B.

Relatiile dintre membrii grupului

1. Serialul se focuseaz pe un grup de stagiari, rezideni i doctori specializai la secia chirurgie
si pe activitatea lor profesional, dar si pe problemele lor personale. Neinnd cont de ras,
distribuia este divers i foarte "colorat". Cele nou personaje care au aprat ca personaje
principale n primul sezon lucreaz n fictivul Seattle Grace Hospital. Cinci dintre ei sunt
stagiari: Meredith Grey, Alex Karev, George O'Malley, Isobel "Izzie" Stevens i Cristina
Yang. Ei devin rezideni dup primul an n programul chirurgical. Sunt iniial condui de
Miranda Bailey,un rezident superior care devine efa Rezideniatului i apoi un chirurg
generalist. Programul este condus de Richard Webber, eful Seciei de Chirurgie.

Ansamblul relaiilor stabilite ntre membri este esenial pentru naterea grupului. Termenul
de relaie desemneaz legtura de dependena sau de influien reciproc ntre membri. Astfel,
la nivelul grupului studiat exist att relaii formale, ct i relaii informale. Relaiile formale se
exprim prin legturi oficiale, protocolare, ce au la baz seturi de reguli stabilite prin consens.
Relaiile informale presupun un tip de comportament mai puin oficial, colocvial, amical n
unele situaii.
Caracterul democratic al grupului se manifest prin faptul c grupul este investit cu
autoritate i independen. Fiecare membru are un rol bine tiut i respectat la nivelul grupului,
iar caracterul democratic se menine prin diversitatea de idei, ce ajut la creterea grupului, a
performanei lui.
Interaciunea grupului se manifest n jurul a doi poli n relaiile dintre membri i n
perceperea intei comune. Optimitatea funcionrii grupului st n intersectarea celor dou
componente.

2. Grupul este un organism viu care dispune de o anumita cantitate de energie. Atata timp cat
este utilizata bine, el se va dezvolta si va tinde spre maturitate. Energia este ceea ce posed
sistemul- grup i l face capabil s produc activiti de grup. Pentru ca grupul nu are o structur
nnscut, acesta trebuie s i ia energia din energia prezent n subsisteme - persoane. Primul
dintre principiile creterii grupului evidenia faptul c perceperea intei comune i relaiile dintre
membri sunt mecanisme fundamentale de transformare a energiei individuale n energie de grup.
Prin absena acestor dou elemente, cnd nu sunt ndeplinite condiiile existenei unui grup,
sistemul grup este privat de orice energie.

Grupul este sanatos, un grup unit, profesional ce straluceste de la zi la zi . Grupul este foarte
important n evoluia oricrei persoane: constituie cel mai important mijloc de integrare social i
de socializare, ofer individului securitate, dar i mijloace de afirmare; ofer indivizilor
oportunitatea de a experimenta diferite roluri sociale; contribuie la dezvoltarea contiinei de sine
a membrilor si; dezvolt o cultur grupal proprie, stimuleaz interdependen membrilor

Primul principiu:
Energia disponibil este energia produs n urm interaciunii fiecrui membru al grupului cu
inta comun i a stabilirii relaiilor ntre membri (fiecare membru trebuie s dea dovad de
implicare, s fie dispus s aibe funcia respectiv, s aloce un anumit nivel de implicare activ n
rezolvarea sarcinilor ce i sunt distribuite). Ceea ce rmne din energia total va fi numit energie
rezidual, acea energie rmas nchis n acele subsisteme personale, nu este afectat de
mecanismele de transformare, devenind astfel o energie care nu este disponibil sitemului - grup
(spaiul privat al individului fa de activitile grupului, ceea ce pstreaz pentru el).

1. Tinta lor este una sufiecient de atragatoare pentru a canalize energia persoanelor reunite
si pentru a le provoca sa participe la sarcinile pe care trebuie sa le duca la bun sfarsit.
2. Relatiile dintre ei sunt foarte bine consolidate si sunt bazate pe prietenie, si nu pe
rivalitate. Pe parcursul serialului, in interiorul grupului se stabilesc si unele legaturi
amoroase, ceea ce constituie si mai tare solidaritatea si coeziunea grupului. Coeziunea
este rezultanta tuturor forelor ce acioneaz asupra membrilor pentru ca ei s rmn n
grup.



