm:, st:p=nii au schimbat ambii c=ini i au luat
unul care l:tra c=nd trebuia s: latre, iar ;n rest era sociabil. Cam asta ;nseamn: s: fii asertiv.
Despre asertivitate"""
aca realizati ca nu aveti cura$ sa-l refuzati, fara sa va simtiti vinovat, pe un coleg care
abuzeaza de bunavointa voastra, sau daca realizati ca nu faceti fata unui sef agresiv, e timpul
sa invatati sa comunicati in mod asertiv.
Conceptul de asertivitate, relativ nou in societatea romaneasca, este "importat" de la americani
si inseamna, in principiu, a spune "nu" fara sa te simti vinovat. Dai nuantat, comunicarea
asertiva este cea prin care spui ceea ce ai de spus, in mod ferm, spontan, sincer si direct,
pastrandu-ti demnitatea si drepturile si, in acelasi timp, fara sa-l $ignesti pe celalalt - deci fara sa-
l ataci ca persoana, ci referindu-te strict la comportamentul sau din acel moment.
Asertivitatea nu este un comportament natural, cu care ne nastem. "n mod natural, ne
comportam si comunicam submisiv sau agresiv& asertivitatea este un comportament si un mod
de comunicare educat - deci o abilitate care trebuie cunoscuta si apoi exersata. aca am plasa
pe o scala cele doua extreme - submisiv si agresiv - comportamentul asertiv nu se afla, asa cum
ne-am astepta, la mi$loc. Comportamentul asertiv este mult mai aproape de cel agresiv, dar se
diferentiaza de comportamentul agresiv prin faptul ca nu incalca drepturile si libertatile celuilalt.
e asemenea, comportamentul asertiv analizeaza comportamentul celuilalt si nu persoana lui.
e exemplu, un manager care intra in birou si le spune oamenilor sai% "/unt nemultumit ca nu ati
atins tintele pe care vi le-am stabilit. Ce s-a intamplat?", se comporta asertiv, iar un manager
care spune% "!ormal. #leaca omul o zi si nu mai face nimeni nimic. "diotilor0", are un
comportament agresiv.
(amenii al caror comportament natural este submisiv sunt si cei care reusesc cel mai greu sa
comunice asertiv, fiindca le este teama tot timpul si nu au cura$ul sa abordeze un mod de
comunicare atat de indepartat 1aproape de cealalta extrema a scalei2 si de contrar
comportamentului lor natural. aca ei sunt genul de anga$ati care, atunci cand sunt incarcati cu
sarcini suplimentare, spun de fiecare data% "Eine, o fac si pe asta." sau ""mi cer scuze ca nu am
reusit sa finalizez tot.", le va fi foarte greu sa-i spuna sefului% "'ite, raportul acesta trebuia facut
de altcineva si mi l-ai dat mie. )u mi-am indeplinit sarcinile pe care le am conform fisei postului.
)ste a cincea oara cand imi dai sa fac rapoarte pe care nu ar trebui sa le fac eu. aca nu face
parte din atributiile mele, de ce ma certi tot pe mine?". Da$oritatea oamenilor sunt agresivi sau
submisivi& putini sunt asertivi. in nefericire, observam uitandu-ne in $urul nostru - in 7omania
cel putin - ca foarte multi oameni nu reusesc sa comunice asertiv.
Dai intai trebuie sa invatam sa comunicam
Ca sa putem deveni asertivi, trebuie sa trecem printr-un pas obligatoriu% sa invatam sa
comunicam. (r, nici abilitatile de comunicare nu sunt usor de dobandit. aca intrebi oamenii din
*FF de companii care este cea mai importanta problema in organizatia lor, raspunsul este, in
aproape toate cazurile% comunicarea. "ar problemele de comunicare sunt cauzate de trei mari
pre$udecati, care exista in aproape toate organizatiile% ca e usor sa comunici& ca pentru a
comunica e suficient sa transmiti un mesa$& ca, daca ai transmis mesa$ul acela "e clar" ca
oamenii vor intelege exact ceea ce ai vrut sa inteleaga. ar comunicarea inseamna mai mult
decat transmiterea unui mesa$& inseamna transmitere, receptie si feedbacG - aceasta este
comunicarea completa.
#u contea!a ce spunem noi$ contea!a ceea ce a inteles receptorul& acesta este lucrul cel
mai important in comunicare. /copul pentru care comunicam nu este sa transmitem un mesa$, ci
sa primim un raspuns sau sa obtinem un rezultat% o schimbare de atitudine, de comportament, o
modificare a starii actuale etc., iar receptorul se comporta ulterior in functie de ceea ce a inteles,
nu in functie de ceea ce i-am spus. "nainte de asertivitate, trebuie sa ne asiguram ca mesa$ul a
fost inteles de celalalt exact asa cum ne asteptam sa fie inteles& dupa aceea vedem daca mai
continuam discutia sau nu.
Ca sa fii asertiv, trebuie sa-ti sustii drepturile
Trecand la pasul urmator - invatarea comportamentului asertiv - trebuie sa incepeti
constientizand faptul ca aveti fata de ceilalti un set de drepturi pe care trebuie sa vi le sustineti.
e asemenea, fiindca a fi asertiv nu inseamna sa fii agresiv, trebuie sa constientizati faptul ca si
ceilalti, la randul lor, au aceleasi drepturi, de care trebuie sa tineti cont.
