-2013-

ndrumtor: Bostan Ionel

Student: Simion Andrei-Ovidiu - IESI 121




Universitatea de stat din Piteti
Facultatea de Electronic, Comunicaii i Calculatoare
Proiectarea i simularea unui
circuit analogic de fuzzyficare
Disciplin: Circuite electronice pentru implementarea sistemelor inteligente
2

Circuite electronice pentru implementarea sistemelor inteligente


Tema de proiect: Proiectarea si simularea unui circuit analogic de fuzzyficare
Date de proiectare :
- Tensiunea de alimentare = 9V
- Numarul de intrari analogice = 1
- Universul de discurs = 05V
- Mod de operare= tensiune/curent/mixt (la alegere)
- Numrul funciilor de apartenen =5, amplasate ca n figura de mai jos :


unde:
1
=1,2;
2
=2,4;
3
=3,2;
4
=3,8;
5
=4;
6
=4,6.

Pentru a realiza simularea unui circuit analogic de fuzzificare trebuie s calculm valorile
corespunztoare rezistenelor i valorile necesare de tensiune.

Calculul fiecarei funcii de apartenen respectiv circuitul i simularea sunt urmtoarele:

Funcia de apartenenta A
Funcia de apartenen A are n componena ei doar forma Z.
Pentru a calcula valorile rezistenelor RG , RF i valoarea tensiunii de referin Vref_1 vom
nota punctul A(1,2 ; 5) i A(2,4 ; 0).
Forma Z o vom realiza pentru m<0 i b>0, iar relaia pentru calculul tensiunii la ieire
este urmtoarea:

(1 +

)

n continuare vom calcula m i b din care va rezulta Vref_1 , RG i RF.
=

=
05
2.41,2
= 4.16
= +

5 = 4.16 1,2 + => = 9,99

=
3

(1 +

) =

(1 +

) =

1+()
=
9,99
1+4,16
= 1,93

Aleg RG=20k RF =20*4,16=83,2k

Circuitul ce implementeaz funcia de apartenen A este urmtorul:


Fig.1. Circuit ce implementeaz funcia de apartenen A
4

n urma simulrii circuitului de mai sus, unde am ales ca tensiune de intrare un semnal
sinusoidal i valorile celorlalte elemente sunt vizibile pe schema iar simularea se va realiza ntre
valorile 0-5, n 1000 de puncte , avem urmtorul rezultat:


Fig.2. Funcia de apartenen A

Funcia de apartenenta B
n cazul funciei de apartenen B vom avea si forma S i forma Z.
Pentru a realiza forma S vom utiliza urmtoarea relaie:

+ (1 +

Asemntor ca i la funcia de apartenen A calculm Vref_2, RFs, RGs n funcie de
punctele Bs(1,2;0) i Bs(2,4;5).
=

=
5 0
2,4 1,2
= 4,16

= +

0 = 4,16 1,2 + = 4,99


1 +

= 3,16

=
4,99
3,16
= 1,57


Aleg RGs=20k RFs =103,2k
5

Forma Z se calculeaz dup aceeai formula ca i la funcia de apartenen A.
Bz(2,4;5) Bz(3,2;0)

(1 +

)

n continuare vom calcula m i b din care va rezulta Vref_Z , RGz i RFz.
=

=
05
3,22,4
= 6.25
= +

5 = 6,25 2,4 + => = 20

(1 +

) =

(1 +

) =

1+()
=
20
1+6,25
= 2,75

Aleg RGz=20k RFz =20*6.25=125k


Circuitul ce implementeaz funcia de apartenen B este urmtorul:


Fig.3. Circuitul ce implementeaz funcia de apartenen B
6


n urma simulrii avem urmtorul rezultat:

Fig.4. Funcia de apartenen B


Funcia de apartenen C
n vederea realizrii funciei de apartenen C, se lucreaz similar ca la funcia de
apartenen B.
n cazul funciei de apartenen C vom avea si forma S i forma Z:

Forma S

+ (1 +

Calculm Vref_Cs, RFs, RGs n funcie de punctele Cs(2,4;0) i Cs(3,2;5).
=

=
5 0
3,2 2,4
= 6,25

= +

0 = 6,25 2,4 + = 15
7

1 +

= 5,25

=
15
5.25
= 2.85


Aleg RGs=20k RFs =105k
Forma Z

Cz(3,8 ; 5) Cz(4 ; 0)

(1 +

)

n continuare vom calcula m i b din care va rezulta Vref_Z , RGz i RFz.
=

=
05
43,8
= 25
= +

5 = 25 3,8 + => = 100

(1 +

) =

(1 +

) =

1+()
=
100
1+25
= 3,84

Aleg RGz=20k RFz =20*25=500k

Circuitul ce implementeaz funcia de apartenen C este urmtorul:

Fig.5. Circuitul ce implementeaz funcia de apartenen C
8

n urma simulrii avem urmtorul rezultat:


Fig.6. Funcia de apartenen C

Funcia de apartenen D
n cazul funciei de apartenen C vom avea si forma S i forma Z:

Forma S

+ (1 +

Calculm Vref_Cs, RFs, RGs n funcie de punctele Ds(3,8 ; 0) i Ds(4 ; 5).
=

=
5 0
4 3,8
= 25

= +

0 = 25 3,8 + = 95


1 +

= 24

=
95
24
= 3,95


Aleg RGs=20k RFs =600k
9

Forma Z

Dz(4 ; 5) Dz(4,6 ; 0)

(1 +

)

n continuare vom calcula m i b din care va rezulta Vref_Z , RGz i RFz.
=

=
05
4,64
= 8,33
= +

5 = 8,33 4 + => = 38,32

(1 +

) =

(1 +

) =

1+()
=
38,32
9,33
= 4,10

Aleg RGz=20k RFz =166,6k

Similar ca celelalte funcii de apartenen.


Fig.7. Circuitul ce implementeaz funcia de apartenen D


10

n urma simulrii avem urmtorul rezultat:


Fig.8. Funcia de apartenen D






Funcia de apartenen E
Funcia de apartenen E are n component sad oar forma de tip S
Forma S

+ (1 +

Calculm Vref_Cs, RFs, RGs n funcie de punctele Es(4 ; 0) i Es(4,6 ; 5).
=

=
5 0
4,6 4
= 8,33

= +

0 = 8,33 4 + = 33,32

11


1 +

= 7,33

=
33,32
7,33
= 4,54


Aleg RGs=20k RFs =146,6k



Fig.9. Circuitul ce implementeaz funcia de apartenen E

n urma simulrii avem urmtorul rezultat:


Fig.10. Funcia de apartenen E
12

Circuitul ntregului sistem este urmtorul:






































Fig.12. Circuitul ntregului sistem
13

n urma simulrii avem urmtorul rezultat:

Fig.13. Funciile de apartenen A,B,C,D,E