DREPTUL TRANSPORTURILOR

Noiuni introductive
Gradul de dezvoltare a transporturilor ilustreaz nivelul de via
material al unei ri.
Transporturile faciliteaz exercitarea activitii profesionale dincolo
de raza domiciliului, contribuie la dezvoltarea turismului, iar pe plan
economic, transportul este analizat ca o faz inseparabil a produciei i
desfacerii de mrfuri sau de servicii i distribuire ulterioar a bunurilor
pn la nivelul consumatorilor.
n relaiile internaionale, schimburile ntre economiile naionale
implic, de asemenea, o oranizare corespunztoare a transporturilor.
Tehnica transporturilor a nreistrat, n ultimele dou secole, o
dezvoltare vertiinoas.
Noiunea de dreptul transporturilor
Transporturile reprezint un domeniu important al activitii
economico!sociale, prin intermediul crora se realizeaz deplasarea n
spaiu a bunurilor i persoanelor, n vederea satisfacerii nevoilor
materiale i spirituale ale societii omeneti.
n timp, s-a impus adoptarea unor norme care s reglementeze
raporturile juridice ce se stabilesc cu privire la organizarea
transporturilor, precum i cu privire la drepturile i obligaiile
participanilor la activitatea de transport, fapt ce a determinat constituirea
unei ramuri distincte a dreptului, numit ramura dreptului transporturilor.
Prin dreptul transporturilor se nelege ansamblul de
reglementri privitoare la activitatea profesional organizat de
crui, cu vehicule corespunztoare, pentru a deplasa, pe baze
contractuale i n condiii legale, persoane i/sau bunuri.
"ubiectele de dreptul transporturilor sunt, pe de o parte,
transportorii, denumii crui sau operatori, iar pe de alt parte, clienii
#beneficiarii$, fie cltori, persoane fizice, fie expeditori i destinatari de
mrfuri #n actuala leislaie numii utilizatori$.
1
%rice transport const, n esen, ntr!o prestare de servicii
specifice, executate n scopul de a deplasa de la punctul de pornire, la
locul de sosire, pasaeri sau anumite bunuri, cu vehicule
corespunztoare, n condiii de siuran deplin.
&ctivitatea astfel desfurat are caracter comercial, fiind
oranizat pentru realizarea de profit.
Cadrul legal
Dreptul comun n materia transporturilor l constituie dispoziiile
cuprinse n Codul comercial romn. !n lips de anumite
reglementri, dispoziiile comerciale se completeaz cu cele ale
Codului civil i cu cele ale Codului procesual civil.
n ceea ce privete reglementarea intern, aceasta este dat de
OG nr.!"!!# $rivind tran%$orturile, republicat n '.%f.
nr.(()*++.++.+,,,, ulterior fiind modificat i completat prin %G
nr.,-*)..., aprobat prin /eea nr.(+*)..).
Separat de aceast ordonan, ce constituie cadrul general, sunt i
reglementri pentru fiecare tip de transport n parte, astfel: !"
nr.#$%&'$$( ) pentru transporturile rutiere, " nr.*&'$$( ) pentru
transporturile feroviare, " nr.##+&#%%, ) pentru transportul maritim
internaional, -odul aerian ) " nr.'%&#%%*, aprobat i modificat prin
.egea nr.+0.*)....
Reglementarea internaional rezult din conveniile
internaionale la care 1omnia este parte i din acordurile multilaterale
#cu oranizaiile internaionale$ i bilaterale #n special cu rile vecine$.
/ransportul de persoane i de mrfuri se desfoar sub
ndrumarea i controlul "inisterului #ransporturilor i $nfrastructurii,
organ de specialitate al administraiei publice centrale, cu
personalitate %uridic, aflat n subordinea &uvernului. 2otrivit
dispoziiilor leale, acesta stabilete politica n domeniul transporturilor la
nivel naional, elaboreaz strateiile de dezvoltare ale activitii de
transporturi i cadrul leislativ adecvat domeniului transporturilor, pe
care!l supune spre aprobare Guvernului #3otrrea nr.45*).., privind
oranizarea i funcionarea 'inisterului Transporturilor i 6nfrastructurii,
publicat n '.%f. nr.7,*+0..).)..,$.
2
'istemul naional de transporturi
Si%temul naional de tran%$orturi, potrivit prevederilor %G
nr.+,*+,,4, are caracter strateic i constituie parte interant a
sistemului economic i social. Ace%ta cu$rinde urmtoarele moduri
de tran%$ort& rutier' (eroviar' naval' aerian' multimodal %au
com)inat #care se efectueaz n baza unui document unic de transport,
cu folosirea de mi8loace de transport diferite$.
(iecare mod de transport are n compunere o infrastructur de
transporturi, mi%loace de transporturi, operatori de transporturi i
operatorii activitilor cone)e transporturilor, precum i sistemul de
management al traficului i sistemele de poziionare a navigaiei,
dup caz.
astfel de organizare face posibil ca reeaua naional de
transporturi s aib ca obiective asigurarea deplasrii persoanelor i a
mrfurilor ntre toate localitile rii, precum i conectarea infrastructurii
de transport la principalele infrastructuri de transport internaionale.
$nfrastructurile de transport, respectiv cile de comunicaie
rutiere, feroviare, navale i aeriene, sunt destinate desfurrii
activitilor de transporturi, activitilor cone0e transporturilor i,
mpreun cu sistemele de management al traficului i cu sistemele de
poziionare i navigaie, formeaz rutele de transporturi, care pot fi de
interes naional sau de interes internaional.
"i%loacele de transport, denumite i ve1icule, sunt mijloace
mobile, cu sau fr propulsie, amenajate pentru transportul de persoane
sau de bunuri, destinate s se deplaseze pe o cale de comunicaie
rutier, feroviar, naval sau aerian.
*peratorii de transport, numii transportatori sau transportori, sunt
persoane fizice sau juridice, autorizate s efectueze transporturi interne
sau internaionale, de persoane sau de bunuri, n interes public sau
propriu, cu mijloace de transport deinute n proprietate sau cu contract
de nc1iriere sau de leasing. peratorii de transport pot fi ceteni
rom2ni sau strini i au acces egal i nediscriminatoriu la infrastructura
de transporturi desc1is accesului public.
*peratorii activitilor cone)e transporturilor sunt persoane
fizice sau 8uridice, care ndeplinesc activitile ce se desfoar n
letur cu transportul sau n timpul acestuia.
3
n transportul de persoane, utili*atorii sunt cltorii sau pasaerii,
iar n transportul de bunuri, utili*atorii sunt expeditorii bunurilor. &cetia
au acces eal la infrastructura de transport deschis accesului public i
pot alee liber modul de transport pentru deplasare.
'istemele de management al traficului i sistemele de
poziionare i de navigaie cuprind instalaiile tehnice i sistemele de
informaii i telecomunicaii necesare asiurrii unei operri armonioase
a reelelor de transporturi i estionrii eficiente a traficului.
Dreptul de proprietate asupra bunurilor n domeniul
transporturilor
-onform art.#* din " nr.#%&#%%*, proprietatea public n domeniul
transporturilor este constituit din infrastructura de transporturi 3reelele4
i din bunurile de interes public, stabilite prin lege.
.egea nr.'#5&#%%, privind proprietatea public i regimul juridic al
acesteia, publicat n 6.f. nr.77,&#%%,, n art.5, arat c domeniul
public este alctuit din bunurile prevzute la art.#5+ alin.5 din -onstituie,
precum i din cele stabilite n ane0a acestei legi, dar i din alte bunuri
care, potrivit leii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public. n
listele menionate sunt enumerate i bunurile afectate transportului.
80ist i alte bunuri n domeniul transporturilor care aparin statului
i unitilor administrativ-teritoriale, dar constituie proprietatea privat a
acestora.
9unurile proprietatea public sau privat a statului, din domeniul
transporturilor, pot fi date n administrare, prin 1otr2re de guvern,
instituiilor publice din subordinea 6inisterului /ransporturilor i
:nfrastructurii sau pot fi nc1iriate sau concesionate, n condiiile legii. ;e
asemenea, acestea pot fi nc1iriate sau concesionate, n condiiile legii,
i de ctre unitile administrativ-teritoriale care le au n administrare.
9unurile care aparin statului sunt: drumurile, lacurile, cuva lacurilor,
cile navigabile, casetele de metrou etc.
9ondurile necesare pentru ntreinerea i modernizarea
infrastructurilor fiecrui mod de transport #rutier, feroviar, naval, aerian
i multimodal sau combinat$ provin din perceperea unor taxe, redevene
i tarife. &ctul normativ prin care se instituie aceste contribuii este, dup
caz, lee, hotrre de uvern, ordin al ministrului transporturilor.
4
Clasificarea transporturilor
clasificare are un dublu scop: s ofere tabloul general al
transporturilor i s delimiteze materia care urmeaz s fie studiat.