#entru ca drepturile noastre sa fie respectate, trebuie sa ni le construim, in timp, invatandu-i pe
ceilalti sa ne trateze asa cum dorim. 'na dintre legile relationarii spune ca felul in care esti tratat
de ceilalti este o consecinta a felului in care te-ai comportat anterior. e aceea recomand
comunicarea asertiva inca din startul unei relatii cu o alta persoana. )l arata ca daca seful isi
cearta zbierand subordonatul si il face prost sau idiot pentru a suta oara, este vina
subordonatului, fiindca l-a lasat, in timp, sa il trateze asa, si nu a comunicat cu el, de la inceput,
in mod asertiv. Desa$ul asertiv pe care ar fi trebuit sa-l transmita subordonatul ar fi de genul%
"'ite, am vazut ca si cu ceilalti colegi ai mei vorbesti asa. Cu mine te rog sa vorbesti altfel. )u te
respect ca persoana& te rog frumos sa ma respecti si tu ca persoana, iar criticile tale sa se refere
la activitatea mea de aici, nu la persoana mea. "ti multumesc ca m-ai ascultat". aca
subordonatul transmite din start un asemenea mesa$, il va pune pe ganduri pe seful sau, care a
doua oara nu va mai zbiera la el iar daca situatia se repeta, solutia va fi ca, de fiecare data,
subordonatul sa-i transmita sefului sau acelasi mesa$.
( alta regula a comunicarii asertive este personalizaarea - cel care transmite mesa$ul isi asuma
responsabilitatea pentru ceea ce spune. ancu arata ca daca, de exemplu, un manager
incepator primeste de la seful sau sarcina sa-si evalueze oamenii si nu are cura$, le va spune
"/titi, seful m-a rugat sa va evaluez." - dar acest comportament nu este asertiv, ci submisiv.
ancu adauga ca o alta regula de comunicare spune ca mesa$ul trebuie sa fie exprimat direct si
pe loc, altfel exista riscul ca persoana vizata sa nu mai recunoasca, mai tarziu, ca asa s-au
intamplat lucrurile. "n cazul in care mesa$ul este un feedbacG negativ, nu trebuie dat niciodata in
prezenta altora - fiindca ii afecteaza celuilalt stima de sine - ci intre patru ochi, in alt birou& de
asemenea, mesa$ul trebuie completat cu o sugestie sau o propunere de comportament.
eprinderea de a comunica asertiv se formeaza in timp si trebuie exersata, dar nu in mod rigid.
aca vrem sa ne evaluam asertivitatea, nu trebuie sa ne intrebam daca am avut acest
comportament in orice situatie, ci cat de des am fost asertivi. Ca sa ne testam, trebuie doar sa
ne punem cateva intrebari, precum% "Ce fel de climat construiesc in $urul meu? Cum ma trateaza
colegii si seful? Da vad respectat? #arerea mea conteaza? /unt luat in serios?".
Chiar daca este dificil sa devii asertiv, beneficiile unui asemenea comportament merita tot
efortul. "n primul rand, obtinem lucrurile la care avem dreptul, iar in al doilea rand evitam
disconfortul si sentimentul de vinovatie pe care-l avem cand spunem "nu". 'n alt beneficiu al
comportamentului asertiv este faptul ca ne creste increderea in noi insine si auto-respectul.
"n ce situatii si cu cine e preferabil sa nu fii asertiv?
Cu seful, cand e nervos si impulsiv. aca stiti ca aveti un sef care, atunci cand este foarte
nervos, tuna si fulgera, da afara oameni s.a.m.d., va sfatuiesc sa-l lasati in pace si sa asteptati
pana se linisteste. "n comunicare este necesar ca ambele parti - si voi si interlocutorul - sa se
afle intr-o stare de echilibru emotional, deci nici unul nu trebuie sa fie nici foarte suparat sau
nervos, nici exagerat de bucuros. .anditi-va ca, daca sunteti foarte nervos sau exuberant, nu
veti putea fi asertiv, si asteptati pana cand ambele parti sunt intr-un echilibru emotional.
H atribute ale asertivit: ii,
H situa ii de pasivitate i
9 de agresivitate, plus c=teva solu ii
Simt c pot s spun orice, c pot ine cont de mine, de nevoile mele,
respectndu-m pe mine n timp ce te respect i pe tine.
i-ar pl:cea ca s: faci fa: decent ;n orice condiii, ;n orice situaie de via:? Cu eful, cu
p:rintele, cu copilul, cu subalternul, cu iubitul sau iubita, soul sau soia, prietenul sau prietena,
la pia:, la serviciu, la corporaie sau la firm:? /: poi s: comunici ferm, p:str=ndu-i totui
calmul f:r: s:-i fie fric: c: eti dat afar: de la serviciu, c: partenerul te p:r:sete, c: nu te
;nelege, c:-i pleac: copilul de-acas:, c: te simi respins de c:tre colegul t:u. <n cealalt:
extrem: ai putea s: comunici f:r: s:-l $igneti pe partenerul t:u de relaie 1copil, p:rinte,
subaltern, ef, soie, so2. Ce zici? Cum sun: pentru tine s: poi s: comunici cu calm i respect
fa: de tine i persoana cu care dialoghezi?
Asertivitatea este un model de comunicare care ne permite s ne
e%primm liber, ceea ce simim, &ndim, nevoile i dorinele noastre 'ntr-
un mod care respect relaia i partenerul nostru de relaie.
Atribute ale comunic:rii asertive sunt%
*. 7espectul fa : de noi ;n ine, drepturile noastre dar i ceilal i i
drepturile lor&
,. Cere direct ceea ce avem nevoie ;n rela ie cu partenerul nostru de
rela ie&
-. /pune un !' foarte clar articulat cerin elor, cererilor sau
provoc:rilor ce vin din partea altora dac: nu servesc direct interesele
celui care alege s: fie asertiv&
4. )ste orientat: pe solu ii pentru ceea ce primim ;n rela ie&
5. Trece partenerii de comunicare dintr-o stare de presiune 1pe care o
resimt ;n rela ie cu con inutul comunic:rii2 ;ntr-o stare de calm
6. Contribuie la rezolvarea poten ialului conflict pe care p:r ile ;l
Iproiecteaz:? ;n rela ie.
