CAPITOLUL 2

1.Ce sunt agentii economici si cum pot fi ei clasificati?

Agentii economici sunt persoane sau grupuri de persoane fizice sau juridice care
particip la viata economic, ndeplinesc roluri specifice si au comportamente
economice care i particularizeaz.
1. Gospodriile (Menajele)
2. Societtile non-financiare
3. Institutiile financiare
4. Societtile de asigurri
5. Administratiile publice
6. Administratiile private
7. Strintatea (Exteriorul sau Restul Lumii)

2.Explicai funcia principal ndeplinit de ctre fiecare categorie de
ageni economici si resursele de care acestia dispun?
Gospodriile
Funcia principal a gospodriilor este funcia de consum de bunuri si
servicii finale.
2.Societile nonfinanciare
funcie principal producerea de bunuri si servicii comerciale, non-financiare.
3.Instituiile financiare
funcie principal este finanarea altor ageni economici.
4. Societile de asigurri
funcie principal, asigurarea,
5. Administraiile publice
funcia principal de a produce servicii necomerciale pentru societate si membrii ei si
de a efectua redistribuirea venitului si a bogiei naionale.
6. Administraiile private
funcie principal prestarea de servicii non-comerciale destinate
anumitor ageni economici.

3.Care sunt principalele fluxuri generate de exercitarea funciilor
diferitelor categorii de ageni economici?
Gospodriile:
Fluxurile de intrare la nivelul gospodriilor sunt: a) fluxurile de bunuri
si servicii pentru consum, furnizate de ali ageni economici; b) fluxuri de
venituri (salarii, rente, dobnzi, venituri din transferuri, venituri din vnzri de
bunuri si servicii).
Fluxurile de iesire dintr-o gospodrie sunt: a) fluxurile de factori de
producie, furnizai ctre ali ageni economici, munca; b) fluxurile de cheltuieli
pentru bunurile si servicii finale, si economisirea.

Societile non-financiare:
La nivelul ntreprinderilor pot fi identificate:
Fluxuri de intrri: a)fluxuri de factori de producie, achiziionai de la
ali ageni economici; b)fluxuri de venituri, realizate din vnzarea bunurilor si
serviciilor.
Fluxurile de iesiri: a)fluxuri de cheltuieli ale ntreprinderilor pentru
remunerarea factorilor de producie atrasi de la ali ageni economici, precum si
alte cheltuieli; b)fluxuri de bunuri si servicii vndute altor ageni economici.

Instituiile financiare:
Fluxurile monetare de intrare sunt:
a) Depunerile bnesti ale altor ageni economici;
b) Sumele ce reprezint rambursarea mprumuturilor;
c) Dobnzile percepute pentru mprumuturile acordate.
Fluxurile de iesire asociate exercitrii funciei principale sunt:
a) Creditele, mprumuturile acordate altor ageni economici;
b) Sumele ce reprezint restituirea depunerilor;
c) Dobnzile pltite depuntorilor.

Societile de asigurri:
Fluxurile de intrri (resursele) provin din prelevri obligatorii
efectuate asupra altor organisme (impozite, taxe, cotizaii obligatorii);
Fluxurile de iesiri (cheltuieli) sunt reprezentate de sumele alocate
pentru acoperirea cheltuielilor necesare funcionrii instituiilor publice,
furnizoare de servicii pentru populaie si de plile de transfer.

Administraiile publice:
Fluxurile de intrri (resurse) provin din: contribuiile voluntare ale membrilor; venituri
din proprieti etc.
Fluxurile de iesire sunt reprezentate de serviciile prestate
membrilor si.
Strintatea:
activitatea desfsurat de agenii naionali n strintate; activitatea
desfsurat de agenii strini pe teritoriul naional; activitile de import
export, acordarea primirea de mprumuturi, asigurri, turism, etc.

4.Ce operaiuni au loc n cadrul activitilor economice?
Activitile economice se refer la totalitatea operaiunilor care
urmresc, direct sau indirect, satisfacerea nevoilor cu bunuri economice.
n funcie de natura lor, aceste operaiuni se clasific n:
Operaiunile asupra bunurilor si serviciilor, care se refer la
producerea si utilizarea bunurilor si serviciilor: producia, consumul, formarea
capitalului, operaiuni cu exteriorul (export import).
Operaiunile de repartiie se refer la distribuirea si redistribuirea
venitului provenit din producie si din operaiunile efectuate cu restul lumii
(exteriorul): salarii, impozite, subvenii, venituri din proprietate, operaiuni de
asigurri daune, transferuri curente, transferuri n capital.
Operaiunile financiare se refer la crearea, colectarea si folosirea
mijloacelor de finanare necesare economiei. Subiecii acestor operaiuni
financiare sunt agenii economici. Obiectul acestor operaiuni financiare sunt
bunurile economice, serviciile factorilor de producie si moneda.

5.Explicai circuitul economic ce se formeaz ntre gospodrii si
instituiile financiare.
Circuitul economic reprezint ansamblul de fluxuri materiale si
monetare generate de exercitarea funciilor de ctre diferitele categorii de
ageni economici si reflect sistemul de interdependene existent n economie.
FIG 2.3 n relaia gospodriilor cu instituiile financiare relaia este bilateral
evideniat prin fluxuri monetare.


CAPITOLUL 3
6.Ce exprim oferta agregat?
Oferta agregat exprim cantitatea total de bunuri si servicii ce
poate fi vndut n cadrul unei economii ntr-o perioad de timp determinat.

Curba ofertei globale exprim relaia dintre preuri si cantiti, adic
acele cantiti pe care sunt dispuse s le produc si s le vnd n funcie de
preuri.

7.Care sunt condiiile ofertei agregate?
Dac consider nivelul general al preurilor ca fiind dat, modificarea
ofertei agregate se afl sub influena unor factori ce se numesc condiiile ofertei,
respectiv:
1. productivitatea factorilor de producie.
n situaia cresterii acesteia va avea loc o reducere a costului mediu, o
crestere a produciei si, deci, a ofertei agregate, iar prin reducere, va spori costul
mediu, reducnd oferta agregat.
2. volumul factorilor de producie.
Acesta poate spori oferta agregat atunci cnd oferta lor creste si poate
reduce oferta agregat, n situaia n care oferta lor pe pia se micsoreaz.
3. preul factorilor de producie.
Dac preul muncii, materiilor prime, energiei, combustibilului, etc. sunt
mai mici dect n perioada anterioar va determina sporirea ofertei agregate.
Similar, o crestere a costurilor cu aprovizionarea va micsora oferta agregat.