Al doilea principiu:

n msura n care inta comun va fi precis i n acord cu interesele membrilor, cantitatea de
energie rezidual va scdea, n favoarea energiei disponibile.
Exist anumite modaliti de identificare a energiei reziduale: neimplicarea n cadrul ntlnirilor
din teama de a se compromite, indiferena personal fa de tem, de ceilali, nemulumirea
interioar de a se afl n acea reuniunea, opoziia latena fa de reuniune, timiditatea personal,
natural, inhibat, poziia personal mai mult de observaie dect de implicare, indispositie,
somnolenta sau dureri care distrag atenia, lipsa de ncredere n sine, tema reuniunii este
necunoscut sau nu exist n legtur cu ea nici informaii, nici competent, de aici dificulti n
urmarirea dezbaterii din cauza coninutului, izbucnirea unui conflic de opinie ntre dou sau
mai multe persoane care ocup tot spaiul reuniunii sau cea mai mare parte a acestuia, astfel
apare obligaia de a asista la duel,fie c vrem, fie c nu, prezena unui vorbitor imposibil de
oprit, care acapareaz discuia, nelsndu-i pe ceilali s intervin (acest personaj poate fi att
doctorul rezident, ct i un simplu stagiar), prezena n interiorul ntlnirii a unui superior
ierarhic sau a unui om cu o poziie social solid de a crei prezent membrii grupului se tem,
situaie spaial defavorabil participrii active (locul n care este plasat nu i confer vizibilitate
ctre ceilali membri), numrul prea mai de participani sau de ce nu o amintire neagr legat de
o ntlnire trecut (o remarc greit i contestat, ce a fcut persoana care a emis-o s se
interiorizeze).
Importana energiei reziduale const n faptul c existena acesteia accestueaza o proprietate a
sistemului - grup: fragilitatea - ce se bazeaz pe marea autonomie a subsistemelor din interiorul
grupului. Conversia energiei individuale n energie de grup nu se face o dat pentru totdeauna,
iar producerea energiei disponibile trebuie s fie o preocupare constant a unui grup care vrea s
se dezvolte normal.

3. Semne de apatie au aparut in grup datorita faptului ca Meredith Grey, persoanul principal
al serialului, o tanara rezidenta s-a indragostit de medicul neurochirurg, indrumatorul ei
in programul de stagiatura. Cativa din grup au aflat si presupuneau ca doctorul Dereck o
lua pe aceasta in sala de operatii tocmai din aceasta cauza, insa ea era foarte buna in tot
ceea ce facea si isi merita pe deplin locul .
4. Intr-adevar, interesele si preocuparile personale pot constitui obstacole pentru o mai buna
functionare a grupului. Daca fiecare membru al grupului isi vede de propriile interese si
ia deciziile de unul sigur fara sa se gandeasca ca tot ce ia in considerare sa fie un tot
unitar, atunci clar pot aparea anumite obstacole, neintelegeri, mici conflicte. Din moment
ce faci parte dintr-un grup, e normal ca toti sa aibe drepturi egale in vederea luarii unei
decizii, iar problemele personale devin problemele grupului. Daca nu exista o buna
comunicare intre membrii grupului, atunci apar momente de criza, conflicte si se ajunge
astfel la destramarea sa.

Al treilea principiu:

Aflat n faa unei inte care l intereseaz, omul reacioneaz ntr-un mod creator. Astfel, energia
de producie este energia depus de un individ pentru c el are acest element intrinsec de
creativitate. Modul nsui n care acioneaz energia de producie deriv din creativitate.
Producia are mai mult perspective complementare: creativitatea (producem pentru c suntem
creativi), mijloacele/insrumentele (luarea de decizii, soluionarea problemelor, propuneri de
rezolvare) i rezultatele (atingerea obiectivelor propuse).
5. Grupul progreseaza de la zi la zi, astfel incat dupa un an de stagiatura ei ajung sa fie
medici rezidenti. Toti si-au dat interesul pentru a ajunge acolo unde si-au dorit. Asadar,
grupul devine din ce in ce mai unit, mai consolidat si bazat pe relatii de incredere unii
fata de ceilalti.
6. n teoria grupului optimal, termenul de solidaritate este folosit pentru a descrie energia
disponibil rezultat din interaciunea interpersonal. Termenul respect natura energiei
organismice ce servete drept materie prim energiei disponibile. Acelai raionament va
fi aplicat i pentru justificarea energiei de producie. Grupul nu are de la nceput energie
proprie aa c el trebuie s mprumute energie de la persoanele ce l compun i s
transforme energia rezidual n energie disponibil. Prin acelai retionament, energia de
solidaritate provine din conversia energiei afective, acea energie exprimata n
subiectivitatea fiecrei persoane printr-o nevoie fundamental de a iubi i de a fi iubit.
Energia de solidaritate are la origine satisfacerea unei nevoi individuale (nevoia de a
produce poate fi satisfcut individual) care nu cere stabilirea unor relaii interpersonale.
Prin reunirea persoanleor n jurul intei comune, se poate converti o parte a energiei
afective a acestor persoane n energie de solidaritate(energie disponibil). Energia
disponibil contribuie la solidaritatea dintre membri.