8. )ste simpl:, clar:, concis:
9. /us ine un punct de vedere ;ntr-un mod calm, ne$ignitor, necritic
H. Face referire strict la comportamente ale partenerului de rela ie i
nu la identitatea acestuia.
Acum, dac: este s: socotim asertivitatea un model de comunicare, adic:
comportamental, se poate spune despre comunicarea i comportamentele noastre
c: sunt i de alte feluri%
(asivitate) cnd ne 'nclcm propriile drepturi" !e comport:m i comunic:m
pasiv atunci c=nd%
punem nevoile, dorin ele, preferin ele, criteriile, opiniile, ceea ce e mai
important pentru al ii ;naintea noastr:&
;n situa ia ;n care cineva se poart: nerespectuos cu noi, nu facem nici un
efort s: corect:m situa ia, s: ne reabilit:m, s: spunem cum vrem s: fim trata i,
s: spunem care ar fi o solu ie pentru noi i rela ia noastr:&
Avem dificult: i s: ne exprim:m dezacordul cu al ii, o opinie diferit:, s:
spunem ceea ce g=ndim, ceea ce sim im, cum se v:d lucrurile din perspectiva
noastr: ;n loc s: spunem cum se v:d+simt sau percep lucrurile din perspectiva
;n care ne-am plasat.
!:d:$duim i a tept:m ca cealalt: parte a rela iei o s: tie exact ce vrem s:
primim ;n rela ie ;n loc s: cerem explicit i specific ceea ce vrem de la cealalt:
parte din rela ie&
!u ne exprim:m sentimentele, starea, modul ;n care percepem ceea ce
primim ;n rela ie de la partenerul nostru de comunicare.
Aducem scuze ne$ustificate 1ne min im i pe noi ;n ine2
!e victimiz:m, ne asum=ndu-ne responsabilitatea pentru 1non2ac iunile i
g=ndurile noastre
#rivim ;n alt: parte ;n loc s:-l privim ;n ochi pe partenerul nostru de discu ie
Ac ion:m i r:spundem la cereri conform unor pre$udec: i i norme sociale
A&resivitate) cnd 'nclcm drepturile celorlal i 'n favoarea noastr"
!e comport:m i comunic:m agresiv atunci c=nd%
!e punem ;n situa ia de a anta$a emo ional&
C=nd folosim intimidarea pentru a-i convinge pe al ii s: cedeze ;n favoarea
noastr:&
C=nd ;i insult:m pe al ii, atac=nd identitatea lor ;n loc s: enun :m
comportamentele pe care le consider:m disfunc ionale ;ntr-o situa ie dat:
C=nd ;i facem pe al ii responsabili de propriile noastre sentimente, percep ii
;n loc s: ne asum:m responsabilitatea pentru sentimentele i percep iile
noastre&
C=nd facem cereri care ;i pun pe cei c:rora le cerem ;n fa a unui fapt ;mplinit
;n loc s: poat: s: aleag: dintr-un set de op iuni puse la dispozi ie chiar de ei
sau consim ite ;mpreun: cu noi.
C=nd vorbim pe un ton ridicat, ;n loc s: vorbim pe un ton calm ce poart: un
mesa$ ferm
C=nd avem o atitudine de superioritate ;n rela ie, c=nd ;l privim pe partenerul
nostru de rela ie 1comunicare2 de la un nivel mai ;nalt dec=t acesta.
C=nd tr=ntim u a sau arunc:m cu obiecte ;n loc s: explic:m celuilalt ce
sim im, cum se v:d lucrurile din perspectiva noastr:, cum ne afecteaz:
comportamentul, tonul sau cuvintele celuilalt.
* i propun un e%erci iu) #o i s:-l faci, s: nu-l faci sau s: alegi ceva ce crezi tu
c:- i a$ut: i te face s: te sim i bine ;n rela ie cu el.
F: un tabel cu 5 coloane% * dat:, , situa ie+context, - comunicare+comportament
asertiv, comunicare+comportament agresiv, comunicare+comportament pasiv.
!oteaz: ;n el timp de o s:pt:m=n:, cum te compor i ;n situa iile pe care le
con tientizezi. up: o s:pt:m=n: ai o Iradiografie? a ceea ce con tientizezi i
percepi tu a fi comportamentele tale.
Aten ie, tu nu e ti comportamentele tale" *n acela i fel al ii nu sunt
comportamentele lor, )+
up: ce ai radiografia po i s: alegi s: faci ceva diferit cu ce descoperi nou despre
tine.
( trasatura de personalitate alfa A asertivitate si
comunicare asertiva
,Sin&urele drepturi pe care le avem sunt cele pe care ni le asumm, nu cele care ne sunt
date de al-ii". Anonim
#oate ai simJit uneori, aKa cum am simJit Ki eu, o lips: de control ;n viaJa ta. #oate te-ai ;ntrebat de
ce uneori unii oameni obJin ceea ce vor, ;n timp ce dorinJele Ki nevoile tale r:m=n nesatisf:cute.
/: fii asertiv ;nseamn: s: spui celor din $ur ce vrei, ce simJi, ce nevoi Ki preferinJe ai, ;ntr-un fel care
te a$ut: s: Ki obJii. /pui clar Ki cu mult: ;ncredere ;n tine ce vrei, f:r: s: ameninJi, f:r: s: ;l faci pe
cel:lalt s: se simt: inferior sau dispreJuit.
/: fii asertiv ;nseamn: s: iniJiezi o conversaJie, s: faci complimente sincere, f:r: s: urm:reKti
ceva, s: critici ;ntr-un mod care a$ut: Ki, de asemenea, s: primeKti critic: dac: este $ustificat:.
Asertivitatea este felul potrivit de a te comporta ;n funcJie de situaJie.
#utem distinge - mari moduri de comportament.