8.Care sunt asemnrile si deosebirile dintre principalele sisteme de
apreciere a rezultatelor macroeconomice?
Sistemul Produciei Materiale (SPM) si *Sistemul Contabilitii Naionale(SNC),
care permit s se calculeze agregatele macroeconomice si indicatorii
operaionali corespunztori.
Cele dou sisteme au un scop comun ce se refer la sistematizarea
proceselor economice si aprecierea rezultatelor obinute prin indicatori specifici.
Mai mult, ele ndeplinesc un triplu rol: *servesc drept instrument de sintez si
corelare a datelor cu caracter statistic, *sunt un instrument de cunoastere si
analiz a economiei pentru trecut si prezent si totodat *sunt un instrument de
fundamentare a deciziilor ce privesc viitorul economiei, ajutnd la formularea
anticipaiilor si previziunilor.
Pot fi semnalate si deosebiri, care deriv n principal din poziia de pe
care se formuleaz principiile si aprecierile corelaiilor. SPM se situeaz pe
poziia productorilor, iar SNC pe cea a consumatorilor.
O prim deosebire se refer la interpretarea diferit privind caracterul
productiv al activitilor. In concepia SPM sunt productive doar acele activiti
care au ca rezultat bunuri materiale munca productiv fiind creatoare de produs,
respectiv venit, n timp ce pentru SNC exist concepia c orice munc util, de
pe seama creia se obine un venit, este productiv. Sigur c aceasta nseamn o
baz de agregare diferit, fie numai rezultatele sferei materiale, fie rezultatele
tuturor activitilor luate global.
O alt deosebire se refer la faptul c se acord importan diferit
caracterizrii si rolului fluxurilor materiale, reale (SPM) si celor financiare
(SNC). Ceea ce este de semnalat este faptul c pentru SPM economia prezint
fluxurile materiale dublate de fluxuri monetare egale si de sens contrar atunci
cnd economia este n echilibru si deci, atunci cnd are loc realizarea produciei
din punct de vedere economic, adic atunci cnd producia si gseste
destinatarul final, consumatorul de bunuri de producie sau de bunuri de
consum.

9.Care sunt principiile msurrii rezultatelor macroeconomice?
Msurarea rezultatelor macroeconomice prin sistemul conturilor
naionale se bazeaz pe o serie de principii :
1. se evalueaz activitatea economic n ansamblu, activitatea productiv
este extins si asupra serviciilor nemateriale, legate de consumul
populaiei si de administraia de stat;
2. n cadrul indicatorilor sintetici de rezultate se cuprind numai bunurile si
serviciile care sunt vndute pe pia. Nu se includ bunurile si serviciile
produse de menaje si care nu sunt destinate vnzrii, serviciile
membrilor de familie pentru ntreinerea gospodriei;
3. se includ n calcul produsele si serviciile numai n condiiile n care
sunt urmare a activitii n intervalul de timp pentru care se determin
respectivii indicatori. Nu sunt luate n calcul bunurile si serviciile ce
reprezint revnzri, cnd tranzaciile sunt doar o schimbare a titlului de
proprietate;
4. se msoar numai valoarea bunurilor si serviciilor pentru uz final. n
vederea evitrii nregistrrilor repetate n calcule nu se includ
consumurile intermediare - adic bunurile materiale si serviciile
consumate n perioada respectiv n vederea producerii altor bunuri
materiale si servicii;
5. evaluarea rezultatelor se realizeaz pornind de la veniturile factorilor de
producie si nu include transferurile bnesti care au loc ntre agenii
economici, sub forma pensiilor, ajutoarelor de somaj, burse, alocaii de
la guvern etc. care nu sunt nsoite de un flux invers de bunuri materiale
si servicii;
6. delimitarea rezultatelor n funcie de teritoriul statal pe care-si
desfsoar activitatea agenii economici. Fcnd suma tuturor
rezultatelor agenilor economici din interiorul rii se obine produsul
sau venitul intern. Eliminndu-se rezultatele agenilor economici strini
de pe teritoriul naional pentru care se face calculul si adugndu-se
rezultatele agenilor naionali care si desfsoar activitatea n afara
rii, se obin indicatori ce evideniaz produsul sau venitul naional;
7. rezultatele macroeconomice, n funcie de sistemul de eviden si de
msurare utilizat, se exprim prin indicatori economici sub form brut
(se includ alocaiile pentru consumul capitalului fix) si net (nu se
includ alocaiile pentru consumul capitalului fix).

10.Cum se determin Produsul Intern Brut (P.I.B.) si ce reprezint el?
Produsul intern brut (P.I.B.) - exprim valoarea brut de pia a
bunurilor economice finale produse n interiorul unei ri ntr-o anumit
perioad, de obicei un an.

11.Ce reprezint cererea agregat si ce cuprinde ea?
Cererea agregat reprezint producia total ce este solicitat ntr-o
economie, la un anumit nivel al preurilor, pe o perioad de timp.
Determinarea cererii globale ca un indicator agregat poate fi fcut:
*pe filiera fluxurilor monetare, prin nsumarea cheltuielilor totale pentru bunuri
si servicii ale diferitelor categorii de ageni economici, caz n care este evident
relaia dintre cererea agregat si venitul naional brut sau net. Astfel
determinat, cererea global exprim n ultim instan venitul pe care diferite
categorii de ageni economici sunt dispuse s l cheltuiasc pentru
achiziionarea bunurilor sau
*pe filiera fluxurilor reale, materiale prin nsumarea valorii bunurilor si
serviciilor cerute, exprimat prin preuri. Nivelul de agregare este cel al valorii
adugate brute sau nete, cu indicatorii finali specifici produs naional brut sau
net.