/ransporturile se clasific dup mai multe criterii:
I. du$ o)iectul lor:
a. tran%$orturi de $er%oane. <semenea deplasri le
efectueaz orice persoan, n calitate de cltor, n curse cotidiene,
precum i n cele de agrement, concediu i altele, de obicei prin mijloace
de transport n comun sau n maini personale.
). tran%$orturi de )unuri %au mr(uri. <cestea sunt
cantitativ i valoric cele mai importante din punct de vedere economic, n
acest domeniu intr2nd transporturile curente i transporturile
particularizate. /ransporturile curente au ca obiect materii prime
3crbune, minereu de fier, alte materiale4, iar transporturile
particularizate au ca obiect transmiterea de enerie electric prin reelele
de nalt tensiune, transportul de az metan prin conducte, transportul
pe band rulant, de reul n aeroporturi, pentru baa8e i materiale.
$$+ n raport de mi%loacele de transport folosite:
a. tran%$orturi (eroviare 3locomotive cu abur, electrice,
vagoane4=
). tran%$orturi rutiere 3auto i traciune animal4=
c. tran%$orturi navale 3maritime i fluviale4=
d. tran%$orturi aeriene 3aeronave4=
e. tran%$orturi com)inate 3cale ferat > auto, auto > naval4.
$$$+ n raport de cile de transport utilizate:
a. tran%$orturi tere%tre ) cele feroviare i rutiere=
). tran%$orturi $e a$ ) cele maritime, fluviale, pe r2uri,
canale i lacuri navigabile=
c. tran%$orturi aeriene ) cele care se realizeaz pe calea
aerului.
$,+ n raport de teritoriu #adic itinerariul parcurs n interiorul sau
n afara ranielor$:
a. tran%$ort intern ) atunci c2nd deplasarea nu depete
teritoriul naional al unui anumit stat;
5
). tran%$ort internaional ) deplasarea devine internaional
atunci c2nd punctul de plecare este situat ntr!un stat determinat, iar
locul de sosire se afl pe teritoriul altui stat.
,+ dup cum transportul se e)ecut cu un singur mi%loc de
transport sau cu folosirea succesiv a mai multor mi%loace de
transport:
a. tran%$ort unimodal ) cu un singur mijloc de transport;
). tran%$ort +n tra(ic com)inat ) acel transport care se
execut succesiv, cu dou sau mai multe mi8loace de transport, de ctre
doi sau mai muli crui, n baza unui sinur contract de transport. n
raport cu limitele teritoriale n care se realizeaz, acest transport n trafic
combinat se mparte n:
- tran%$ort +n tra(ic com)inat intern=
- tran%$ort +n tra(ic com)inat internaional.
,I. +n ra$ort de $rogramarea tran%$ortului:
a. tran%$ort cu $eriodicitate regulat. <cesta se desfoar
pe trasee, distane i n zile ale sptm2nii prestabilite. rele de plecare,
de staionare pe parcurs i de sosire sunt fi0ate dinainte, cu valabilitate
anual sau sezonier 3e0emplu: transportul pe cile ferate4.
). tran%$ort oca*ional. <cesta are loc pe itinerariile, la data i
n condiiile negociate de la caz la caz de crui cu utilizatorul interesat.
-ruii i pot organiza activitatea n oricare dintre aceste dou
moduri de realizare a deplasrii de persoane sau de mrfuri.
,$$+ din $unct de vedere -uridic&
a. tran%$orturi $u)lice. <cestea sunt organizate de ageni
economici specializai i sunt puse, fr discriminare, la dispoziia
clientelei formate din cltori sau e0peditori de mrfuri. n toate cazurile,
se nc1eie ntre acetia i operatori contracte comerciale. !tilizatorul
pltete preul tarifar sau, n mod e0cepional, n ec1ivalent, n natur ori
n servicii de alt gen. <ruii execut deplasrile ca o profesie obinuit
i li se cere s ndeplineasc condiiile leale de pretire i dotare
tehnic, precum i s fi obinut licenele corespunztoare. 2ot fi
persoane fizice #comerciani$ sau societi comerciale.
). tran%$orturi de intere% $ro$riu. <cestea se definesc ca
activiti specifice. ?undamentul de drept care le individualizeaz difer,
prin natura sa, de contractul comercial. Se deosebesc urmtoarele
6
modaliti de deplasare n interes propriu a persoanelor sau a
bunurilor:
. tran%$orturile de %erviciu +n intere% $ro$riu.
<cestea sunt organizate de instituii sau uniti economice, cu
autovehiculele care le aparin, pentru satisfacerea nevoilor de deplasare,
inerente ndeplinirii muncii specifice. Transporturile se pot derula cu
periodicitate reulat sau ocazional. 2arcurerea traseului este
efectuat nu n temeiul unui contract comercial de transport ncheiat cu
instituia n cauz, ci n baza contractului de munc, reprezentnd un
avanta8 accesoriu de care beneficiaz salariatul. =ac, n timpul
deplasrii, acesta sufer o vtmare corporal, va beneficia de reimul
accidentelor de munc. Transporturile de mrfuri executate n interes
propriu, cu autovehicule din dotare, asiur nevoile materiale ale
instituiei n cauz. =eplasarea are loc n baza ordinului de serviciu, dat
conductorului auto. "e exclude i n acest caz un contract de transport
comercial, pentru c instituia deine, concomitent, dubla calitate de
cru i de beneficiar al serviciului prestat.
.. tran%$ortul (amilial are ca obiect deplasarea soiei,
copiilor, prinilor sau a unor bunuri ce aparin acestora de ctre
conductorul auto. ndeplinind acest serviciu, se e0clude orice raport
contractual ntre prestatorul serviciilor i beneficiar. 9undamentul 8uridic
este de sorinte leal, izvornd din relaiile de rudenie, care impun
acordarea de spri8in i de a8utor membrilor familiei.
/. tran%$ortul )enevol cu titlu gratuit al unui ter
const ntr-o deplasare efectuat cu propriul autove1icul, de ctre
cru, n favoarea unui beneficiar, pe care nelege s-l serveasc n
mod dezinteresat, la cererea acestuia.
%poziia dintre transporturile publice i cele de interes propriu
prezint relevan i pentru faptul c li se aplic reimuri 8uridice diferite.
2rima cateorie intr, sub toate aspectele, n dreptul transporturilor i
formeaz, din punct de vedere 8uridic, o)iectul central al
reglementrilor, iar a doua cateorie, dei trebuie s se conformeze
unor dispoziii de ordin administrativ de acelai fel, totui, aceste
transporturi fiind independente de orice contract comercial, li se aplic
cu totul alte norme, precum cele de dreptul muncii sau de drept civil al
contractului cu titlu ratuit. 2rin urmare, ele sunt supuse unui reim
extracomercial, neintrnd n domeniul dreptului transporturilor.
7
Contractul comercial de transport
;ispoziiile legale aplicabile contractului de transport provin dintr-o
serie de acte normative diferite. <stfel, -odul cvil se refer numai
incidental la transporturi, n c2teva te0te izolate 3art.#7*$ pct.' i
art.#7*5-#7**4, iar n completare se aplic art.-+0!--+ din <odul
comercial, texte care confiureaz reimul de drept comun n materie.
1elementrile speciale sunt constituite de %G nr.+,*+,,4, precum i de
celelalte acte enumerate la cadrul leal.
De(iniia 0i caracterele -uridice ale contractului de tran%$ort
Prin contract de transport se nelege convenia prin care o
parte, cruul profesionist, se oblig, n schimbul unei
remuneraii, s efectueze o deplasare de persoane sau de bunuri,
pe o anumit distan, cu un vehicul corespunztor.
n conformitate cu art.+-4. pct.) <od civil, contractul de transport
se ncadreaz n sfera locaiunii de lucrri. &ceast clasificare, care
provine din dreptul roman, nu mai corespunde situaiei din prezent.
2otrivit concepiei actuale, se face deosebire net ntre executarea de
lucrri, adic locaiunea de oper #de lucrri$, i prestrile de servicii.
<ruul se ana8eaz, n principal, ca prin activitatea pe care o
desfoar, s strmute persoane sau obiecte, de la locul de pornire la
cel de destinaie.
&ceasta reprezint prestaia de baz, caracteristic n cadrul
executrii contractului.
&stfel, operaiunea comercial se clasific n funcie de sarcina
principal ce incumb cruului, adic strmutarea de persoane sau de
bunuri, n cateoria contractelor de prestri servicii.
1aracterele -uridice ale contractului comercial de tran%$ort sau
caracteristicile comune ntreului en din care face parte i contractul de
prestri servicii sunt:
-+ prestatorul de servicii se bucur de independen %uridic
fa de cealalt parte contractant. 2restatorul de servicii nu este
prepusul clientului, ci execut obliaiile asumate potrivit modului cum
nelee s!i oranizeze propria activitate, dar respectnd obiectivele
ce decur din contractul ncheiat.
8
.+ prestatorul de servicii aduce la ndeplinire contractul
ncheiat pe propriul su risc. <onsecinele neexecutrii l privesc n
msura n care nu poate invoca n favoarea sa un fapt exonerator de
rspundere, precum fora ma8or.