*.Agresiv
,.#asiv
-.Asertiv
Asertivitatea este o balanJ: ;ntre a&resivitate /i e&oism, pe de o parte, Ki respectarea nevoilor
celorlal-i /i 'ncercarea de a-i a0uta s ob-in /i ei ce vor, pe de alt: parte.
S nu fii asertiv poate avea c=teva consecinJe%
- s: te simJi furios pe tine,
- s: te enervezi pe cineva care Iar fi trebuit s: ghiceasc:? ce nevoi ai,
- s: porJi cu tine sentimente de vinov:Jie Ki frustrare, pentru c: nu te exprimi ;n totalitate.
S fii asertiv pe de alt: parte, ;nseamn: s: ;Ji exprimi sentimentele ;ntr-un fel care creKte la
maximum Kansele de a obJine ceea ce vrei. /: fii asertiv ;nseamn: s: fii proactiv, adic: s: faci lucrurile
s: se ;nt=mple, ;n loc s: le laKi s: se ;nt=mple de la sine.
AKadar, cu c=t acJionezi mai mult pentru binele t:u, cu at=t mai capabil te simJi, Ki asta ;Ji va creKte
respectul Ki stima de sine. Cu c=t te simJi mai bine ;n pielea ta, cu at=t devine mai uKor s: acJionezi
asertiv Ki proactiv Ki eKti foarte puJin predispus la frustr:ri, ;ndoieli, depresii.
Agresivitatea este alimentat: de faptul c: nu obJinem ceea ce vrem Ki suntem frustraJi. !ormal,
oamenilor le va pl:cea s: se afle ;n prea$ma oamenilor asertivi pentru c: Ktiu c: vor fi trataJi corect Ki cu
respect. 1A2 ales, accept: c: Ki ceilalJi au aceleaKi drepturi. <nvaJ:-i Ki te vor respecta pentru astaC
Cere oamenilor s: fie maximul din ce pot fi Ki astfel vei face lumea din $ur mai bun:.
Compromisul Ki negocierea sunt , lucruri foarte importante pentru o persoan: asertiv:.
/: enumer:m ;n continuare drepturile asertive%
*. /: fiu propriul $udec:tor a ceea ce spun Ki fac.
,. /: cer ceea ce vreau 1recunosc=nd dreptul celorlalJi de a spune Inu?2.
-. /: iau decizii Ki s: fiu r:spunz:tor pentru ele.
4. /: fiu independent.
5. /: nu ofer motive Ki scuze pentru propriul comportament.
6. /: nu fiu responsabil pentru descoperirea soluJiilor la problemele celorlalJi.
8. /: m: r:zg=ndesc.
9. /: fac greKeli.
H. /: spun Inu Ktiu?.
*F. /: iau propriile decizii.
**. /: spun Inu ;nJeleg?.
*,. /: spun Inu-mi pas:?.
*-. /: intru ;n relaJii cu ceilalJi f:r: s: fiu dependent de p:rerile, aprob:rile Ki confirm:rile lor.
*4. /: am intimitatea mea.
*5. /: spun !' sau A f:r: s: m: simt vinovat.
#3 324A% Cei din $ur au aceleaKi drepturiC
e ce este nevoie s: fii asertiv?
#entru a sc:pa de manipularea la care eKti supus ;n fiecare zi. Da$oritatea manipul:rilor nu sunt
intenJionate Ki conKtiente. )le vin de multe ori din partea oamenilor bine intenJionaJi, dar, cum am mai
spus, Irumul spre iad e pavat cu intenJii bune?.
Manipularea poate veni prin:
- sentimentul de vin. e obicei ;n relaJii se petrece acest lucru, c=nd p:rinJii ;Ki fac copiii
s: se simt: vinovaJi pentru ceva 1ex.% I!u Ji-ai f:cut curat ;n camer:.?2& iubiJii ;Ki fac reproKuri unul
altuia 1ex.% ID: faci gelos tot timpul, m: nec:$eKtiC? etc.2& prietenii ;ntre ei 1ex.% ITe-am ;mb:tat eu
data trecut:, acum e r=ndul t:u0?2&
- critic 1nu e nevoie de exemple, c: Ktim toJi prea bine cum e s: fii criticat pentru a fi
obligat s: faci lucrurile altfel2&
- ru/ine 1ex.% I!u-i frumos, nu se face, ce vor zice cei din $ur?? etc.2&
- autoritate% toJi cei ;n poziJie superioar: care te oblig: s: te conformezi.
(amenii ;n general manipuleaz: pentru c: ei au o schem: despre cum ar trebui s: fie lumea, cum
s: se poarte oamenii, cum s: reacJioneze Ki apoi le cer celor din $ur s: se poarte conform modelului
care este rodul min-ii lor /i 56 A(A782#6. C=nd nu se ;nt=mpl: asta, ;ncepe manipularea prin vin:,
critic:, ruKine, autoritate.
3estea bun: e c: noi vom trece de aparenJe Ki vom discuta despre ceea ce se ;nt=mpl: cu
adev:rat.
Ca s: ;ncheiem cu comportamentul asertivC
- #3 cere aprobare, validare, nu cere voie, pentru c: nu e nimeni ;n m:sur: s: Ji le dea, dec=t tu
;nsuJi.
- <nvaJ: s: ACC6(82 lucrurile.
- Accept c: oamenii sunt diferiJi Ki au nevoi diferite.
- Accept c: unii sunt introvertiJi Ki tr:iesc foarte intens ;n lumea lor interioar: Ki le place s:
citeasc: Ki accept: c: alJii sunt extrovertiJi Ki trebuie s: ias: ;n mulJime, s: danseze, s:
chefuiasc:.