12.Care sunt factorii de influen a cererii agregate si cum se prezint
curba cererii agregate?
Factori ce determin modificri ale cererii agregate:
1. Cererea agregat creste sau scade n funcie de modificrile ce
intervin n nivelul general al preurilor.
Curba cererii agregate are o pant descresctoare evideniind faptul c
atunci cnd preurile cresc, gospodriile vor cumpr mai puin, consumatorii
prefernd s renune la piaa intern cumprnd bunuri si servicii din import
acestea fiind relativ mai ieftine dect cele autohtone, iar productorii si vor
reduce exporturile fapt ce va conduce la scderea exportului net.
2. Cererea agregat se formeaz nu numai sub influenta preurilor, ci ea
exprim si cererea de investiii, fiind influenat de rata dobnzii.
3. Cererea agregat se poate modifica n funcie de schimbarea condiiilor
pieei, respectiv a condiiilor cererii. Sunt considerai factori modificatori
urmtorii:
- previziunile agenilor economici(productori si/sau consumatori)
- politica economic guvernamental
- conjunctura economic mondial

13.Definii consumul, economisirea si explicai relaia dintre cele
dou
variabile macroeconomice?
Consumul poate fi definit ca un proces de utilizare a bunurilor pentru satisfacerea
nevoilor.

14.Care sunt tendinele cheltuielilor pentru consum n corelaie cu
modificarea venitului?
Tendinele cheltuielilor pentru consum prin corelaie cu modificarea
venitului sunt urmtoarele:
- ponderea cheltuielilor pentru consum alimentar creste ntr-o proporie mai
mic dect creste venitul. Acest lucru se datoreaz faptului ca la un anumit nivel
consumul alimentar rmne relativ constant ca mrime absolut, prin corelaie
cu gradul de saturaie.
- ponderea cheltuielilor pentru bunuri de folosin curent creste ntr-o proporie
mai mic dect creste venitul. Explicaia acestei tendine este similar cu
situaia consumului alimentar.
- ponderea cheltuielilor pentru bunuri de folosin ndelungat si servicii creste
ntr-o proporie mai mare dect creste venitul. Acest lucru si gseste explicaia
n faptul c sporul ponderii acestor categorii de cheltuieli are loc nu numai pe
seama cresterii venitului total ci si pe seama surplusului de venit ca rezultat al
dinamicii ponderii celorlalte categorii de bunuri.

15. Care sunt factorii determinani ai nivelului si dinamicii
consumului?
Factorii determinani ai nivelului si dinamicii consumului
gospodriilor pot fi analizai ca factori obiectivi si factori subiectivi.
Din categoria factorilor obiectivi fac parte: *nivelul si dinamica
venitului si *nivelul si modificarea preurilor. Acesti factori si pun amprenta
direct asupra nivelului, structurii si dinamicii consumului, deci a cheltuielilor de
consum. Tot din categoria factorilor obiectivi mai fac parte *modificrile
politicii fiscale si *modificrile anticipaiilor privind raportul dintre cheltuielile
de consum prezente si viitoare. Influena asupra consumului este, n acest caz,
indirect, intermediat de mrimea venitului disponibil cheltuit.
Consumul si cheltuielile de consum sunt influenate si de o serie de
factori subiectivi de natur psihosociologic sau exprimnd obiceiuri, tradiii,
sub influena lor modelndu-se comportamentul gospodriilor.
Analiza nivelului si dinamicii consumului nu poate face abstracie de
relaia dintre venit consum economisiri. Relaia de complementaritate a
consumului si economisirilor n raport cu venitul sugereaz faptul c exist
economisire doar atunci cnd venitul depseste consumul curent. Mai mult,
consumul se modific ntr-o proporie mai mic dect se modific venitul.

16.Ce reprezint nclinatiile?
nclinaia medie spre consum(c) exprim ponderea cheltuielilor de
consum n venitul disponibil si se determin ca raport ntre consum(C) si venitul
disponibil(Y).
c = C/ Yd
Dac raportul este calculat procentual, rezultatul poarta denumirea de
rata consumului.
nclinaia marginal spre consum(c) reflect cresterea consumului
datorat cresterii cu o unitate a venitului. Ea se determin ca raport ntre
modificarea consumului( C)si modificarea venitului( Y).
c = C/ Y
53
Datorit faptului c sporul consumului este ntotdeauna mai mic dect
sporul venitului, nclinaia marginal spre consum este ntotdeauna pozitiv si
subunitar, adic:
0 < c < 1
nclinaia medie spre economisire(s) reflect ponderea economisirii n
venitul disponibil si se determin ca raport ntre economisire(S) si venitul
disponibil(Yd).
s = S / Y
nclinaia marginal spre economisire reflect sporul economisirii la
o crestere cu o unitate a venitului disponibil, determinndu-se ca un raport ntre
sporul economisirii ( S) si sporul venitului( Y).
s = S/ Y
Este evident ca si nclinaia marginal spre economisire este pozitiv si
subunitar: 0 < s <1. Complementaritatea dintre consum si economisire n
limita venitului existent permite scrierea relaiei:
Y = C + S
si implicit,
c + s = 1

17.Definii investiiile si prezentai clasificarea si structura lor?
Investiiile sunt considerate un factor fundamental al cresterii
economice, reflectat n crestere de venit si implicit n sporul consumului si al
economisirii.
Investiiile pot fi clasificate dup mai multe criterii.
a)dup efectul asupra stocului de capital:
Investiia de nlocuire are ca efect meninerea stocului de capital fix(Kf)
existent. Aceasta nseamn c scopul acestei investiii este nlocuirea capitalului
fix consumat.
Investiia net are ca efect sporirea stocului de capital tehnic(Kt), adic
sporirea stocului de capital fix(Kf) si a celui de capital circulant(Kc).
Cele dou categorii de investiii formeaz mpreun investiia brut
(Ib), astfel nct poate fi scris relaia: Ib = I + In
Investiia brut are drept efect formarea brut de capital
Investiia net, concretizat n cresterea stocului de capital, are ca efect
formarea net de capital.
b) Investiiile pot fi clasificate si dup destinaia lor n:
*investiii pentru afaceri
*investiii n stocuri de materii prime si materiale, de productie
neterminat sau de produse finite (capital circulant)
*investiii imobiliare sau rezidentiale.