/+ contractul de transport este un contract )ilateral
2%inalagmatic3, deoarece, chiar de la ncheierea lui n mod valabil, d
natere la obliaii reciproce i interdependente n sarcina ambelor pri
contractante, i anume:
@ cruul se oblig s transporte dintr-un loc n altul
ncrctura sau o anumit persoan, iar
@ e0peditorul sau cltorul are obligaia s plteasc preul
transportului.
0+ contractul de transport este, prin esena sa, un contract cu
titlu oneros, deoarece fiecare parte contractant urmrete s obin
un folos, un echivalent, o contraprestaie, n schimbul obliaiei asumate.
&stfel:
> expeditorul urmrete deplasarea mrfurilor ctre
destinatarul desemnat de el n contract sau cltorul urmrete s
a8un la destinaie, iar
> cruul vrea s primeasc preul convenit, ca un
contraechivalent al prestaiei asumate.
1+ contractul de transport este un contract comutativ, deoarece
prile cunosc ntinderea obliaiilor reciproce, pe care i le asum chiar
din momentul ncheierii contractului, i pot aprecia valoarea acestor
prestaii reciproce ca fiind echivalente.
2+ contractul de transport de persoane e%te' +n $rinci$iu' un
contract con%en%ual, deoarece el se ncheie valabil prin simplul
consimmnt al prilor, dovada ncheierii lui fcndu!se, ns, printr!un
nscris #bilet sau leitimaie de cltorie$. 1ontractul de tran%$ort de
)unuri e%te tot un contract con%en%ual. ?umai o reit interpretare
sau neleere a faptului predrii lucrului a determinat pe unii autori s
considere contractul de transport de mrfuri un contract real. 2redarea
material a lucrului este necesar pentru a da posibilitate cruului s
efectueze transportul i nu intr nicidecum n formarea contractului ca
element constitutiv al acestuia. &cest contract se perfecteaz prin
simplul consimmnt al prilor, indiferent dac, odat cu ncheierea lui,
a avut loc sau nu predarea lucrului.
9
Participanii la contractul comercial de transport
n materie de transporturi, subiectele de drept care dein calitatea
de pri contractante difer n raport de felul transportului. &stfel, n
transporturile de persoane, contractul se ncheie i se execut ntre
cru i cltor sau pasaer. n cele de mrfuri, ncheierea contractului
de transport are loc ntre expeditor i cru. /a destinaie, ns, de cele
mai multe ori, eliberarea ncrcturii intervine fa de o ter persoan,
respectiv destinatarul, care ia n primire marfa.
n contractul de transport, la fel ca i n alte contracte, prile pot
aciona n nume propriu, dar i prin reprezentant 3mandatar sau
comisionar$.
1ru0ul
Arincipalul subiect de drept al contractului de transport este
ntreprinderea care se angajeaz s efectueze deplasarea unei
persoane sau transportul de bunuri. <ceast obligaie este prestaia
caracteristic n materie.
Cruul este definit n Codul comercial 3art.4/ alin..3 ca (iind
$er%oana care +0i ia +n%rcinarea ca' +ntr5un mod oarecare' %
tran%$orte %au % (ac a %e tran%$orta un o)iect oarecare.
;efiniia dat are dou sensuri 3folosete denumirea de cru n
dou sensuri4:
@ ntr-un sens, se are n vedere situaia ntreprinderii, care, prin
contractul de transport, i asum obligaia de a e0ecuta deplasarea de
persoane sau strmutarea de bunuri n nume propriu i cu mijloacele de
transport din dotare, iar
@ n al doilea sens, se atribuie calitatea de cru i ntreprinderii
care face s se transporte mrfuri sau persoane. n aceast situaie se
consider c se are n vedere nc1eierea unui contract de ctre cru,
n scopul unei deplasri internaionale de mrfuri sau persoane, el
angaj2ndu-se s fac s se transporte bunurile sau persoanele n
temeiul contractului iniial.
1ltorul
!n orice transport de persoane, cocontractantul cru0ului e%te
cltorul %au $a%agerul, calitatea sa de aent economic sau nu,
profesionist sau neprofesionist, neexercitnd nici o influen asupra
10
raporturilor 8uridice comerciale dintre pri, ntruct prestatorul de
servicii, cruul, are calitatea de comerciant.
E6$editorul
!n contractul care are ca obiect strmutarea sau deplasarea de
mrfuri, cocontractantul cruului este e)peditorul, denumit i
ncrctor sau predator. 80peditorul poate fi orice persoan fizic
sau %uridic, cu ndeplinirea condiiilor prevzute de lee #capacitate,
statut etc.$.
@xpeditorul poate aciona i prin mandatar sau comisionar
#expediionar$, prin mandat realizndu!se o reprezentare deplin i
perfect #art.+(0) <od civil i art.04- <od comercial$, dar parte n
contractul de transport rmne mandantul expeditor. 1aporturile 8uridice
se stabilesc n mod nemi8locit ntre cru i mandant.
=ac expeditorul recure la un comisionar sau expediionar, acesta
ncheie contractul de transport n nume propriu, dar pe contul
comitentului, fiind direct obliat fa de cru, ca i cum afacerea ar fi a
sa proprie. n acest caz, reprezentarea fiind imperfect, comitentul
expeditor nu are aciune mpotriva cruului i nici acesta nu poate
exercita vreo aciune direct n contra comitentului. <u alte cuvinte, n
raporturile dintre expeditorul comitent i comisionar exist aceleai
drepturi i obliaii ca ntre mandant i mandatar.
.a data nc1eierii contractului, e0peditorul mrfii trebuie s
nominalizeze n documentul ce se ntocmete persoana beneficiarului
cruia urmeaz s!i fie eliberat ncrctura la sfritul cltoriei. @l i
poate rezerva dreptul s fie destinatarul mrfii transportate sau poate
specifica o ter persoan ca beneficiar #de reul cumprtorul mrfii$.
Belaiile juridice nscute din contractul de transport pot fi:
@ bilaterale, mrginindu-se la cru i e0peditor, dac acesta din
urm cumuleaz, totodat, i calitatea de beneficiar destinatar=
@ trilaterale, atunci c2nd ncrctura urmeaz s fie eliberat, la
sf2ritul cltoriei, unei tere persoane, destinatarul, diferit prin urmare
de expeditor.
De%tinatarul
4ste persoana fizic sau %uridic n favoarea creia se
efectueaz, de fapt, transportul i creia cruul este obligat s5i
elibereze mrfurile la destinaie, la locul convenit.
11
n cazul n care destinatarul este o ter persoan, el devine titular
de anumite drepturi #i se va elibera marfa strmutat$ i de obliaii
#poate fi inut la plata taxelor de transport$, n raport cu cruul, dei nu
a contractat cu acesta, nici personal i nici prin mandatar.
n literatura de specialitate, au fost e0puse mai multe teze cu privire
la fundamentul juridic al poziiei pe care o deine destinatarul ter
persoan n cadrul contractului de transport. <stfel, s-a susinut teza
gestiunii de afaceri, cesiunii de drepturi i a stipulaiei pentru altul,
aduc2ndu-se critici argumentate la fiecare dintre ele.
n concluzie, poziia juridic a destinatarului prezint o cert
originalitate, particularismul acestei situaii reflect2ndu-se mai mult n
teoria potrivit creia destinatarul poate fi socotit ca titular de drepturi
autonome, nscute nemijlocit din contractul de transport. Aotrivit acestei
teze, destinatarul dob2ndete aceste drepturi fa de cru nc de la
data nc1eierii contractului de transport, totui subordonate unui termen
suspensiv i unei condiii rezolutorii.
ntr-adevr, drepturile destinatarului nu pot fi e0ercitate mpotriva
cruului nc de la data perfectrii contractului de transport. 8le sunt
suspendate p2n la sosirea mrfii la locul de destinaie.
Ae de alt parte, e0peditorul poate revoca dreptul destinatarului,
nlocuindu-l pe acesta cu un alt destinatar, n timpul parcursului pe care l
strbate ncrctura.

!ncheierea contractului de tran%$ort
A. 1ondiii de (ond
8lementele constitutive ale contractului de transport, at2t de
persoane, c2t i de mrfuri, sunt cele prevzute de art.,-7 <od civil,
adic: capacitatea, consimmntul, obiectul i cauza 8uridic.
a. <apacitatea
Aentru a nc1eia un contract de transport valabil, prile trebuie s
aib capacitatea de e0erciiu deplin, adic s poat s-i e0ercite
drepturile i s-i asume obligaii prin acte juridice, nc1eiate n nume
propriu. n plus, cruului i se cere i capacitatea de a fi comerciant.
n transportul de persoane, capacitatea cltorului sau a
pasagerului este, n general, nesemnificativ 3cltori pot fi i copiii4.
b. <onsimmntul
12
Aentru a fi valabil, trebuie s ndeplineasc condiiile prevzute de
art.%(5-%+$ -od civil, i anume s emane de la o persoan cu
discernm2nt, s fie dat cu intenia de a produce efecte juridice, s fie
e0teriorizat i s nu fie alterat de vreun viciu.
n materie de transporturi, at2t oferta cruului, c2t i acceptarea
cocontractantului, prezint unele particulariti:
- cruul, ndeplinind un serviciu de interes general, se afl n
stare de ofert permanent fa de public=
- clientela recurge, pe baza unei asemenea oferte, la prestaiile
cruului=
- acceptarea pe care o e0prim cltorul sau e0peditorul const,
practic, ntr-o simpl adeziune=
- preul contractului, de cele mai multe ori, nu este negociabil, n
afar de cazul transportului ocazional=
- tarifele cruului, aduse la cunotina publicului, sunt obligatorii.
c. %biectul
biectul const n obligaiile la care se angajeaz prile n cauz i
este supus dispoziiilor de drept comun, adic ale art.%+'-%+( -od civil.
biectul contractului de transport const pentru unitatea de
transport n prestaiile de a transporta marfa sau cltorii, iar pentru
e0peditor, respectiv pentru cltor, de a plti ta0a de transport.