- Accept c: unii oameni au mai dezvoltat: emisfera st=nga a creierului Ki folosesc logica Ki
raJiunea pentru a lua decizii 165L dintre b:rbaJi2 Ki accept: c: alJii au emisfera dreapt: mai
dezvoltat: Ki iau decizii bazate pe ceea ce simt 165L dintre femei2.
- Accept c: unii sunt intuitivi, vis:tori Ki privesc lucrurile la scar: global: Ki accept: c: unii sunt
foarte ancoraJi ;n realitate, ;n aici Ki acum, au o fire practic:, sunt ;ndem=natici.
- Accept c: unii $udec: tot ce v:d Ki iau decizii, iar alJii percep ceea ce este ;n $urul lor, am=n=nd
decizia c=t se poate de mult.
- Accept c: fiecare are ritmul lui de evoluJie Ki este foarte, foarte greu, o risip: de energie Ki timp
s: ;ncerci s: forJezi pe cineva s: evolueze ;n alt ritm dec=t cel propriu.
- <nvaJ: s: accepJi Ki s: tr:ieKti viaJa, ;n loc s: vrei s: faci totul dup: chipul Ki asem:narea ta.
/per s: ai senintate ca s: Ktii s: accepJi lucrurile pe care nu le poJi schimba. Cura0 ca s: ;ncerci
s: schimbi ce se poate schimba. *n-elepciune ca s: poJi deosebi ce se poate schimba de ceea ce nu se
poate schimba.?
Cu acceptarea va veni Ki eliberarea de convingeri greKite Ki astfel va veni o viaJ: mult, mult mai
frumoas:C
Cele 12 7e&uli pentru a dobandi un Comportament Asertiv
Cele 12 Reguli pentru a dobandi un Comportament Asertiv
1. Vorbete despre ceea ce simi! E indicat s ii exprimi interesele i lucrurile care i plac ntr-un mod
spontan i sincer mai degrab dect s te exprimi ntr-o mod pasiv, banal.
2. Vorbete despre tine! Dac aci ceva mare i interesant, poi s le spui i prietenilor ti despre asta
atunci cnd pare timpul potrivit.
3. Fii entuziasmat cnd te intlneti cu cineva! !ii sociabil"prietenos cu persoane pe care vrei s le
cunoti mai bine. #mbete i bucur-te s i ntlneti.
!. Accept" complimente cu graie! $rebuie s recompense%i persoana care ii ace un compliment mai
degraba dect s-l pedepseti&
#. Ai gri$a s" ai o e%presie &acial" adecvat"! Expresile tale aciale i inluexiunile din voce exprim
sentimente la el ca i cuvintele pe care le oloseti. 'rivete oamenii n oc(i atunci cnd pori o
conversaie cu ei.
'. (mpotrivete)te! )tunci cnd nu eti de acord cu cineva, nu trebuie s te preaci c ai i doar ca s evii
o contradicie.
*. Cere clari&ic"ri! Dac cineva ii oer instruciuni, explicaii nclcite. 'oi s le spui oamenilor s ii
reormule%e mai clar. Mai degrab dect s te simi conu% sau prost.
+. Folosete ,ntrebarea -de ce./! )tunci cnd i se cere s aci ceva ce i pare ar motiv sau e neplacut
pentru tine. 'oi s spui : * De ce vrei ca eu s ac asta+*
0. 1%prim")i nemulumirile! )tunci cnd nu eti de acord cu cineva i eti sigur" pe po%iia ta, e indicat
s ii exprimi nemulumirile.
12. 3upt" pentru drepturile tale& ,u trebuie s lai persoanele s proite de pe urma ta, poti sa spui nu
de cte ori simi asta ra s te simi vinovat.
11. Fii persistent! Dac ai o plngere legitim, trebuie s o susii c(iar daca exista pari care opun
re%isten.
12. 1vit" s" ii $usti&ici &iecare p"rere! -n conversaii, dac cineva continu s spun de ce, de ce, de ce+
'oi s opreti sesiunea de ntrebri reu%nd s rspun%i, sau cnd acelai lucru cu cealalt persoan.
Comunic" A41R56V7 nu agresiv
)sertivitatea nu exist &
.onceptul acesta este de apt o /gselni americneasc* ce se reer la cura0ul de a spune
lucrurilor pe nume ntr-o manier de respect a de cellalt.
1puneam mai sus c asertivitatea nu exist pentru c ea este de apt un concept oarte abstract care
nu nseamn aproape nimic pn cnd nu ve%i doi oameni care comunic asertiv unul cu cellalt.
)adar, asertivitatea nu este un lucru ci un proces. ,u este att un obiect de studiu ct mai curnd
un subiect de practic.
Dup prerea mea, eti asertiv n msura n care ceea ce spui aproundea% relaia de comunicare
cu interlocutorul tu i"sau mrete ansele ndeplinirii obiectivului pe care l avei n comun.
1 ii asertiv nseamn s comunici autentic i eicient, construind n timp real o relaie pe termen
lung.
2n el de a i contrastnd cu asertivitatea este agresivitatea. )dic, s spui ce ai de spus r s i
pese de reacia celuilalt, dominndu-l psi(ic, emoional i uneori c(iar i%ic.
De aceea, o condiie important a asertivitii este starea ta intern 3 elul n care te simi atunci
cnd ai un comportament asertiv a de cineva. -i sugere% s alegi momentele n care simi un
ec(ilibru interior ct mai bun. Dac mai ai resentimente sau emoii puternice la adresa persoanei
respective poate c e mai
bine s mai atepi puin nainte s ex(ibi un comportament asertiv.
.a metod, poi exersa un comportament )1E4$56 n 7 pai, aa cum este el descris sub orm
de acronim, n cele ce urmea%.