18.Care sunt stadiile circuitului capitalului productiv?
Circuitul capitalului
productiv cuprinde trei stadii:
I. aprovizionarea cnd capitalul n forma bani este cheltuit pentru
aprovizionarea cu bunuri de producie. O parte din aceste bunuri de
producie sunt materii prime, materiale care parial sunt introduse n
procesul de producie si o alt parte se constituie n stocul de materii
prime si materiale.
II. producia cnd bunurile de producie devin capital tehnic, deci
capitalul exist n forma productiv. Continuitatea procesului de
producie ca un proces de combinare a factorilor de producie,
genereaz existena elementelor de capital circulant n diferite faze ale
produciei sub forma stocurilor de producie neterminat.
III. desfacerea cnd bunurile produse mbrac forma stocurilor de
produse finite ca ofert si care n urma vnzrii, recupereaz capitalul
bnesc investit iniial.

19.Prezentai factorii determinani ai investiiilor n stocuri si
clasificai acest tip de investiie.
Factorii determinani ai investiiilor n stocuri sunt:
*volumul asteptat al vnzrilor, cu care investiiile n stocuri sunt ntr-o relaie
pozitiv.
*costul pstrrii stocurilor care la un nivel ridicat determin reducerea
stocurilor si implicit a investiiilor n stocuri.
*rata dobnzii cu care orice investiie este ntr-o relaie negativ, creste una
scade cealalt
*posibilitile de aprovizionare ritmic cu ct sunt mai mari cu att investiiile
n stocuri vor fi mai mici.
*fazele ciclului economic care n fazele de prosperitate pot determina o crestere
a investiiilor n stocuri datorit optimismului ntreprinztorilor, iar n fazele de
recesiune investiiile n stocuri privite ca imobilizri pot creste datorit scderii
cererii de bunuri si implicit a vnzrilor.
Investiiile n stocuri pot fi:
*investiii anticipate sau dorite
*investiii neanticipate sau nedorite.

20.Cum se exprim cererea si oferta de locuine?
Cererea de locuine este o cerere pentru stocul de locuine existent si
este influenat de :*averea indivizilor n sensul cresterii cererii pe msur ce
creste averea, *venitul net real al altor active cu care cererea de locuine este n
relaie negativ, *venitul net obinut din proprietatea asupra locuinei, caz n
care determinant este diferena dintre chirie si costul ntreinerii locuinei.
Oferta de locuine este o ofert rigid pe termen scurt si se limiteaz la
stocul existent. Ea poate fi considerat ca exprimnd prin excelen relaia cu
preul, n sensul c ea este influenat att de preul factorilor de producie ct si
de costul lucrrilor de construcii.

21.Ce sunt cheltuielile publice si cum se clasific ele?
Cheltuielile publice (guvernamentale) reprezint ansamblul
cheltuielilor anuale (curente si de investiii) ale guvernului (ale administraiei
centrale, ale administraiilor locale la care se adaug transferuri de pli).
Cheltuielile publice arat destinaia pe care o au veniturile bugetului
public n procesul folosirii lor:
cadrul bugetului de stat (al administraiei centrale): cheltuieli
pentru educaie, nvmnt si cercetare, cultur si art, sntate, sport,
aprarea rii si ordine public, pentru funcionarea unor autoriti
publice (legislative, judectoresti, executive), finanarea unor obiective
de investiii ce decurg din politica de dezvoltare economic a statului
(centrale nucleare, protecia mediului, combaterea eroziunii solului,
irigaii, construcia de locuine, drumuri si ci ferate, asigurarea
proteciei sociale, etc.);
cadrul bugetelor locale, n condiii de autonomie, se prevd
cheltuieli n raport cu nevoile lor proprii, corelate cu resursele pe care le
pot mobiliza prin impozite si taxe.
cadrul bugetului asigurrilor de stat: cheltuieli pentru pensii,
alocaii pentru someri, alte ajutoare si cheltuieli.

22.Care sunt principalele identiti macroeconomice?
Prima identitate reprezint structura material a produsului ca
rezultat al activitilor economice desfsurate de ntreprinderi:
X = C + I (1)
Adic, produsul(X) are n structura sa bunuri de consum(C) si bunuri de
producie destinate investiiilor(I).
A doua identitate reprezint structura utilizrii sau destinaia
venitului la nivelul gospodriilor:
Y = C + S (2)
Adic, venitul naional(Y) ca nsumare a tuturor veniturilor gospodriilor este
cheltuit pentru achiziionarea bunurilor de consum(C), iar partea necheltuit se
constituie n economisire(S).
ntr-o economie n care exist echilibru pe piaa bunurilor si serviciilor,
adic cererea este egal cu oferta, sau altfel spus tot ce se produce se vinde si tot
ce se cere se poate cumpra, condiia de echilibru poate fi scris sub forma
relaiei:
X = Y
Cea de a treia identitate formulat de Keynes este cea care evideniaz
faptul c economisirea (S) este sursa de finanare a investiiilor (I).
S = I (3)
23.Cum se determin nivelul de echilibru al venitului naional?
Nivelul de echilibru al venitului naional este cel care asigur
satisfacerea cererii de bunuri si servicii a agenilor economici prezeni pe piaa
bunurilor si serviciilor. El se poate determina att prin metoda grafic ct si prin
metoda analitic.

CAPITOLUL 4
24.Definii cresterea economic.
Creterea economic este un proces complex care poate fi definit,
prin efectele sale, ca un proces de cretere a rezultatelor activitilor din
economia naional per total i pe locuitor.

25.Ce exprim dezvoltarea economic?
Dezvoltarea economic presupune o armonizare a evoluiei
activitilor economice la nivel teritorial, n special prin diminuarea
disparitilor existente ntre diferite regiuni, inndu-se seama, n acelai
timp de particularitile locale. Creterea economic scoate n eviden evoluia unei
economii prin
prisma efectului cantitativ al funcionrii sale, n timp ce dezvoltarea
economic cuprinde i modificrile calitativ-structurale nregistrate ntr-o
economie.
26.Cum se explic conceptul de dezvoltare durabil?
Dezvoltarea durabil reprezint un concept complex, care integreaz
semnificaii economice (obinerea unor rezultate economice ct mai bune
inndu-se seama de restriciile impuse de caracteristicile factorilor de
producie), ecologice (meninerea la aceiasi parametrii a ecosistemelor, n
special a celor care constituie suportul vieii) si sociale (asigurarea egalitii
sanselor pentru oamenii care triesc n aceeasi perioad, dar si pentru cei care
vor tri n viitor).