Al patrulea principiu:

Dei grupul are o tendin natural spre producie i solidaritate, nu exist a priori mecanisme
de auto-reglare n stare s permit persoanei meninerea coerenei i integrrii sale de-al lungul
diferitelor evenimente ale grupului. De asemenea, fr aceste mecanisme, grupul este destinat
apatiei. Ceea ce nu este nnscut sau spontan, grupul trebuie s druiasc i s achiziioneze
formal: vigilena pentru reperarea i nlturarea obastacolelor produciei i solidaritii. n acest
sens, grupul i va converti energia disponibil n energie de ntreinere, care se afl ea nsi la
originea unui proces secundar de auto-reglare. Grupul i menine armonia atta timp ct i
convertete o parte din energia disponibil n energie de ntreinere. ntreinerea privete toate
activitile grupului care constau n reperarea i ndeprtarea obstacolelor ce mpiedic progresia
nornal a proceselor primare. Ansamblul acestor activiti constituie un proces primar de auto-
reglare. Acesta este secundar deoarece nu exist nimic n elementele constitutive ale grupului
care s genereze energie de ntreinere.

7. Posibile obstacole ce ar putea bloca producia - apatia - maladie a grupului determinat
de obstacole de ordin: exterior, interior, individual. Obstacolele exterioare pot fi: lipsa de
valorizare de ctre entiti externe sau faptul c munca ta nu prezint interes pentru
exterior. Obstacolele interioare pot fi: rutina, neimpartirea echilibrat a sarcinilor n
interiorul grupului, lipsa de transparent i precizie n comunicare activitilor.
Obstacolele individuale pot fi: probleme relaionale, critica din partea superiorilor,
sarcina ce i e distribuit este considerat nedreapt, neimportant. O parte din aceste
obstacole au aprut la nivelul grupului (neimpartirea echilibrat a sarcinilor, lipsa de
precizie n comunicarea sarcinilor), dar aceste obstacole au fost depistate i soluionate n
cel mai scurt timp astafel nct grupul a ajuns s dea din nou acelai randament.
Dac nu intervin obstacole, solidaritatea funcioneaz. Posibilele obstacole ce pot interveni
sunt: lipsa de la operatii, ntrzierea lor, nerespectarea deadline-urilor, sarcina ce i este
distribuit poate fi considerat nedreapt, lipsa de apreciere a muncii depuse. O parte din
aceste obstacole au avut loc (ntrzierea la program, nerespectarea deadline-urilor), dar au
fost soluionate astfel nct absena sau rezolvarea lor poate permite concluzionarea
existenei procesului de solidaritate.


g) Normele de grup definesc tipurile de comportament pe care membrii unui grup le consider
adecvate cu apartenena la grup sau pe care le consider definitorii pentru membrii grupului
respectiv. Normele de grup pot fi diferite de cele care sunt stabilite pe cale formal (de
conducere) i deseori membrii grupului fac presiuni de respectare a acestor norme de ctre
noii venii. De cele mai multe ori normele impuse de grup sunt centrate pe aspectele
relaionale i mai puin pe cele de realizare a sarcinii. Aceste norme comune sunt impuse de
ctre grup pentru c ele:

simplific sau fac previzibile comportamentele din partea membrilor grupului;

permit coordonarea eforturilor membrilor n vederea realizrii obiectivelor grupului;

ajut la evitarea problemelor generate de atingerea vieii private personale;

exprim valorile eseniale ale unui grup sau subliniaz distinctivitatea fa de alte
grupuri.