)tenie
.aptea% atenia ntr-o manier care s suscite interesul celuilalt s asculte. 5n acest el desc(i%i
larg spaiul de negociere i evii reacia de respingere care poate surveni c(iar din momentul n
care i spui celuilalt c vrei s i /dai un eeddbac8*. Ma0oritatea oamenilor detest s primeasc
eedbac8 nesolicitat, dar l accept pentru c aa e /politicall9 corect*
Concret8 !olosete o ra% de desc(idere care s stabileasc tonul propice pe care urmea% s se
derule%e dialogul.
Cteva e%emple8
:. )m o observaie care cred c poate i important pentru relaia dintre noi doi, dar tocmai pentru
c este att de important, preer s atept pn cnd gsim un moment potrivit. .nd cre%i c e
un moment potrivit +
;. 6reau s i cer un sat i cred c eti cea mai n msur persoan s imi dea o idee, mai ales c
o astel de situaie mi s-a ntmplat c(iar i n relaia cu tine.
<. M-am gndit c ar i n interesul meu i al tu s i spun ceva despre relaia dintre noi doi, dar
m simt inconortabil pentru c m gndesc c e posibil s te superi. Este vorba despre ntalnirea
noastra din data de=. .re%i ca ar i bine s vorbim despre asta +
1ituaie
Descrie situaia pe scurt. 'reci%ea% cnd, unde i n ce condiii are loc interaciunea. !ii scurt i la
obiect.
1%emple8
.nd i lai (ainele peste tot prin cas =
.nd mi dai saturi i ari cu degetul ctre mine =
Emoie
1pune care este pentru tine impactul emoional al situaiei. !ii, de asemenea, oarte concis.
1%emple8
M simt oarte de%amgit=.
M simt pus cu spatele la %id >i tras la rspundere=
4eacie
Explic ce reacie comportamental ai ca urmare a emoiei pe care o simi. ! reerire la
consecinele emoiei resimite.
1%emple8
= si de aceea m inc(id n mine i devin taciturn=
= ceea ce m ace oarte reticent, m inc(id n mine i nu mai vreau s aud nici un el de
eedbac8=
$est
$estea% nivelul de preocupare al interlocutorului tu propunndu-i o soluie la care te-ai gndit
sau cerndu-i lui prerea. ,u porni cu ideea c numai soluia ta e cea potrivit. De apt, dac
soluia vine de la el, sunt anse mai mari s o i pun n practic, conorm legii persuasiunii
denumit legea consecvenei.
1%emple8
= aa c m-am gndit s te rog s lai (ainele numai n locul n care te sc(imbi
? i propun s imi spui ce ai de spus stnd n lateral, nu a n a cu mine atunci cnd mi dai
eedbac8=
sau=
.um cre%i c ai putea proceda astel nct s=.. lai (ainele ntr-un singur loc = mi dai un
eedbac8 pe care s l pot i accepta r s m inc(id n mine.
5mplicare
5mplic-te mpreun cu cellalt n gsirea unei metode de monitori%are a progresului pentru noul
comportament. -ntreab-l ce ar putea s ac pentru ca noul comportament pe care i-l solicii s ie
uor de reprodus i oer-te s contribui n continuare cu eedbac8 n acest sens.
1%emple8
Exist ceva ce atepi de la mine n acest sens, astel nct s i ie mai uor s lai (ainele
exclusiv n locul n care te sc(imbi +
) putea s te a0ut cumva s mi dai eedbac8 n acest mod nou + )i nevoie s i reamintesc sau
s i spun cum m simt data viitoare cand ne alm ntr-o situaie similar +
6alori%are
Mulumete-i interlocutorului pentru c te-a ascultat i pentru c este dispus s accepte noul punct
de vedere. )rat-i c pentru tine relaia cu el este valoroas i important.
1%emple8
-i mulumesc c m-ai ascultat.
'entru mine e important s nv de la tine ct mai multe, aa c i mulumesc pentru desc(idere.
M bucur c am avut acest dialog i c m-ai ascultat. -i sunt recunosctor pentru asta=
1 tii c aprecie% oarte mult aptul c m-ai ascultat. M-am simit au%it &
Acestea &iind zise7 ,i doresc s" e%perimentezi ct mai multe situaii ,n care s" te mani&eti
asertiv.
-n ultim instan, oamenii care se comport asertiv sunt cei care au o stim de sine ridicat i care
i tratea% cu respect pe semenii lor. .u alte cuvinte, vorbim de oamenii maturi&
Comunicarea asertiv
"magineaz:-Ji c: mergi pentru a - a oar: la secretariat s: Ji se Ktampileze carnetul de student ca
s:-Ji faci abonament1ca restul colegilor t:i2 Ki s: nu mai mergi pe $os Ki eKti refuzat din motive
stupide1gen nu stampilez numai un carnet2. Cum vei rspunde 'n aceast situa-ie astfel
'nct s nu 0i&ne/ti secretara, dar nici s renun-i la a--i cere drepturile9
ar dac: colegul t:u de apartament, uit: c: nu mai st: ;n c:min Ki c: nu ;i mai pl:teKte statul
fiJele de genul trebuie s fiu on-line 23 din 24 1ca s: vad: lumea c: am net Ki c: exist2ciar
dac eu folosesc calculatorul ma!im 4 ore?
/oluJia pe care Ji-o propun este comunicarea asertiv.
Asertivitatea este un stil de comunicare. Acesta presupune abilitatea de a exprima sentimente,
g=nduri, credinJe Ki opinii ;n mod deschis, f:r: a ;nc:lca dreptul altor persoane. Comportamentul
asertiv reprezint: echilibrul dintre comportamentul pasiv Ki agresiv.