27.Care sunt principalii factori ai cresterii economice?
Factorii creterii economici pot fi abordai ca:
-factori de producie
-factori determinani ai cererii i ofertei.
Factorii de producie, ca factori ai creterii economice sunt:
-factorul uman,
-factorul material
-factorul informaional-tehnologic.
Factorul uman, sub aspectul dimensiunii cantitative presupune
luarea n considerare a populaiei ocupate, a ofertei de munc i a dinamicii
ocuprii populaiei active disponibile.
Factorul material al creterii economice, capitalul real se constituie
ca factor al creterii economice prin resursele naturale atrase n circuitul economic i
echipamentele de producie acumulate.
Factorul informaional-tehnologic al creterii economice este legat
de neofactorii de producie. Aportul informaiei la creterea economic fiind
greu de cuantificat, analiza se bazeaz pe relaia ei cu inovarea, care poate fi
definit ca informaie cu finalitate aplicativ, cu efecte economice
msurabile.
Lund n considerare aceti factori, creterea economic poate fi
caracterizat n esen printr-o funcie de producie la nivel macroeconomic.
Ali factori, cu aciune indirect asupra creterii economice, pot fi
considerai ca fiind factori social-politici, ca de exemplu: *tipul de
proprietate preponderent, *libertatea schimbului, *caracterul concurenial al
pieelor, *eficiena pieei capitalurilor, *fiscalitatea, *stabilitatea monetar.

28.Ce fluctuaii cunoaste activitatea economic?
Fluctuaiile ntmpltoare sunt determinate de
factori cu aciune accidental sau ntmpltoare, de evenimente neateptate
sau neobinuite: cataclisme naturale, evenimente social-politice deosebite
sau de decizii neateptate ale unor ageni economici.
Fluctuaiile sezoniere sunt determinate de o diversitate de cauze,
care pot fi naturale, economice sau sociale: variaia anotimpurilor, obiceiuri
i tradiii, srbtori religioase sau laice etc.
Fluctuaiile ciclice reprezint acele forme de micare ondulatorie a activitii
economice
dintr-o ar n care fazele de expansiune alterneaz cu cele de descretere i
stagnare.

29.Ce este ciclul economic si ce tipuri de cicluri se cunosc?
Ciclul economic reprezint o succesiune n timp i o schimbare
periodic a condiiilor i rezultatelor activitii economice, i care cuprind
dou faze (expansiune i recesiune) i dou puncte de tranziie (apogeu i
depresiune).
Expansiunea este acea faz a ciclului economic, caracterizat prin
sporirea produciei, creterea veniturilor agenilor economici i amplificarea
creditului, altfel spus prin cretere a gradului de ocupare a resurselor i a
cererii agregate.
Recesiunea reprezint o faz a ciclului economic caracterizat prin
restrngerea nivelului produciei, prin creterea preurilor fr ca aceast
cretere s fie dublat de o cretere a produciei i a productivitii, printr-un
nivel sczut al investiiilor, precum i printr-o ofert sczut de locuri de
munc i o reducere a cererii agregate.
Apogeul reprezint punctul n care agenii economici lucreaz la
capacitatea lor maxim, cererea agregat este mare, rata real a omajului se
apropie de rata sa natural.
Depresiunea reprezint punctul n care cererea agregat atinge un
nivel sczut, investiiile nu mai sunt dorite de ctre agenii economici,
producia tinde spre un nivel minim al potenialului, nivelul de ocupare este
redus i rata omajului ridicat.
CAPITOLUL 5
30.Ce este piaa muncii si ce funcii ndeplineste ea n procesul de
funcionare si dezvoltare a economiei?
Piaa muncii reprezint spaiul economic de confruntare liber a
deintorilor de capital( n calitate de cumprtori) i a posesorilor
capacitii de munc( n calitate de vnztori), unde, prin mecanisme
specifice, cererea i oferta de munc se echilibreaz.
Piaa muncii ndeplinete funcii importante, de ordin economic i social:
a) alocarea eficient a resurselor de munc, att prin repartizarea lor pe
profesii, ramuri i localiti, ct i prin folosirea lor n cadrul
ntreprinderilor;
b) realizarea echilibrului dintre necesitile de resurse de munc ale
economiei i posibilitile pentru acoperirea lor;
c) unirea i combinarea forei de munc cu mijloacele de producie;
d) influena asupra formrii i repartizrii veniturilor;
e) contribuie la asigurarea climatului de munc i de protecie social,

31.Care sunt caracteristicile pieei muncii?
Caracteristicile mrfii care circul pe aceast pia, precum i
raporturile dintre agenii economici care particip la relaiile de schimb
confer pieei muncii o serie de particulariti.
n primul rnd, prezint caracteristica de a fi cea mai rigid, i din
acest motiv, cea mai sensibil i mai fragil.
n al doilea rnd, piaa muncii n raport cu celelalte piee este piaa
cea mai organizat i mai reglementat.
n al treilea rnd, din punct de vedere al mecanismelor de funcionare, piaa muncii este
o pia imperfect .

32.n ce const caracterul perisabil al ofertei de munc?
Oferta de munc este reprezentat de munca ce poate fi depus n
condiii salariale, ntr-o perioad de timp dat..
Oferta de munc prezint o serie de particulariti n raport cu oferta
mrfurilor i anume:
1) mobilitate spaial i profesional relativ redus, urmare a faptului
c oamenii se ataeaz mediului economico-social, i furesc o
gospodrie acolo unde muncesc i accept greu schimbrile.
2) formarea ofertei de munc necesit un timp ndelungat, pentru
atingerea de ctre populaie a vrstei legale de munc i pentru
instruirea corespunztoare;
3) perisabilitatea ridicat a forei de munc i rigiditatea ofertei,
rezultnd din faptul c munca nu poate fi conservat, n cazul
subutilizrii sau inutilizrii resurselor de munc;
4) formarea ofertei de munc nu se subordoneaz numai legilor pieei,
ci i legilor demografice.
6. Cum se explic relaia utilitate dezutilitate- tarif salarial?
7. n ce const curba atipic a ofertei de munc?