contribuie la asigurarea coeziunii grupului i la aprarea propriilor avantaje;


h) Prima funcie este cea de integrare social a individului, a nevoilor sale si a
aspiraiilor sale. Orice membru al grupului nazuiete s se ncadreze n viaa de grup i s se
articuleze normelor pe care acesta le propune. El parcurge un proces adaptativ, realiznd un
dublu efort: de "nvare" a semnificaiilor i regulilor grupului i de transformare a acestui
mediu, pentru a-l apropia de scala sa de valori. Procesul este dificil, el implic adesea divergene,
conflicte, rupturi, evoluii normale pe traseul adaptrii dintre dinamica individual i cea social.
Individul este supus unui proces de socializare pn la dobndirea statutului de
"sociabil". El suport nti influenele normative i refereniale ale sistemului grup, ncepand cu
grupul familial, apoi cu cel educativ. n aceste medii el nva valori, i se dezvolt potenele
intelectuale, afective, morale, aici exerseaz roluri i deprinderi de a interaciona. nvarea
social are regimul oricrei nvri cognitive: copi1u1 i dezvolt dimensiunea interindividual
prin participarea la diferite tipuri de grupuri. nvarea de roluri i dezvolt capacitatea de a
interioriza i nelege imagine altora i l ajut n formarea contiinei de sine, prin raportarea la
judecile altora, la normele i valorile pe care grupul i le propune. Socializarea prin grup
nseamn ncorporarea unor habitusuri, noiune ce semnific "o dispoziie general a spiritului" i
a voinei, construirea unei stri interioare profunde care orienteaz individul pentru tot restul
vieii" (E. Durkheim). n acelai timp socializarea nseamn i construirea social a realitii prin
ncorporarea manierei de a fi (simi, gndi, aciona) a unui grup, a viziunii acestuia asupra lumii
i a raporturilor sale cu viitorul, a credinelor sale intime. Pentru individ grupul de origine apare
o surs de "obiectivitate" i el raporteaz toate achiziiile ulterioare la aceasta experien de baz.
Se parcurge un traseu de recunoatere reciproc individ-grup, o apropiere subiectiv a
"obiectului" strin (grup) de ctre membri. Prin ataament i identificare (noiuni de inspiraie
psihanalitic), candidatul la sociabilitate se identific cu valori i purttori de valori, individul
ajunge s mparteasc aceleai valori sociale cu grupul sau comunitatea pe care le
frecventeaz.
Alt modalitate prin care individul ncorporeaz valorile unui grup este raportarea la un
grup de referin sau exerciiul conformismului, supunerii i normalizarii..
Funcia de difereniere se manifest prin oportunitatea ce-o ofer grupul membrilor de a
beneficia de "imaginea sa de marc", dar i de a se afirma personal. Fiecare membru al grupului
are tendina de a se compara cu ceilali, de a pretinde recunoatere. Diferenierea social este
modalitatea de a cuta identitatea, ocazia de a se valoriza, de a dezvolta strategii inovatoare.
Strategia creerii unei stri de confruntare (chiar a conflictului) ofer posibilitatea unor minoritari
din grup s propun noi norme i s se afirme prin comparaie cu majoritarii. Grupul se prezint
i ca un mijloc i loc al schimbrii. Lewin prezint grupul ca un cmp dinamic n care persoana,
prin interaciune, dobndete experiene, intervine asupra evenimentelor, i reprezint anticipat
efectele aciunilor sale, i proiecteaz viitorul. El i construiete un "spaiu de via" n
interiorul cruia i organizeaz aciunile, n funcie de normele, valorile, ideologia mprtit
mpreun cu ceilali.
k) Coeziunea este rezultanta tuturor forelor ce acioneaz asupra membrilor pentru ca ei
s rmn n grup. Coeziunea este rezultanta forelor care i reunesc pe mebrii grupului, fore ce
pot fi exogene, endogene i individuale. Coeziunea este imposibil dac grupul nu depete