-aracterul licit sau ilicit rezult din substana ncrcturii, fiind
interzise la transport substanele e0plozive, mrfurile to0ice sau
periculoase.
;e asemenea, prestaia cruului trebuie s fie posibil,
e0cluz2ndu-se, de regul, obiectele agabaritice, pentru care acesta nu
are mijloace corespunztoare pentru a le deplasa.
d. <auza
Cu prezint particulariti n acest caz, fiind reglementat de
art.%++-%+, -od civil 3s e0iste, s fie real, licit i moral4.
7. 1ondiii de (orm
-ontractul de transport se nc1eie, de regul, prin simplul acord de
voin al prilor, ns dovada nc1eierii lui se face printr-un nscris
3scrisoare de trsur&de crat, bilet sau legitimaie de cltor4.
Arin urmare, nu se cer ndeplinite anumite forme solemne, iar forma
scris a contractului de transport este cerut ad probationem.
13
n transportul de mrfuri, contractul de transport este numit
scrisoare de trsur&de crat, n transportul maritim A conosament sau
contract de navlosire, n transportul de cltori A leitimaie de cltorie,
bilet sau abonament etc.
Cuprinsul documentului de transport
6eniunile pe care trebuie s le cuprind documentul de transport
sunt specificate n art.7#( -od civil, te0tul av2nd n vedere numai
transportul de mrfuri. ;e asemenea, n acest te0t se face diferena ntre
clauzele obligatorii i cele facultative ale contractului de transport.
A. 1lau*ele o)ligatorii ale documentului de tran%$ort mr(uri
a. datarea contractului
8ste o clauz care determin ziua nc1eierii contractului i
momentul c2nd ncepe e0ecutarea obligaiei asumate.
). natura documentului de tran%$ort
n acest caz, trebuie artat dac acesta este la ordin sau la
purttor. Titlul la ordin se caracterizeaz prin modul specific n care
opereaz transmiterea drepturilor ctre tere persoane. Transferul se
realizeaz prin ir. Girul const ntr!o meniune translativ de drepturi,
inserat de posesor pe document, cu precizarea numelui dobnditorului.
/itlul la purttor este transferabil ctre teri prin simpla predare
material. /ransferul are loc prin remiterea nscrisului de ctre posesorul
legitim unei persoane diferite ) dob2nditorul -, care devine, astfel, titular
al drepturilor menionate n contract.
/itlurile la purttor sunt anonime.
c+ prile n cauz
.egea impune s se precizeze n document numele e0peditorului i
locuina sa 3domiciliul sau reedina persoanei fizice sau sediul
persoanei juridice4, numele i locuina cruului, persoana
destinatarului, nominalizat i prin elementele uzuale de identificare.
6eniunea nu se face n cazul documentului de transport la purttor.
14
d+ identificarea bunurilor transportate
Trebuie descris ncrctura pentru obiectele la bucat, trebuie s
se precizeze natura, reutatea, msura sau numrul lucrurilor de
transportat, dac lucrurile sunt n lzi, pachete, butoaie, saci, baloturi
etc. Trebuie specificat calitatea acestora, numrul i siiliile sau mrcile
puse pe ele. Trebuie precizat natura obiectelor, dac sunt fraile sau
nu.
.ucrurile preioase, banii i titlurile comerciale, trimise n colete,
trebuie individualizate de ctre e0peditor, art2ndu-se nu numai felul lor,
ci i valoarea lor e0act.
e+ trebuie precizat locul de destinaie i durata.
"e menioneaz itinerariul sau cel puin anumite localiti mai
importante de pe parcurs.
n ceea ce privete timpul, dac s!a omis durata transportului, n
doctrin s!a stabilit c, n aceast situaie, prile au hotrt drept
termen timpul necesar efecturii unui astfel de transport, ceea ce poart
denumirea de clauz contractual tacit.
Termenul de executare a contractului de transport ncepe s cur
de la data, ziua cnd lucrul a fost predat cruului de ctre expeditor.
f+ plata preului
@ste o obliaie esenial, ce trebuie menionat n contractul de
transport.
g+ semnturile
=ocumentul de transport trebuie semnat de ambele pri #cruul
i expeditorul$, iar n cazul titlului la ordin sau al titlului la purttor,
acestea trebuie semnate, obliatoriu, de cru.
7. 1lau*ele (acultative ale documentului de tran%$ort mr(uri
=ocumentul de transport poate cuprinde, potrivit dispoziiilor leale,
i alte clauze asupra crora prile s!au neles #art.-+( pct.4 <od
comercial$.
<stfel, poate s conin clauza penal, care stabilete cuantumul
despgubirilor datorate de ctre cru n caz de nt2rziere n
e0ecutarea deplasrii convenite sau, cel puin, criterii pentru calcularea
daunelor. ;e asemenea, pot fi enumerate celelalte documente care
nsoesc transportul: vamale, sanitare, de asiurri etc.
<lauzele facultative sunt lsate la aprecierea liber a prilor, iar
lipsa lor nu influeneaz validitatea contractului de transport. n schimb,
15
clauzele obliatorii sunt necesare, cu toate c dispoziiile <odului
comercial nu au caracter imperativ n aceast materie. n principiu, lipsa
clauzelor nu este lovit de nulitate.
<oninutul clauzelor poate fi stabilit prin administrarea de dovezi
care s ateste intenia prilor, fiind admisibil orice prob n materie
comercial, inclusiv cea cu martori. @xcepia const n nedeterminarea
obiectului contractului. <onvenirea unui obiect determinat sau
determinabil constituie o condiie de validitate. "anciunea nerespectrii
acestei cerine const n nulitatea actului 8uridic.
(unciile %uri dice ale documentului de tran%$ort
<cestea sunt:
A. (uncia $ro)atorie a documentului de tran%$ort
;ocumentul de transport constituie principalul instrument probator
pentru pri, n sensul c:
- atest e0istena contractului de transport=
- face proba obligaiilor asumate de cru fa de cealalt parte
contractant=
- certific, n transportul de mrfuri, preluarea mrfii n posesia i
custodia cruului, angaj2ndu-i rspunderea corespunztoare.
;in faptul c documentul are putere de titlu ad probationem i nu
ad validitatem decurg dou consecine:
a+ e)istena contractului poate fi stabilit, n lips de nscris
corespunztor, prin orice mi%loc de prob. 2roba existenei
contractului trebuie s fie pertinent i convintoare. "!a apreciat c
factura nu atest prin ea nsi ncheierea contractului de transport, fiind
un nscris eliberat de furnizor i destinat s produc efecte numai ntre
acesta i cumprtor, n cadrul contractului de vnzare!cumprare ce i
lea.
2rin obiectul ei 8uridic, factura privete livrarea mrfii, nu i
contractul de transport. n plus, ea este un lucru convenit ntre
furnizori*vnztori i cumprtorii mrfii i nu poate fi opus cruului,
care deine poziia de ter fa de raporturile dintre vnztori i
cumprtori.
b+ calitatea documentului de transport de a fi un titlu ad
$ro)ationem confer meniunilor pe care le cuprinde o valoare
16
doveditoare credibil numai pn la proba contrar. &ceasta poate fi
solicitat i administrat de partea contractant care contest coninutul
documentului de transport. @xcepie: situaia n care ambele pri au fost
de comun acord.
7. (uncia clu*itoare a documentului de tran%$ort
;ocumentul servete ca ndreptar cruului, n e0ecutarea
obligaiei de deplasare la care s-a angajat. n transportul de mrfuri, pe
l2ng meniunile uzuale, pot fi specificate eventuale transbordri
necesare pe parcurs. <cestea se mai numesc i clauze adiionale.
-lauzele adiionale mai pot conine instruciuni de e0pediere, n
afar de cazul n care prile au convenit ca e0peditorul mrfii s le
comunice, ulterior, cruului, prin act separat.
'eniunile specifice cu caracter cluzitor sunt necesare n cazul
unui transport mixt, care se execut cu vehicule diferite, sau n
transporturile succesive, cu traseu desfurat pe teritoriul mai multor
state, ori de cte ori sunt aduse la ndeplinire n baza unui document de
transport unic.