33.Cum se explic echilibrul pieei muncii?
Echilibrul pieei muncii
O nsemntate deosebit pentru realizarea echilibrului pieei muncii
o are raportul dintre cererea i oferta de munc. Legturile ce se realizeaz
ntre aceast pia i piaa bunurilor i serviciilor prezint o importan
special pentru echilibrul macroeconomic.
Echilibrul pieei muncii poate fi abordat din mai multe puncte de
vedere:

ocuprii forei de munc i creterii productivitii muncii n
condiiile strict determinate de producie;

munc pe sectoare, ramuri, profesii, calificri, n teritoriu etc., n
condiiile date ale nivelului produciei, tehnicii i productivitii
muncii;

munc, condiionat i acesta de nivelul produciei i al
productivitii.

34.Ce este somajul si ce forme mbrac acesta?
Somajul reprezint o stare negativ a economiei concretizat ntr-un dezechilibru
important al pieei muncii prin care oferta de munc este mai mare dect
cererea de munc.
Conceptul de omaj poate cpta o semnificaie mai extins dac
este privit ca o form de subocupare, respectiv o manifestare specific de
inactivitate, cuprinznd persoanele care cer de lucru, n schimbul salariului
practicat n mod normal sau chiar mai mic, ns aceast cerin nu poate fi
satisfcut pentru fiecare individ, n aceeai meserie i localitatea de
reedin.

34.Care sunt aspectele prin care poate fi caracterizat somajul?
omajul involuntar desemneaz starea specific persoanelor
neocupate care, dei dispuse s lucreze pentru un salariu real mai mic,
determinat n condiiile pieei, nu pot s-i realizeze acest obiectiv pentru
simplul motiv c asemenea locuri de munc nu exist.
omajul involuntar apare atunci cnd se nregistreaz o scdere
global a cererii de munc n economie, astfel nct este imposibil ca toi
cei aflai n cutarea unui loc de munc s fie angajai.


35.Ce costuri implic somajul?
Costurile omajului reprezint contribuia societii i renunrile
pe care trebuie s le accepte populaia, ca urmare a existenei omajului.

Costul financiar este reflectat de creterea sarcinilor fiscale care
apas asupra sistemului productiv i a colectivitii publice i n diminuarea
ncasrilor fiscale i a cotizaiilor sociale, pe care le provoac omajul.

Costurile economice apar ntruct este diminuat cererea adresat
unor sectoare. Aceasta are drept urmare folosirea incomplet sau nefolosirea
unor capaciti de producie.


CAPITOLUL 6

36.Ce rol ndeplinesc banii n economia contemporan?
Banii reprezint un instrument special (moned metalic, bancnote,
moneda scriptural si alte instrumente) avnd forme si denumiri specifice de la
o ar la alta, care sunt general acceptate ca mijloc pentru schimburi si pli
ntr-un spaiu economic dat.
Funciile banilor sunt:
*funcia de msur a valorii: expresia n bani a valorii bunurilor se
regseste n pre. Moneda naional a fiecrei ri este etalonul de msur a
valorii;
*funcia de mijloc de schimb: bunurile si serviciile sunt schimbate contra
bani prin actul denumit vnzare si cu ajutorul banilor se intr n posesia altor
bunuri si servicii prin actul de cumprare;
*funcia de mijloc de plat: banii servesc ca instrument pentru
cuantificarea si stingerea unei obligaii de plat;
*funcia de rezerv de valoare: decalajul n timp a actelor de vnzare si
cumprare, economisirea, cer existena unei rezerve monetare, gata s apar pe
pia atunci cnd este nevoie.

37.Ce se nelege prin mas monetar si care sunt componentele ei?
Masa monetar reprezint totalitatea mijloacelor bnesti aflate n
circulaie ntr-o anumit perioad de timp.
Agregatele monetare sunt mrimi al cror coninut este definit de
autoritile monetare, ele fiind utilizate n scopul controlului masei monetare, al
structurii acesteia, al mijloacelor de plat care o compun.
Lichiditate primar au acele mijloace cu ajutorul crora se pot stinge imediat
obligaiile de
plat, cum ar fi, de exemplu, numerarul. Lichiditatea secundar este atribuit
acelor mijloace de plat care, prin transformare n lichiditi primare, nu pierd
din valoare, ca de exemplu, depozitele de economisire, iar lichiditile teriare
sunt acele mijloace de plat care la transformarea lor n lichiditi primare au
asociat riscul pierderii de valoare.

38.Definii agregatele monetare si artai criteriile departajatoare ale
unui agregat monetar n raport cu celelalte agregate monetare.
Agregatele monetare sunt mrimi al cror coninut este definit de
autoritile monetare, ele fiind utilizate n scopul controlului masei monetare i a
structurii acesteia, a mijloacelor de plat care o compun.
n funcie de sfera de cuprindere se definesc patru agregate ale masei
monetare:
M1 = reprezint masa monetar n sens restrns i regrupeaz toate
mijloacele de plat utilizabile pe termen scurt fr termen de tranzacie: bilete de
banc i moned metalic, adic numerarul deinut n afara sistemului bancar,
depozitele la vedere i conturile bancare operabile prin cecuri la purttor.
M2 = reprezint masa monetar n sens larg i conine n plus fa de M1
masa semimonetar, adic: plasamentele la vedere remunerate, neoperabile prin
cecuri la purttor, depunerile la casele de economii, depunerile pe termen scurt la
bnci, depozitele la termen n valut precum i alte valori aductoare de
dobnd.
M3= conine n plus fa de M2 plasamentele lichide pe termen scurt care
nu pot fi ncadrate n masa semimonetar- formate din depozitele n devize
strine, depunerile pe termen nelimitat i bonurile de economii, bonurile de
tezaur i certificatele pentru mprumuturile de stat, bonurile negociabile,
depunerile de valoare i pe termen.
L = conine n plus fa de M3 economisirea contractual depus pe
termen i alte titluri ale pieei monetare emise de agenii nonbancari.