obstacolele. Determinanii coeziunii sunt atractia membrilor i obiectivele grupului pe de o
parte i solidaritatea, producia, mediul n care s-au stabilit relaiile de prietenie, importana
activitilor desfurate, intensitatea comunicrii, atracia membrilor fa de grup, gradul lor de
proximitate, nivelul de identificare cu grupul pe de alt parte. Dei procesele prime canalizeaz
energia spre producie i solidaritate, fragilitatea sistemului necesit o atenie continu, n scopul
nlturrii obstacolelor aprute n evoluia normal a celor dou procese primare. n concluzie,
coeziunea grupului este imposibil dac acesta nu reuete s nving obstacolele i fr ca o
parte a energiei lor disponibile s fie direcionat ctre procesele de auto-reglare. Coeziunea
presupune deci integrarea celor trei procese de baz. Atta timp ct presupune integrarea mai
multor procese, coeziunea poate fi i un indice al unei lipse de maturitate.
l)Conflictul reprezint o parte destul de important a vieii noastre nct ar fi greu de
imaginat o persoan care nu a fost implicat niciodat ntr-un conflict. Adevrul este c o bun
parte din timpul nostru toi intrm n conflict unii cu alii, chiar dac n majoritatea situaiilor
aceste conflicte sunt minore i nu dezorganizeaz viaa sau activitatea noastr. (Aurel
Manolescu, 2001, p.515).
Conflictul n grup cunoate 5 faze: dezacordul, confruntarea, escaladarea, de-escaladarea,
compromisul final sau rezolvarea problemei. Dezacordul este faza incipit a conflictului. Const
n simple nenelegeri ntre indivizi. Din cauz c nu sunt rezolvate la timp aceste conflicte devin
reale. Ele apar din cauza modului diferit de a gndi, modului diferit de a se comporta, ateptrile
indivizilor difer. Confruntarea, cea de-a doua faz a conflictului, este momentul cnd problema
se adncete, conflictul se mrete. Diferenele dintre indivizi sunt mai evidente. Fiecare
parte i susine poziia sa, subliniaz erorile din gndirea celeilalte, persuasiunea devenind
exagerat. Este faza n care fiecare parte ncearc s se conving pe sine nsi c trebuie s
conving adversarul s-i schimbe prerea. Stresul crete, apar tensiuni ce duc la violen (fizic
sau verbal), rata comunicrii n grup scade, lipsa ncrederii crete, apare necesitatea gsirii unei
soluii. n faza de escaladare este atins punctul culminant de vrf, strile negative fiind
accentuate. n faza de de-escaladare se urmrete gsirea unor soluii raionale pentru ca
conflictul s poat fi rezolvat. Are loc negocierea, acuma fcndu-se compromisuri treptate. i n
fine, ultima faz compromisul final n care conflictul este rezolvat
Conflicte cauzate de nevoia de aparare a identitatii, personale sau a grupului, a stimei de
sine, a propriei valori sau a valorilor promovate de grup, pentru a proteja achizitiile colective.
Aceastea sunt conflicte de natura psihosociala. Grupul dezvolta norme, valori si interpretari
proprii, specific siesi, dorind sa dobandeasca o identitate pozitiva. Daca unii membri se afla in
dezacord cu aceasta politica generala, ei pot fi etichetati negative, chiar si izolati.
Alte tipuri de conflicte de natura psihosociala sunt cele care se nasc din diferente de
opinii. Este vorba despre conflictele ideologice sau datorate diferentelor culturale. Indivizii sunt
marcati social, ei invata un nou corpus de norme de conduit care nu le dau nici o sansa sa
refuze sau sa aleaga dintre mai multe variabile.
Cele mai cercetate conflicte sunt cele de interese. In orice grup apar contradictii rezultate
din incercarea membrilor de a-si proteja interesele proprii. Este vorba despre alocarea resurselor,
a bunurilor si de aparatia unei contradictii asupra criteriilor de impartire





