(amela :utler;1<=1+ utilizeaz: teoria life positions1evidenJiat: ;n imaginea de mai $os2 pentru
a sublinia diferenJa dintre comportamentul asertiv A eu sunt o", tu esti o", comportamentul pasiv
A eu nu sunt o", tu e#ti o" Ki comportamentul agresiv A eu sunt o", tu nu e#ti o"%
#rovocarea pentru fiecare dintre noi este de a dezvolta Ki de a ne menJine un stil de comunicare
s:n:tos, un stil de comunicare asertiv eu sunt o", tu e#ti o". #entru a alege acest stil de
comunicare e necesar s: alegem s: ne respect:m pe noi ;nKine Ki s: ne dezvolt:m relaJii ;n
care s: existe respect pentru ceilalJi Ki pentru diferenJele dintre oameni.
)xist: c=teva elemente care ne a$ut: s: comunic:m asertiv%
Ascultarea activ
(amenii ascult: Ki r:spund diferit ;n funcJie de situaJie Ki de sentimentele pe care le au faJ: de
sine Ki de alJii. #entru a asculta activ e necesar s: ai contact vizual cu persoana cu care vorbeKti
Ki s: fii atent la ea non-verbal1s: dai din cap ;n semn de acord+dezacord s: foloseKti aa ,2
ac: eKti atent la mesa$ul comunicat de interlocutor vei avea cel puJin dou: avanta$e% vei ar:ta
respect Ki e foarte probabil s: Ji se r:spund: cu respect Ki vei putea descoperi cuvinte cheie
care s: te a$ute s: ;ncepi o nou: discuJie.
/tarea de spirit a celui cu care discuJi e foarte important:. ac: acea persoan: se simte bine
este foarte probabil s: aib: mai multa energie pentru a te asculta.
Observarea
(bservarea a$ut: oamenii s: fie ;n totalitate prezenJi ;n timpul comunic:rii Ki s: fie mai
conKtienJi. /: identifici, s: recunoKti Ki s: observi at=t propriile emoJii c=t Ki ale celorlalJi
reprezint: o parte important: a ceea ce ;nseamn: inteligenJ: emoJional:.
ezvolt=ndu-Ji abilitatea de a observa emoJiile persoanei cu care discuJi vei putea decide dac:
poJi s: continui conversaJia sau dac: e timpul s: te retragi.
Utilizarea formulrilor la persoana nti sau eu
comunicarea
Folosind formul:ri la persoana ;nt=i comunici responsabilitate faJ: de propriile emoJii, g=nduri,
p:reri, idei, atitudini Ki comportamente. e asemenea presupune conKtientizarea diferenJei
dintre comportament Ki persoan:. Astfel, atunci c=nd se va aduce o critic: se va critica
comportamentul Ki nu persoana.
#entru a comunica asertiv verbal e necesar s: comunic:m si non-verbal asertiv. #utem face
asta av=nd o voce calm:, cu o tonalitate normal:, contact vizual moderat Ki p:str=nd un calm
interior.
Ma nivel verbal, putem folosi mai multe tipuri de afirmaJii%
Afirma-iile de ba! presupun faptul c: faci o afirmaJie prin care ;Ji exprimi clar nevoile,
dorinJele, credinJele, p:rerile Ki sentimentele. )ste foarte important s: fii specific Ki la obiect. Me
poJi folosi Ki pentru a face complimente sau pentru a aborda o situaJie problematic:.
e exemplu% nu m-am $ndit la asta pn acum, a# avea nevoie de pu%in timp pentru a m
$ndi la ideea ta, cred c prezentarea ta a fost foarte bun.
AfirmaJiile de baz: implic: autodezv:luirea propriilor emoJii Ki sentimente prin afirmaJii
simple% m simt furios, m simt vinovat, m simt mul%umit&nemul%umit.
Afirma-iile empatice presupun faptul c: ;ncerci s: ;nJelegi emoJiile, nevoile Ki dorinJele altcuiva.
Acest gen de afirmaJie conJine semne de recunoaKtere a emoJiilor, nevoilor Ki dorinJelor celuilalt
precum Ki o afirmaJie despre propriile nevoi Ki dorinJe.
#oJi utiliza acest tip de afirmaJie c=nd eKti implicat ;ntr-o situaJie care nu se potriveKte cu nevoile
tale Ki vrei s: ar:Ji c: eKti conKtient de acest lucru Ki c: poJi ;nJelege% #tiu c e#ti ocupat acum,
dar a# avea nevoie s vorbesc cu tine cteva minute sau vd c nu te sim%i bine, dar a# vrea
s discutm despre ceva care nu suport amnarea.
Afirma-iile care arat consecin-a sunt cea mai puternic: form: de afirmaJii asertive. )ste
utilizat: de obicei ;n situaJii ;n care o persoan: se simte ne;ndrept:Jit: Ki doreKte s: schimbe
comportamentul celeilalte persoane f:r: a deveni agresiv:. C=nd foloseKti acest tip de afirmaJii
;l informezi pe cel:lalt despre consecinJele comportamentului s:u asupra ta.
)xemplu% faptul c ntrzii m pune n dilem, s ncep #edin%a mai trziu #i astfel vom avea
mai pu%in timp la dispozi%ie, sau s ncep #edin%a fr tine. 'ac apare din nou aceast
problem nu am alta alternativ dect s aplic procedura disciplinar. (refer ns s nu o fac.
Afirma-iile care arat discrepan-a pot fi folosite pentru a ar:ta discrepanJa ;ntre ceea ce s-a
stabilit anterior Ki ceea ce se ;nt=mpl:. #ot fi utile pentru a clarifica ne;nJelegeri sau contradicJii.
)xemple% din cte am n%eles, am stabilit c proiectul ) are prioritate. *cum mi ceri s acord
mai mult prioritate proiectului +. *# vrea s clarificm care proiect reprezint o
prioritate sau dup cele discutate am n%eles c rela%ia cu * nu mai mer$e, dar cu toate astea
continui s te ntlne#ti cu el. ,u mi este clar ce anume ai otrt n le$tur cu el.