39.De ce depinde mrimea masei monetare?
Mrimea masei monetare este determinat de nevoia de bani pentru
efectuarea tranzaciilor si stingerea plilor. La rndul su, nevoia de bani n
economie este influenat de * volumul bunurilor economice supuse
tranzaciilor(T) si de *nivelul preurilor si tarifelor(P), mrimi cu care nevoia de
bani si, implicit masa monetar necesar, este n relaie direct proporional si,
viteza de circulaie a banilor(V) cu care este invers proporional:
M = [T*P] / V
Viteza de circulaie a monedei reprezint numrul de tranzacii si
pli pe care le mijloceste o unitate monetar. n cadrul tradiional al teoriei
cantitative a monedei se susin dou concepii cu privire la viteza de circulaie a
monedei: *stabilitatea n raport cu tranzaciile si *stabilitatea n raport cu
venitul. Admind stabilitatea vitezei de circulaie a monedei, relaia care
exprim mrimea masei monetare devine:
M*V= P*T

40.Cine sunt purttorii cererii de moned ntr-o economie?
Purttorii cererii de moned sunt:
ntreprinderile (pentru finanarea activitii economice); trezoreria sau tezaurul
(pentru finanarea deficitului bugetar); bncile i alte instituii financiare care au
nevoie de credite; populaia pentru finanarea diferitelor proiecte.

41.Ce exprim funcia cererii de moned?
Cererea de moned pentru tranzacii, este influenat de nivelul
produciei de bunuri supuse tranzaciilor i deci, de nivelul veniturilor. Cu ct
acest nivel este mai ridicat, cu att volumul tranzaciilor de bunuri i servicii este
mai mare i deci cantitatea de moned necesar efecturii lor crete. Deci cererea
de moned este o funcie cresctoare de venit.
Cererea speculativ de moned este direct legat de rata dobnzii
practicat n economie. Ea este mai ridicat cnd rata dobnzii este mic i invers.
Cererea de moned provine de la: firme; bnci; trezorerie; populaie, care sunt
dispui s utilizeze resursele bbeti ce depesc posibilitile proprii de finanare.

42.Ce reprezint oferta de moned si de unde provine ea?
Oferta de moned reprezint cantitatea de moned pus la dispoziia
utilizatorilor prin intermediul sistemului bancar si este format din numerar si
depozite bancare.
Oferta de moned provine de la agenii economici care dispun de
resurse monetare temporar disponibile, adic diferite categorii de ageni
economici cu capacitate de finanare.

43.Ce este sistemul financiar si cuprinde acesta?
Sistemul financiar reprezint ansamblul instituiilor care ndeplinesc
funcia de intermediere financiar. Instituiile financiare sunt intermediari
financiari.
Sistemul financiar cuprinde instituii financiare diverse. n centrul
sistemului financiar se afl Banca Central (banca de emisiune). Agenii
sistemului financiar sunt mprii n:
- ageni nonfinanciari (purttori, dup caz, ai nevoii sau ai capacitii de
finanare);
- sistemul bancar (format din Banca Central si bncile comerciale);
- trezoreria (casierul statului);
- alte instituii financiare (fondurile de investiii, societile de asigurri,
instituiile de credit mutual, etc).

44.Cnd se afl n echilibru piaa monetar?
fig 6.3. Echilibrul cererii si ofertei de pe piaa monetar arat cantitatea de
bani care poate fi obinut la rata de echilibru a dobnzii. Condiia de
echilibru pe piaa monetar este egalitatea dintre cererea si oferta de
moned.

45.Ce este inflaia si care sunt formele ei de manifestare?
Inflaia reprezint, n esen, un dezechilibru macroeconomic, real-monetar, care
const ntr-un excedent de mas monetar n circulaie, n raport cu nevoia de bani n
economie.
Formele de manifestare a inflaiei sunt: creterea generalizat a preurilor; scderea
puterii de cumprare a banilor. Aprecierea inflaiei poate fi fcut
pornind de la formele ei de manifestare. Astfel, creterea generalizat a preurilor se
pune n eviden cu ajutorul indicelui general al preurilor care exprim o cretere
general a preurilor, dar inegal pe categorii de mrfuri.
Indicele preurilor pentru un bun sau un serviciu se determin ca raport procentual ntre
preul actual i cel anterior. Relaia de calcul:
IP= ( P1/P0)* 100

46.Ce forme mbrac inflaia?
Tipologia inflaiei poate fi exprimat dup mai multe criterii: *din punct
de vedere al intensitii si duratei ei: inflaia trtoare; inflaia moderat;
inflaia rapid; inflaia galopant; hiperinflaia; megainflaia. *din punct de
vedere al originii cauzelor :inflaia prin moned; inflaia prin cerere; inflaia
prin costuri; inflaia prin salarii; inflaia structural; inflaia importat; inflaia
prin credit; inflaia prin buget;*din punct de vedere al asteptrilor privind
dinamica inflaiei se identific: inflaie anticipat (asteptat); inflaie
neanticipat;*din punct de vedere al mecanismului de funcionare a pieei
identificm: inflaie deschis; inflaie reprimat.

47.Cum pot fi grupate principalele msuri antiinflaioniste?
strategii antiinflaioniste ce au ca scop reducerea si controlul inflaiei.
Aceste strategii se reflect n msurile clasice de reducere a cererii pe baza
scderii masei monetare sau cresterea ofertei pe baza sporirii bunurilor si
serviciilor.

CAPITOLUL7

48.Care sunt purttorii cererii si, respectiv, ai ofertei de titluri de
valoare pe piaa financiar?
Purttorii cererii de titluri de valoare sunt: populaia, ntreprinderile, bncile
si alte instituii. Cererea este n funcie de mai multe variabile: veniturile
cumprtorilor si preul de vnzare, randamentul banilor investii n titluri si
rata dobnzii bancare, riscul investiiilor, cstigul obinut din vnzarea titlurilor
de valoare la burs etc.
Ofertanii titlurilor de valoare pe piaa financiar sunt: ntreprinderile,
bncile alte instituii si statul. Prin vnzarea titlurilor oferite, unitile cu scop
lucrativ procur banii necesari dezvoltrii activitii sau redresrii acesteia n
cazuri de regres al afacerilor.