1. (uncia de legitimare a documentului de tran%$ort
Aosesorul documentului de transport are calitatea de titular al
drepturilor izvor2te din contract, pe care le poate e0ercita opun2ndu-le
valabil cruului, spre a-l obliga s-i ndeplineasc obligaiile asumate.
<stfel, cltorul este ndreptit s pretind efectuarea deplasrii
convenite la data i cu mijlocul de transport corespunztoare, n condiii
de perfect securitate te1nic. n caz contrar, are dreptul s obin
despgubiri.
n transportul de mrfuri, calitatea de titular aparine, iniial,
e0peditorului. 8a trece asupra destinatarului, n principiu, din momentul
n care documentul de transport i parvine. /itularul, astfel identificat,
poate, printre altele, s dispun sc1imbarea itinerariului prestabilit, prin
contraordin dat pe parcurs cruului i, de asemenea, destinatarul are
dreptul, n temeiul documentului de transport, s cear cruului, la
staia de sosire, s-i elibereze lucrurile transportate.
n raporturile contencioase, documentul de transport titularizeaz
persoana ndreptit s acioneze, n justiie sau n arbitraj comercial,
pe cru i s-i angajeze responsabilitatea contractual.
-a regul general, nc1eierea contractului precede e0ecutarea
obligaiilor pe care le genereaz.
17
*bligaiile izvorte din contractul de transport
bligaiile pe care prile i le asum prin contractul de transport
difer n funcie de particularitile fiecrei deplasri. &stfel, transportul
de persoane se efectueaz n condiii ce se deosebesc substanial de
transportul de mrfuri.
;erularea contractului de transport mrfuri parcurge 5 etape
distincte. Arima este la locul de pornire, reprezent2nd o categorie de
obligaii, urmtoarea se desfoar de-a lungul itinerariului i ultima la
destinaie, prilor revenindu-le obligaii diferite n cursul fiecreia dintre
aceste etape.
I. O7LIGA8IILE P9R8ILOR LA PUN1TUL DE PORNIRE
A. O)ligaiile e6$editorului
. alegerea mi-locului de tran%$ort depinde de felul mrfii care
urmeaz s fie transportat 3produsele alterabile se transport n
vagoane frigorifice, animalele vii n mijloace de transport descoperite
etc.4.
nainte de a proceda la ncrcare, e0peditorul trebuie s verifice
dac mijlocul de transport pus la dispoziie de cru corespunde
efecturii n bune condiii a transportului, spre a evita alterarea,
deradarea, sustraerea, scurerea sau pierderea mrfurilor i dac
acesta ndeplinete condiiile tehnice i funcionale.
Berificarea tehnic efectuat de expeditor privete defectele
aparente. =ac exist nea8unsuri sau defeciuni ale mi8locului de
transport, ele trebuie aduse la cunotina cruului, iar dac acesta
menine mi8locul de transport, este necesar a se face meniune pe
documentul de transport, artndu!se i obieciunile expeditorului.
@fectul acestei meniuni const n ana8area rspunderii cruului.
.. $redarea mr(ii trebuie s fie e0ecutat la locul convenit, care
difer n funcie de felul transportului 3n cazul transportului pe mare D
c1eiul, al celui pe liniile ferate D gara etc.4, la termenul fi0at, adic ziua,
ora c2nd s-a stabilit, cu respectarea condiiilor uzuale privind
determinarea cantitativ i ambalarea obiectului transportului.
<antitatea mrfii trebuie stabilit de ctre expeditor i declarat
cruului, pentru aleerea mi8locului de transport i pentru calcularea
taxelor aferente #reutate, volum, metra8, numr de buci etc.$, iar
18
cruul are obliaia s verifice dac aceste elemente au fost nscrise
n documentul de transport.
ncrctura este prezentat ntr!un ambala8 care trebuie s fie
potrivit din toate punctele de vedere, nct marfa s poat suporta
strmutatea, fr deteriorri, deradri sau pierderi.
9urnizorul trebuie s aplice pe ambala8 o etichet special, n care
se trece denumirea, calitatea, cantitatea i numele persoanei care a
fcut cntrirea i ambalarea. ?erespectarea acestei obliaii
ndreptete pe cru s refuze primirea mrfii pentru transport.
/+ +ncrcarea mr(ii +n mi-locul de tran%$ort
<ceast obligaie cade, n principiu, n sarcina e0peditorului i
cuprinde urmtoarele etape:
ncrcarea propriu!zis, care trebuie s in cont de capacitatea
mi8locului de transport;
aezarea mrfurilor n spaiul interior al mijlocului de transport,
pentru a se utiliza la maximum capacitatea util de ncrcare;
luarea unor msuri preventive mpotriva riscului de sustragere de
mrfuri 3sigilii, marca8e etc.$;
ncrcarea trebuie ndeplinit i terminat n timpul rezervat
ncrcrii, stabilit prin contract.
4. cola)orarea la +ntocmirea documentului de tran%$ort
80peditorul trebuie s pun la dispoziia cruului coordonatele de
fapt complete i e0acte ale mrfii i itinerariul. ;eclaraia e0peditorului va
preciza felul ncrcturii, cantitatea, greutatea i valoarea.
80peditorul are i ndatorirea de a ane0a la documentul de
transport unele nscrisuri necesare pentru identificarea mrfii sau pentru
ndeplinirea unor formaliti pe parcurs. n cazul transportului
internaional se ane0eaz i declaraiile vamale.
Bspunderea pentru corectitudinea declaraiei revine e0peditorului,
care poate fi tras la rspundere de ctre cru sau de ctre destinatar.
:. $lata $reului a(erent
<ceast obligaie revine e0peditorului nc de la data ntocmirii
documentului de transport. 80peditorul are ndatorirea s suporte
integral preul convenit. 6omentul plii se stabilete prin acordul prilor
i coincide, de regul, cu predarea mrfii n deteniunea cruului. ;ac
e0peditorul nt2rzie plata, cruul poate s suspende efectuarea
19
transportului, fr a fi necesar o punere n ntrziere. "uspendarea
nceteaz de ndat ce expeditorul i ndeplinete obliaia de a plti
preul.
2rin deroare de la aceast reul, costul deplasrii mrfii poate fi
pus n totalitate sau n parte n sarcina destinatarului, printr!o clauz
expres n documentul de transport, numit clauz de plat transmis.
n acest caz, nlocuirea expeditorului prin destinatar este opozabil
cruului dac acesta o accept, asumndu!i astfel riscul de neplat
la captul transportului. Totodat, inserarea acestei clauze n
documentul de transport este condiionat de acordul corelativ al
destinatarului, altfel nefiindu!i opozabil.
7. O)ligaiile cru0ului
. acce$tarea cererii de tran%$ort
ntruc2t cruul se afl n stare permanent de oferte de servicii
adresate publicului, el este inut, n principiu, s dea urmare oricrei
cereri sau comenzi de a efectua o deplasare de bunuri sau de persoane.
"impla adeziune a expeditorului solicitant la condiiile prestabilite
de cru realizeaz consimmntul contractual. =in aceast cauz,
cruul nu are posibilitatea s verifice, n prealabil, solvabilitatea
cocontractantului. "inura msur de prevenire a riscurilor const n
plata preului transportului nc de la pornire.
.. $rocurarea unui mi-loc de tran%$ort core%$un*tor
Ee1iculul trebuie s fie apt din punct de vedere te1nic i funcional,
pentru a realiza n condiii normale transportul convenit.
-ruul este obligat s garanteze ndeplinirea acestei cerine, din
proprie iniiativ i independent de orice verificare prealabil e0ercitat
de ctre cocontractant.
n cazul n care acesta pune la dispoziie un vehicul neadecvat, i
ana8eaz rspunderea.
'omentul cnd trebuie s pun la dispoziia expeditorului vehiculul
i locul sunt stabilite prin contract.
/. $reluarea mr(ii de la e6$editor
.a primirea mrfurilor, cruul trebuie s verifice numrul
coletelor, starea ambalajelor i greutatea e0pediiei. -2ntrirea mrfurilor
poate fi obligatorie sau facultativ. bligaia cruului de a proceda la
c2ntrire e0ist pentru mrfurile destinate e0portului, precum i pentru
cele care se transport pe cale aerian.
20
Arimirea pentru transport a altor mrfuri dec2t cele supuse
obligatoriu c2ntririi nu e0clude facultatea de control cantitativ ce
aparine cruului.
<tunci c2nd efectueaz c2ntrirea mrfurilor, cruul trebuie s fie
asistat, obligatoriu, de un delegat al e0peditorului.
-ruul poate refuza primirea mrfii numai n urmtoarele situaii:
coletele sunt necorespunztor ambalate=
mrfurile au fost ncrcate fr respectarea regulilor te1nice de
ncrcare i de fi0are=
mrfurile au fost ncrcate n mi8loace de transport nchise, fr
siiliul expeditorului, sau n mi8loace de transport deschise, fr
semne ori marca8e sau cu acestea insuficiente sau
necorespunztoare;
ncrctura are ca obiect mrfuri interzise la transport sau
admise n condiii speciale, fr ca aceste condiii s fie ntrunite.