Afirma-iile pentru e%primarea emo-iilor ne&ative pot fi utilizate pentru a ar:ta c: ai emoJii
negative faJ: de o alt: persoan:, cum ar fi furie, resentimente, nemulJumire. FoloseKte urm:torii
paKi% descrie comportamentul celuilalt ;n mod obiectiv, descrie impactul comportamentului
celuilalt asupra ta fiind specific Ki clar, descrieJi sentimentele Ki exprim: cum ai prefera s: se
comporte pe viitor cu tine.
)xemplu% cnd stai n ora# prea mult fr s m anun%i m n$ri-orez c %i s-a ntmplat ceva #i
m simt furios. *# aprecia dac pe viitor m vei suna #i m vei anun%a c ntrzii.
ntrebri deschise versus ntrebri nchise
#entru a iniJia o conversaJie Ki a o menJine este necesar s: pui ;ntreb:ri deschise. Ascult=ndu-Ji
activ partenerul vei putea g:si mai uKor subiecte despre care s:-l ;ntrebi cum vede el lucrurile
sau ce p:rere are.
<ntreb:rile ;nchise, la care r:spunsul poate fi da sau nu sunt indicate ;n situaJii ;n care vrei s:
afli acordul sau dezacordul persoanei.
Feedback-ul
FeedbacG-ul este definit ca modalitatea de exprimare a punctului t:u de vedere asupra unei
situaJii+comportament cu intenJia de a oferi o informaJie util: celui vizat pentru
continuarea+menJinerea+modificarea comportamentului.
Obiectivul oferirii feedbac>-ului e de!voltarea"
)l poate fi de - feluri%
6valuativ% prezentarea ta a fost bun.
Descriptiv% prezentarea ta a fost bun pentru c ai vorbit cursiv, ai avut suport vizual #i ai
interac%ionat cu noi.
(rescriptiv% prezentarea ta a fost bun. .i-a plcut suportul vizual, dar n locul tu a# fi
interac%ionat cu publicul mai mult.
Recomandri pentru oferirea feedback-ului
- e mai util s: te concentrezi asupra a ceea ce a f:cut individul dec=t s:-i traduci
comportamentul ;ntr-o afirmaJie despre cum este el ca persoan:1foloseste feedbacG descriptiv,
nu evaluativ2
- se axeaz: pe ceea ce simte persoana care a recepJionat comportamentul Ki pe cea care ofer:
feedbacG-ul% . simt aiurea dac m tot ntrerupi ofer: individului informaJii clare despre
efectul comportamentului s:u li ;n acelaKi timp ;i las: libertatea de a decide ce s: fac: relativ la
acest efect
- este ;ndreptat spre un comportament pe care receptorul s: ;l poat: schimba
- este mai cur=nd solicitat dec=t impus
- este imediat
- ofer: receptorului oportunitatea de a alege c=nd s: r:spund: Ki cum
- ofer: oportunitatea receptorului de a pune ;ntreb:ri, de a face clarific:ri
- c=nd oferi feedbacG vorbeKte despre comportamentul celuilalt, consecinJele acestuia asupra ta,
aKtept:rile Ki obiectivele tale.
spunde asertiv la critici
/: r:spunzi asertiv la critici poate fi o mare provocare. Criticile pot fi de dou: tipuri% distructive Ki
constructive. Criticile constructive iau forma feedbacG-ului Ki au o manier: non-ameninJ:toare
astfel ;nc=t s: permit: persoanei s: ;nveJe ceva Ki s: se dezvolte. Critica distructiv e ori non-
valid: ori valid:, dar este oferit: ;ntr-o manier: total nepotrivit:.
Tipuri de rspuns asertiv la critica constructiv:
Accept critica. ac: critica e valid: accept-o f:r: s: exprimi emoJii negative. Accept: c: nu
eKti perfect, c: ;nveJi f:c=nd greKeli Ki str:duieKte-te s: schimbi ceea ce se poate schimba.
Afirma-ii ne&ative. ac: critica e real:, accept-o Ki fii de acord cu ea f:r: s:-Ji ceri scuze Ki
f:r: s: te simJi d:r=mat. Cheia pentru a utiliza aceast: afirmaJie e s: ai credinJa c: te poJi
schimba dac: vrei.
2nvesti&a-ii. ac: nu eKti sigur c: ai primit o critic: constructiv: Ki valid: poJi utiliza acest tip de
r:spuns ;n ideea de a pune mai multe ;ntreb:ri. Astfel vei obJine mai multe detalii Ki vei Ktii cum
s: te raportezi la persoana care ;Ji aduce critica.
Tipuri de rspuns asertiv pentru critica distructiv
ac: eKti convins c: Ji se aduce o critic: distructiv:, exprim:-Ji dezacordul p:str=ndu-Ji calmul.
( poJi face astfel%
Afirma-ie po!itiv A presupune s: incepi prin a spune >da? c=Ktig=nd astfel timp pentru a
preg:ti ce ai de spus. ac: incepi spun=nd >nu?, cealalt: persoan: va ;ncepe s: aduc:
argumente Ki va fi mai puJin dispus: s: te asculte.
2ndic procesul A presupune s: indici procesul pe care urmeaz: s:-l utilizezi pentru a-Ji
sublinia punctul de vedere% >las:-m: s: ;Ji explic de ce este atat de important: aceast: sear:
pentru mine?.
Ar&umentea! A presupune s:-Ji argumentezi+$ustifici punctul de vedere% >vreau s: vad ;n mod
special acest film. Di l-au recomandat mulJi?
6%prim--i de!acordul f:r: s: ;Ji ceri scuze. FoloseKte >deci?, >aKadar? pentru a trace concluzii%
>am decis c: merg aKa c: voi merge?.
Compromisul A e opJional, dar util dac: nu implic: costuri personale% >dar sunt dispus s: ;Ji Jin
m=ine sear: companie?
.