49.Ce evoluie va avea cursul pe piaa financiar secundar dac
rata dobnzii creste?
- operaiunile la vedere: sunt acele operaiuni n care cedarea titlurilor de
ctre vnztori si plata banilor de ctre cumprtori se realizeaz n momentul
ncheierii tranzaciei sau n cel mult dou zile lucrtoare si la cursul existent,
afisat;
- operaiuni la termen: sunt acele operaiuni n care la momentul ncheierii
tranzaciilor se convin asupra componentelor ei (numr de titluri, curs) dar
executarea propriu-zis a contractului se realizeaz ulterior la o dat convenit
de cele dou pri, denumit zi de lichidare sau scaden (termenul este de la
una la trei luni de zile maxim).

50.Ce particulariti prezint bursa de valori?
Cea mai important piaa financiar secundar este bursa de valori.
Ea este o instituie specific economiei de pia, deoarece tranzaciile se
desfsoar n mod organizat, n condiii de liber concuren si transparen,
fiind supravegheate de autoritile publice.

51.Ce rol ndeplinesc bursele de valori n economia contemporan?
-asigura lichidati pentru investitii
-ofera investitorilor posibilitatea de a-si transforma investitiile in numerar
-fluctuatiile cursurilor la bursa reprezinta un indicator al nivelului activitatilor economice
si al increderii investitorilor in rerlaizarile economiei.

CAPITOLUL 8
Care sunt obiectivele si instrumentele politicii monetare?
Obiectivele politicii monetare sunt definite printr-o serie de intervenii
asupra ofertei de moned si a ratei dobnzii. Interveniile pot fi: intervenii
asupra lichiditii bncilor; intervenii directe, prin reglementare; intervenii
indirecte, prin intermediul pieei monetare.

52.Care sunt obiectivele si instrumentele politicii bugetare?
Obiective economice ale politicii bugetare sunt: cresterea, ocuparea,
stabilitatea preurilor si echilibrul extern. Pe lng aceste obiective eseniale,
mai exist si obiective sociale de echitate, egalitate, de bunstare etc.
Politica bugetar acioneaz n principal asupra cererii globale si deci
asupra fluxurilor reale, n opoziie cu fluxurile monetare.

53.Care sunt principalele dezechilibre ce au loc pe piaa bunurilor si
serviciilor?
Dezechilibrele se pot manifesta astfel:
pe piaa bunurilor si exces de ofert pe piaa muncii.
Cauza unei asemenea situaii este supracapitalizarea produciei, iar
efectele se concretizeaz n stocuri de produse si somaj.
a bunurilor si serviciilor si exces de ofert pe
piaa muncii. O asemenea situaie are drept cauze disproporia dintre
ramuri si neconcordana dintre potenialul investiional si nivelul
preconizat al investiiilor. Efectul se concretizeaz n somaj si producie
insuficient.
a bunurilor, pe piaa muncii si pe piaa monetar.
O asemenea situaie defineste o criz structural a economiei n
ansamblul su.

54.Ce sunt socurile externe si ce efecte au ele?
Socurile externe si efectele lor: echilibrul pieei bunurilor si serviciilor poate fi
influenat si de factori exteriori, care determin modificri ale cererii sau ofertei
agregate cunoscute sub denumirea de socuri ale cererii sau ale ofertei.
Explicai politicile cererii si ale ofertei.
Politicile cererii au ca idee central concepia conform creia cresterea
cererii globale determin cresterea produsului naional net si implicit duce la
scderea somajului. Politicile cererii pot fi promovate prin aciuni directe
asupra cererii globale, adic prin cresterea cheltuielilor publice sau prin aciuni
indirecte, cum ar fi de exemplu, reducerea fiscalitii care ar duce la crestere
venitului disponibil si deci a cererii solvabile. Promovarea politicilor cererii
poate avea si efecte negative: *cresterea preurilor si a inflaiei, *cresterea
importurilor si a deficitului balanei comerciale, *dezvoltarea sectorului public
Politicile ofertei au ca obiectiv evitarea alegerii ntre inflaie si somaj.
Pe termen lung, politicile ofertei au efecte pozitive n sensul c permit stabilirea
unui nou echilibru cu un nivel mai redus al preurilor si un nivel mai ridicat al
produsului naional brut real.

55.Care sunt principalele politici anticiclice?
A. Politici de influenare a cererii globale
Principalele instrumente de politic economic, prin intermediul crora se
acioneaz pentru atenuarea efectelor negative ale fluctuaiilor ciclice,
cuprind cheltuielile publice, sistemul impozitelor si taxelor, masa monetar
si rata dobnzii, sistemul asigurrilor sociale etc., care au devenit
componente ale politicilor conjuncturale.
Politica cheltuielilor publice implic majorarea cheltuielilor bugetare
n faza de recesiune, chiar cu preul unui deficit, cu scopul de a stimula cererea
global; n faza de expansiune, cheltuielile bugetare se reduc si echilibrul
bugetar se reface.
Politica fiscal acioneaz asupra conjuncturii economice, prin
ridicarea sau scderea gradului de fiscalitate, n vederea frnrii sau stimulrii
investiiilor si produciei.
Politica monetar si de credit, ca politic anticiclic are ca
instrumente principale rata dobnzii, creditul si masa monetar si se aplic
difereniat, n funcie de starea conjuncturii economice.
Principalii stabilizatori automai ai cererii agregate sunt:
a) variaiile automate ale veniturilor fiscale
b) generalizarea asistenei pentru somaj si de ajutor social
c) programele de ajutorare a agriculturii
d) rigiditatea relativ a preurilor, salariilor si a altor categorii de venituri,
n raport cu evoluia conjuncturii.
e) economiile menajelor si societilor.
Stabilizatorii discreionari ai cererii constau n aciuni politice
deliberate de folosire a unor prghii adecvate, n funcie de conjunctura
economiei.
B. Politici de influenare a ofertei globale
Politicile anticiclice bazate pe stimularea ofertei pornesc de la premiza
crerii unui climat favorabil pentru productori, n direcia sporirii ofertei
agregate. n acest sens, sunt preconizate dou grupe mari de msuri, menite s
stimuleze cresterea economic:
permit afirmarea concurenei si a preurilor
libere, prin eliminarea centrelor de putere economic (monopoluri,
oligopoluri, centrale sindicale), care pot obine venitul independent de
evoluia ofertei;
ofere perspective
bune de profit pentru productori, care sunt astfel stimulai pentru a spori
oferta.