4. +ncrcarea mr(ii +n mi-locul de tran%$ort
bligaia ncrcrii mrfii n mijlocul de transport poate s revin i
cruului, numai dac prile au convenit n acest sens. n mod normal,
este n sarcina expeditorului. =up ncrcare, operaiunea primirii mrfii
se ncheie prin aplicarea siiliilor cruului pe sistemele de nchidere
ale mi8locului de transport.
2rimirea fr rezerve a mrfii de transportat ana8eaz
rspunderea cruului pentru executarea deplasrii n condiii care s
asiure interitatea ncrcturii.
:. eli)erarea documentului de tran%$ort
-ruul are ndatorirea s emit un document de transport
complet, incluz2nd meniunile artate #respectiv clauzele obliatorii:
datarea contractului, natura acestuia, prile, identificarea bunurilor
transportate, locul de destinaie i durata, plata preului, semnturile, i
clauzele facultative: clauza penal, enumerarea documentelor care
nsoesc transportul etc, lsate la aprecierea liber a prilor$.
n general, nc1eierea contractului de transport se localizeaz n
timp n momentul c2nd cruul aplic tampila sa pe documentul de
transport. /ot atunci, mrfurile se consider primite de ctre cru i,
din acelai moment, ncep s curg termenele pentru e0ecutarea
deplasrii.
II. O7LIGA8IILE P9R8ILOR ;N 1URSUL DEPLAS9RII <9R=II
21
n cadrul acestei etape, av2nd n vedere faptul c, prin e0cepie, pot
interveni incidente de natur s influeneze modul de desfurare a
deplasrii, se deosebesc 5 categorii de transporturi:
transporturile efectuate n condiiile iniial convenite=
transporturile care sufer devieri de la itinerariul iniial, din voina
e0pres a e0peditorului=
transporturi perturbate de mprejurri de for major.
6+ O)ligaiile e6$editorului
n aceast faz, mrfurile gsindu-se n posesia cruului,
e0peditorul se afl n e0pectativ, fr s aib de ndeplinit, n principiu,
nici o obligaie. @l ateapt din partea cocontractantului efectuarea
prestaiei principale, constnd n deplasarea mrfurilor pn la
destinaie.
@xpeditorul poate fi inut, n cazul unor transporturi care necesit
nri8iri speciale pe parcurs, s pun la dispoziia cruului unul sau
mai muli nsoitori. nsoirea poate fi facultativ sau obliatorie. <ea
facultativ este lsat la aprecierea expeditorului sau a destinatarului.
nsoirea este obliatorie n urmtoarele cazuri:
cnd se transport vieti n mi8loace de transport complete
#nchise, cu aerisire$;
c2nd transportul se efectueaz prin mijloace auto i cuprinde
produse n vrac, ce nu se pot preda spre transport prin c2ntrire,
numr de colete, sau c2nd produsele n vrac ce se c2ntresc la
e0peditor nu pot fi rec2ntrite la destinatar.
nsoitorul de transport rspunde de integritatea mrfurilor pe
parcurs i va semna de primire pe e0emplarul din actul de livrare, care
rmne la expeditor.
n toate cazurile, desemnarea unui nsoitor de ctre expeditor sau
destinatar dereveaz pe cru de obliaia de a vehea la interitatea
ncrcturii n cursul mersului.
n situaia n care nsoirea mrfurilor are un caracter facultativ,
cruul nu poate refuza primirea ncrcturii, n lips de nsoitor,
deoarece are calitatea de ter fa de clauza respectiv. =ac nsoirea
este obliatorie, cruul urmeaz s refuze primirea ncrcturii dac
expeditorul o prezint fr nsoitor.
7+ O)ligaiile cru0ului
. % re%$ecte ordinea e6$ediiilor
22
<v2nd n vedere pluralitatea de e0peditori care solicit concomitent
sau succesiv deplasri de mrfuri, dispoziiile legale au reglementat
ordinea n care cruul trebuie s dea satisfacie cererilor, n sensul c
acesta este obligat s fac e0pediia lucrurilor de transportat dup
ordinea n care le!a primit.
2otrivit leii, se admit i anumite derori de la ordinea eneral, i
anume:
a. cruul poate s deroe de la ordine dac natura lucrurilor
supuse strmutrii o impune #alimentele alterabile, substanele
inflamabile etc.$;
b. se ntemeiaz pe cauza destinaiei pe care o au bunurile;
ordinea cererilor poate fi modificat i adaptat n raport cu
oranizarea de destinaii a activitii cruului #luni A lemne,
mari A alimente etc.$;
c. situaia n care cruul ar fi mpiedicat de vreun caz fortuit sau
de fora ma8or; n msura n care expedierea devine imposibil
din motive neprevzute, de felul celor de mai sus, nu se poate
ana8a rspunderea cruului fa de primul expeditor, spre a!l
despubi, pentru c ordinea cronoloic a fost perturbat din
cauze obiective i de nenvins.
.. % $arcurg ruta %ta)ilit
:tinerariul poate fi determinat prin contractul de transport, urm2nd
s fie e0plicit menionat n documentul de transport sau prin tarifele
publice ale cruului, acceptate de e0peditor.
-lauza este obligatorie pentru cru n aceast situaie. Se
e0clude modificarea parcursului din voina unilateral a cruului. ;ac
o ncalc, i asum rspunderea fa de e0peditor sau destinatar.
;ac, p2n la destinaie, e0ist mai multe rute practicabile, fr ca
prile s fi e0ercitat, n prealabil, prin contract, opiunea necesar,
cruul urmeaz s ndrume transportul pe itinerariul cel mai scurt care,
n mod firesc, este i cel mai ieftin.
/. % re%$ecte durata tran%$ortului
ndatorirea de punctualitate e0ist n sarcina cruului, fie c
timpul necesar pentru strmutarea ncrcturii de la punctul de pornire i
p2n la destinaie a fost 1otr2t prin nvoiala prilor, fie c este
subneles ca o clauz tacit i, ca atare, lsat la aprecierea instanei de
judecat.
23
;istincia dintre cele dou feluri de termene, expres i implicit, nu
exercit nici o influen asupra obliativitii att a unuia, ct i a
celuilalt, ambele termene fiind la fel de constrntoare pentru cru.
Arin acordul prilor, poate fi fi0at un termen global i unitar, aferent
ntregului parcurs, sau, dimpotriv, durate divizate, n funcie de fiecare
etap a itinerariului.
Beferitor la termenul implicit 3cel tacit4, acesta este apreciat, de
regul, prin raportarea la uzanele practicate n cadrul felului de transport
n cauz. Se ine seama, totodat, de gradul de dotare al cruului,
precum i de particularitile ntreprinderii sale.
4. % con%erve mar(a $e $arcur%
Arimirea ncrcturii de la e0peditor creaz n sarcina cruului, n
temeiul contractului de transport, cumulativ cu obligaia specific de a
realiza deplasarea lucrurilor, obligaia cone0 de a le pstra intacte p2n
la destinaie. ;in acest punct de vedere, art.#7*5-#7*( -od civil
asimileaz pe cru cu un depozitar, deoarece legea civil asimileaz
contractul de transport cu contractul de depozit, prin faptul c
ntreprinztorul de transport este depozitar al lucrului ce i se
ncredineaz pentru a fi transportat.
Aotrivit art.#7*5, dispoziiile din -apitolul F;espre depozit i
sec1estruG, relative la stp2nii de 1oteluri, se vor aplica i cruilor,
ntruc2t privesc paza i conservarea lucrurilor ncredinate. /rimiterea din
te0t se refer la art.#+'5 -od civil, care precizeaz c depozitul fcut de
cltori ntr-un 1otel trebuie considerat ca un depozit necesar. "pre
deosebire de depozitul voluntar, unde deponentul i alee persoana
cocontractantului n funcie de ncrederea ce i!o inspir, depozitul
necesar intervine independent de o asemenea opiune. &stfel c, n
orice contract de transport, calitatea de depozitar al mrfii revine
cruului. %rice aleere din partea expeditorului este exclus,
asimilarea cu un depozit necesar, instituit de <odul civil, 8ustificndu!se
pe deplin.
/otodat, n conformitate cu art.#$$$ alin.5 -od civil 3rspunderea
comitenilor pentru faptele prepuilor4, cruul rspunde pentru
pagubele pricinuite ncrcturii de ctre prepuii si.
80peditorul sau destinatarul beneficiaz de posibilitatea de a
dovedi, prin orice mijloc de prob, inclusiv declaraii de martori, depozitul
ncredinat cruului, indiferent de valoarea bunurilor.
24
Arin e0cepie, desemnarea de ctre e0peditor sau de ctre
destinatar a unui nsoitor al ncrcturii este de natur s-l degreveze pe
cru de ndatorirea corelativ av2nd ca obiect conservarea mrfii p2n
la destinaie.