ORGANIZATIA a)In cadrul organizatiei pe de o parte organizarea este formala deoarece exista
cadre medicale specializate, care isi onoreaza munca cu profesionalism si interes sporit.Atunci
cand nevoile spitalul nu cer serviciile medicilor, rezidentilor si asistentilor, se creaza o atmosera
de organizare informala, in care viata persoanala a fiecaruia este relatata si discutata intre
membrii grupului. Aceasta combinatie de organizari nu dauneaza spitalului, fiecare dintre ele
avand un rol foarte bine stabilit si niciodata organizarea informala nu ia locul organizarii
formale.(viata personala nu se amesteca cu viata profesionala).de exemplu, stagiarii sunt rugati
sa gaseasca cauza unor crize a unei paciente, pe nume Katie Brice. Cristina si Meredith
descopera ca este vorba despre un anevrism insa Meredith este cea aleasa pentru a participa la
operatie, Cristina suparandu.se.Aceasta doreste sa ii dea locul sau Cristinei, deoarece se simtea
vinovata ca a avut o relatie intima cu medicul( fara sa stie ca acesta urma sa ii devina sef)si
crezand ca pe asta s.a bazat alegerea sa. Acesta ii explica ca nu are nici o legatura. Operatia se
sfarseste cu succes, Cristina si Meredith impacandu,se, si chiar mai mult, formeaza o prietenie
stransa. Deci viata personala cu viata profesionala sunt in stransa legatura, insa nu afecteaza buna
dezvoltare a organizatiei. B) Paradigma de studiu potrivita pentru organizatia aleasa de noi este
"Teoria resurselor umane- om social" deoarece este incurajata munca in echipa, socializarea intre
cadrele medicale pentru o mai buna cooperar in mediul profesional.de exemplu, Cristina si
Meredith sunt insarcinate sa gaseasca impreuna motivul crizelor pacientei lor, Katie Brice.un altx
exemplu ar fi momentul in care Richard acuza tulburari de vedere si decide sa ii spuna lui
Derek.Acesta face un studiu secreta, afla cauza problemei si face o echipa secreta impreuna cu
Meredith si Bailey pentru a remedia problema si pentru a nu alarma intreg corpul medical,
deoarece fiecare dintre ceilalti medici rezidenti sau stagiari erau nevoiti sa isi rezolve propriile
indatoriri fata de spital. C) teoria d stiudiu care i se include structurii organizatiei este " Teoria
Y" deoarece oamenii nu sunt fortati sa munceasca in acest spital si nici convinsi cu bunuri
financiare pentru a duce o operatie la bun sfarsit sau de a da un diagnostic corect. Acestia sunt
constienti ca vietile pacientilor depind de ei. Tratarea unui pacient si acordarea unei atentii
maxime asupra starii de sanatate este la fel de naturala ca mersul sau odihna.Acestia exercita
sarcina de autocontrol si autoconducere asupra lor in momente de necesitate.In momentul in care
Izzie si Cristina decid sa faca o autopsie neatorizata, cu toate ca fiica decedatului nu est de acord,
ele isi risca slujba daca rezultatul nu este cel dorit de ele.doctorul Derek afla de decizia
stagiarelor si decide sa spuna familiei. In urma rezultatului autopsiei, se constata faptul ca
motivul mortii este o boala mai veche a pacientului, ci nu consumul de alcool exagerat, asa cum
credea sotia acestuia. E)Conform lui Lippitt si White, tipul de leadership al organizatiei studiate
este unul democratic, in care stagiarii sunt incurajati sa vina cu idei noi, ca coopereze, sa formeze
o echipa cat mai buna. In momentul in care acestia propun o idee si este acceptata, respectul de
sine creste. Este incurajat si ascultatul celorlalti daca au completari sau chiar idei mai prospere.
Inainte de oricare operatie sau decizie, medicul rezident relateaza pasii pe care trebuie sa ii
urmeze in solutionarea sau gasirea unui remediu. F) In general, autoritatea exercitata in cadrul
spitalului este cea deontica, mai ales ca stagiarii sunt la inceputul carierei si au foarte multe de
invatat de la superiorul lor formal. Insa mai exista si cazuri in care autoritatea epistemica se
evidentiaza, mai ales in cazul in care Izzie si Cristina decid sa faca autopsia pacientului decedat
un urma unui infarct deoarece moart acestuia li se pare suspecta, chiar daca superiorul acestora
nu stie. Acesta este insa convins ca suspiciunile fetelor au fost fondate, si au actionat intru
descoperirea adevarului, lucru pe care el nu l.ar fi facut. G) delegarea in interiorul organizatiei se
realizeaza la nivel verbal. Medicul rezident are puterea de a alege oricare dintre stagiarii sai
pentru a.l insoti intr.o operatie, pe baza capacitatilor fiecaruia. Isi alege stagiarii dupa tipul de
operatie la care acesta crede ca se pricep mai bine . Momentul in care doctorul Derek le deleaga
pe Meredith si Bailey sa il ajute si sa pastreze confidentialitatea in ceea ce priveste afectiunea lui
Richard, este convins ca acestea vor si capabil sa rezolve si sa il ajute in solutionarea
problemei.Stagiarii nu pot participa toti la o asemena operatie, fiecare dintre cei ramasi avand o
insarcinare delegata tot de medicul rezident al spitalului.