#86N'P*8#98$:4 "*D$($C6#4 P8$N ,*$N#6 4;P4D$#*89:9$
- -odul comercial 3art 7'#4 ingaduie in anumite conditii modificarea
contractului de transport prin vointa unilaterala a e0peditorului
e0primata printr-un act juridic numit contraordin
- -odul comercial enumera obiectivele urmarite de e0peditor prin
emiterea unui contraordin pe care il aduce la cunostinta carausului
- <stfel e0peditorul are dreptul de a suspenda transportul si de a cere
restituirea lucrurilor transportate ceea ce ec1ivaleaza cu renuntarea
e0peditorului la contract si revocarea acestuia
- Suspendarea poate sa intervina atat inaintea inceperii deplasarii
transportului cat si ulterior, in timpul transportului cand contractul a
fost adus partial la indeplinire de catre caraus
- 80peditorul poate cere prin contraordin sa modifice unele clauze ale
contractului de transport
- :n principal are dreptul sa ceara mutarea lucrurilor aflate in curs de
stramutare unei alte persoane decat cea aratata in documentul de
transport, sc1imband destinatarul initial convenit
- 8numerarea prevazuta de art 7# - com. are caracter e0emplificativ
si nu limitativ, te0tul precizeaza ca e0peditorul poate sa dispuna
cum va crede de cuviinta, dar sub rezerva indeplinirii conditiilor
menite sa ocroteasca pe caraus.
C*ND$#$$:4 D4 (*8"6 '$ C*N'4C$N#4:4 D4 (*ND 6:4
C*N#86*8D$N9:9$
25
- 80peditorul trebuie sa incunostiinteze pe caraus fie ca a renuntat la
contractul de transport fie ca l-a modificat
- /e0tul de lege nu impune anumite conditii de forma
- -erinta unui inscris se impune atat pt documentele de transport cat
si pt contraordin intrucat posibilitatea probelor este, astfel mai bine
asigurata in avantajul ambelor parti.
- ;e cate ori documentul de transport imbraca forma unui titlu
negociabil, fie la ordin, fie la purtator, e0peditorul care a renuntat la
contract sau l-a modificat are obligatia sa restituie carausului
inscrisul comercial astfel intocmit
- 6asura se justifica pentru a impiedica o eventuala transmitere
ulterioara, desigur abuziva a documentului la ordin sau la purtator,
abilitand o terta persoana sa invoce pretentii fata de carausul in
cauza
- :n situatia in care contraordinul s-a marginit sa sc1imbe punctul de
destinatie, carausul poate pretinde un nou document de transport
- Beferitor la consecintele de fond ale contraordinului, in raporturile
dintre e0peditor si caraus te0tul -odului -omercial 3art 7'#, al #4
intelege sa le puna in sarcina e0peditorului obligandu-l sa repare
integral daunele pe care o asemenea masura le poate cauza
carausului
- <ceasta reglementare se justifica pe deplin, deoarece modificarea
contractului a survenit din vointa unilaterala a e0peditorului si
indiferent de orice culpa a carausului, in e0ecutarea obligatiei
asumate
- 6odificarile contractului de transport pe care e0peditorul le
comunica prin contraordin sunt obligatorii pt caraus
26
- ;ispozitia data de e0peditor are caracter imperativ pt celalalt
cocontractant
- -arausul nu poate sa discute instructiunile e0peditorului si sa
refuze e0ecutarea lor
#86N'P*8#98$:4 P48#9876#4 D4 $"P84<9868$ D4 (*8#6
"6<*86 3#86N'P*8#98$ D4($C$#684=
- -auzele de perturbare ale transportului sunt: cazul fortuit si forta
majora
- <cestea pot interveni fie la punctul de pornire, impiedicand de la
inceput e0pedierea incarcaturii, fie in timpul mersului, intrerupand
deplasarea
- -auzele prezinta o mare diversitate
- -azul fortuit si forta majora sunt de natura sa produca fie la pct de
e0pediere fie pe parcurs urmatoarele efecte: a= intarzierea
e)ecutarii obligatiei carausului> b= imposibilitatea definitiva de
a le aduce la indeplinire
- :ntrucat oricare dintre efectele enumerate pot sa cauzeze prejudicii
insemnate e0peditorului sau destinatarului, au fost adoptate o serie
de solutii destinate sa le ocroteasca interesele astfel: -= dreptul
e)peditorului de a fi incunostintat despre perturbarea
transportului
- 80peditorul in calitatea sa de partener contractual principal al
carausului trebuie sa fie pus la curent cu dificultatile trecatoare sau
definitive ivite in e0ecutarea transportului spre a-i da posibilitatea sa
ia masurile necesare.
- <vizarea are un caracter obligatoriu in ambele situatii
- .= Dreptul e)peditorului de a decide soarta transportului
deficitar
27
- .a indeplinirea incunostintarii avizate, e0peditorul beneficiaza de un
drept de optiune
- 8l poate, fie sa mentina contractul in fiinta acceptand o decalare a
datei de e0pediere sau de continuare a transportului din punctul
unde a fost interupt din cauze fortuite, fie sa declare contract
desfiintat printr-o manifestare unilaterala de vointa
- /= 'uportarea riscurilor contractuale in transporturile deficitare
- -azul fortuit si forta majora ridica in orice categorie de contracte,
inclusiv in transporturi, problema suportarii riscurilor de nee0ecutare
a obligatiilor la care partile s-au angajat.
- /ransportatorul isi asuma o obligatie de rezultat, el se angajeaza
fata de e0peditor nu numai sa depuna eforturi spre a duce
incarcatura pana la destinatie ci accepta sa indeplineasca
neconditionat acest obiectiv.
- bligatiile de rezultat atrag raspunderea debitorului daca nu poate
invoca in favoarea sa cauze e0oneratorii de responsabilitate printre
care evenimentele fortuite
- Biscurile contractuale cad in sarcina debitorului, obligatie de
rezultat ce nu mai poate fi adusa la indeplinire, astfel riscurile
contractuale fiindu-i imputabile, debitorul nu mai are legitimarea sa
pretinda celuilalt contractant sa-si respecte obligatia corelativa, nici
acesta nu va putea obtine despagubiri c1iar daca a fost prejudiciat
ca efect al nee0ecutarii fortuite
- 80peditorul datoreaza carausului, in cazul desfiintarii contractului,
desfiintare intemeiata pe o cauza fortuita, o suma ec1ivalenta cu
c1eltuielile suportate de acesta pt pregatirea mijlocului de transport
in vederea calatoriei, incarcarii marfii etc si in plus plata portului
adica a ta0elor aferente stramutarii incarcaturii in proportie cu
drumul facut
28
- 0= *bligatia e)peditorului de a restitui documentele de
transport intocmite ca titluri comerciale negociabile
- <rt 7'$ -. -om. stabileste ca, in caz de rezolutiune, e0peditorul va
inapoia carausului e0emplarul documentului de transport pe care l-a
subscris
- :nteresul de a starui in restituirea de catre e0peditor a documentelor
de transport este bineinteles a carausului in cauza, caruia i se cere
o grija corespunzatoare spre a nu avea de suferit prejudicii viitoare
*7:$&6#$$:4 P68#$:*8 :6 D4'#$N6#$4
- *bligatiile carausului sunt?
- -= $dentificarea destinatarului si avizarea acestuia despre
sosirea transportului
- 6odalitatea de indeplinire a acestei obligatii difera in functie de
natura documentului de transport si de imputernicirile date de catre
destinatar astfel:
- a4 daca stramutarea s-a efectuat in temeiul unui titlu de transport,
persoana destinatarului este indicata nominal in cuprinsul inscrisului
cu precizarea adresei corespunzatoare
- :n cazul documentului de transport la purtator nu se specifica
numele destinatarului, in consecinta persoana indreptatita sa obtina
eliberarea marfii la pct de sosire este cea care se afla in posesia
legitima a documentului de transport la purtator si-l anunta pe
caraus sa-i predea marfa
- -arausul trebuie sa o legitimeze si sa consemneze numele si
domiciliul destinatarului
- :n cazul documentului de transport la ordin, se impune in scopul de
a identifica pe destinatar verificarea de catre caraus a succesiunii
girurilor translative
29
- !ltimul giratar este indreptatit sa valorifice asupra marfurilor
transportate deoarece girantii anteriori si-au instrainat prin gir orice
drepturi asupra marfii ajunse la pct de sosire
- :n lipsa de orice gir, persoana indreptatita sa obtina incarcatura este
insusi destinatarul initial
- b4 independent de felul documentului de transport, destinatarul
poate, in scopul receptionarii marfurilor, sa actioneze in nume
propriu sau sa recurga la un intermediar care sa-l reprezinte
- <cesta trebuie sa prezinte carausului, pe langa documentul de
transport, actul de imputernicire, procura etc
- Sosirea transportului trebuie adusa la cunostinta destinatarului
identificat in modul aratat
- avizare adresata unei persoane necalificate nu valoreaza
incunostintare, fiind lipsita de efecte juridice
- :on cazul in care carausul nu poate identifica pe baza datelor din
documentul de transport destinatarul, uzantele comerciale impugn
acestuia sa incunostinteze pe e0peditor pt a transmite instructiuni
suplimentare
- ;aca carausul nu are posibilitatea sa-l anunte pe e0peditor sau
daca acesta nu raspunde intr-un termen rezonabil, carausul
urmeaza sa solicite instantei autorizarea de a depozita marfurile
- ;epozitarea in propriul magazine se face pe socoteala
destinatarului
- -arausul poate sa solicite instantei incuviintarea vanzarii unor
marfuri daca acestea sunt alterabile sau perisabile iar sumele
rezultate din vanzare, dupa scaderea c1eltuielilor de catre caraus,
sa fie restituite destinatarului
30
- .= 4liberarea incarcaturii la locul si data convenite
- 6arfurile urmeaza sa fie predate destinatarului in conformitate cu
clauzele documentului de transport respectiv la locul specificat si la
data convenita
- -arausul este obligat sa procedeze impreuna cu destinatarul la
primirea marfurilor, cantarirea acestora, verificarea sigiliilor, a
semnelor sau marcajelor, a mijlocului de transport si a coletelor
- Aunerea incarcaturii la dispozitia destinatarului face sa inceteze
posesia e0ercitata pana atunci de caraus, asupra marfurilor
stramutate si in acelasi timp ia sfarsit obligatia de paza cat si
raspunderile contractuale ce-i reveneau acestuia in temeiul
documentului de transport
- :n cazul in care se constata lipsuri, se intocmeste un proces verbal
de constatare semnat de catre organul care a facut constatarea, de
caraus sau de destinatar, precizandu-se si adresa fiecaruia
- :n cazul in care e0ista indicii ca lipsurile sunt urmarea savarsirii unei
infractiuni vor fi sesizate organele judiciare iar mijlocul de transport
va fi retinut pana la sosirea acestora
- /= Descarcarea marfii la destinatie
- <ceasta obligatie care priveste pe destinatar poate fi indeplinita
uneori de catre caraus din insarcinarea si pe socoteala
e0peditorului in temeiul clauzelor documentului de transport
- Arin e0ceptie, carausul are dreptul de a refuza eliberarea marfii la
destinatie
- <cest drept poate fi e0ercitat numai in limitele admise de lege sau
impuse pe cale juridica
- <ceste cazuri sunt:
31
- a4 neplata ta0elor de transport, caz in care art. 755 alin #, - -om
instituie un drept de retentie in favoarea carausului
- b4 refuzul destinatatrului de a restitui carausului documentul de
transport la ordin sau la purtator
- c4 in cazuri de e0ceptie, reglementarile fitosanitare pot impune
masuri de carantina fata de marfurile provenite din import
- Aana la e0pirarea duratei de interdictie, carausul nu poate sa
elibereze incarcatura destinatarului
- d4 atunci cand e0ista sec1estru asigurator instituit de instanta
competenta. Cumai desfiintarea acestui sec1estru autorizeaza pe
caraus sa elibereze marfa.
*7:$&6#$$:4 D4'#$N6#689:9$ :6 P9NC#9: D4 '*'$84
- -= 'a ia in primire marfa transportata
- Beceptia este precedata de anumite verificari a documentului de
transport , incarcaturii transportate, starea in care se afla lucrurile,
controlul cantitativ si calitativ al marfurilor
- .= 'a elibereze mi%locul de transport
- :n mod uzual, aceasta obligatie revine destinatarului care este tinut
sa descarce complet mijlocul de transport
- 8liberarea se face in timp util, durata fiind prevazuta in contractul de
transport iar depasirea ei atrage penalitati in sarcina destinatarului
- ;aca destinatarul receptioneaza marfurile fara sa formuleze
obiectiuni, se considera ca transportul a sosit intact
- Arimirea marfii de catre destinatar face sa inceteze posesia
carausului si raspunderea acestuia
32
- /= 'a plateasca sumele restante datorate carausului
- biectul platii il poate forma ta0a de transport restanta, aceasta
este o derogare de la regula obisnuita, potrivit careia carausul cere
si obtine ac1itarea c1eltuielilor de transport inca de la plecare spre
a evita riscul de neplata la destinatie
- :n cursul deplasarii pot fi anumite c1eltuieli care trebuie platite de
destinatar legate de operatiunile cone0e transportului
- At valorificarea creantei, carausul comunica destinatarului suma si
termenul de plata
- ;aca termenul de plata nu s-a precizat, acesta este de ( zile 3art
75, coroborat cu art 5,, - com4
- 0= 'a pastreze actiunile %udiciare sau arbitrare impotriva
carausului, pentru repararea eventualelor daune cauzate de
transport
- in transporturile e0ecutate defectuos, destinatarul poate avea
pretentii de despagubiri impotriva carausului pt pierderea sau
avarierea marfii ori pt deficit cantitativ
- :n lipsa unei solutii amiabile diferendul urmeaza 3daca nu este
solutionat nici pe cale administrativa4, sa fie dus spre solutionare
instantei de judecata sau arbitrare
"*D6:$#6#$ D4 &686N#684 6 C846N#4$ C6869'9:9$
P8$,$#*684 :6 P:6#6 #86N'P*8#9:9$
- Aozitia carausului, ca prestator de servicii, aflat pe piata in stare
juridica de oferta permanenta adresata publicului, il obliga sa
accepte cererile clientilor fara sa poata e0ercita un control prealabil
cu privire la solvabilitatea solicitantilor, astfel apar riscuri de neplata
daca pretul transportului nu a fost ac1itat integral inca de la pornire
33
- :n aceste conditii legiuitorul a instituit in favoarea carausului doua
garantii de plata preluate din dreptul comun si adapatate
contractului de transport.
- <cestea sunt: dreptul de retentie asupra marfurilor si privilegiul
asupra incarcaturii
- -= Dreptul de retentie al carausului
- -onsta in prerogativa creditorului de a refuza, cat nu este platit, sa
restituie debitorului sau un lucru mobil sau imobil ce apartine
acestuia
- <ceasta prerogativa izvoraste din vointa legiuitorului si e0ista
independent de consimtamantul partilor
- ;reptul de retentie este conferit carausului de art 755 -. -om. si il
indreptateste pe acesta sa retina lucrul stramutat pana la plata
contravalorii datorate de e0peditor sau destinatar
- -onditiile generale de e0ercitate a dreptului de retentie sunt:
- a4 e0istenta unei creante impotriva proprietarului lucrului ) aceasta
este esentiala pt ca detinatarul sa beneficieze de abilitatea de a
e0ercita dreptul de retentie in contra debitorului fara o datorie
baneasca in sarcina acestuia, detinatorul nu ar avea o justificare sa
refuze eliberarea bunului aflat in stapanirea sa si reclamat de
proprietarul debitor
- b4 detentiunea e0ercitata de debitor asupra lucrului sa nu fie viciata
prin frauda
- c4 datoria pe care carausul o pretinde de la e0peditor sau destinatar
sa aiba legatura cu incarcatura, sa fie prilejuita de aceasta
- 8fectele dreptului de retentie sunt:
34
- a4 opozabilitatea ) creditorul poate valorifica dreptul de retentie mai
intai impotriva debitorului si persoanelor care au calitatea avanzi
cauza ai acestuia
- pozabilitatea opereaza si fata de creditorii privilegiati si ipotecari
asupra aceluiasi lucru cu conditia ca dreptul lor real sa se fi nascut
ulterior intrarii bunului in detentia carausului
- b4 dreptul de retentie produce efecte indivizibile intr-un dublu sens:
- :n primul sens orice fractiune a datoriei este garantata pana la
stingerea ei, integral prin lucruri ce formeaza obiectul acestei
prerogative si in al doilea rand, orice component al lucrului
raspunde pt plata datoriei
- c4 dreptul de retentie nu confera titularului prerogativa de a urmari
bunul in mana altei persoane
- ;reptul de retentie al carausului prezinta si unele particularitati:
- -arausul poate sa refuze eliberarea marfii stramutate numai cu
conditia de a avea o creanta impotriva destinatarului cone0a cu
transportul si sa fi pastrat detentiunea lucrului
- Sfera lucrurilor asupra carora carausul poate sa e0ercite dreptul de
retentie, este mai restransa decat in dreptul comun
- 6arfurile supuse transportului indeplinesc conditia generala de a fi
bunuri corporale
- ;intre ele se inlatura titlurile de credit si sunt e0cluse din sfera
dreptului de retentie imobilele
- -odul com. prevede masuri care sa impiedice eventuale abuzuri ale
carausului in e0ercitarea dreptului de retentie astfel:
35
- a4 refuzul de eliberarea marfii la destinatie este conditionat de
e0istenta unei creante a carausului impotriva destinatarului, nascuta
din contractul de transport
- b4 posibilitatea refuzului de eliberarea a marfii la locul de sosire
este impiedicata ori de cate ori e0ista discutii intre caraus si
destinatar cu privire la cuantumul datoriei
- carausul este obligat sa puna la dispozitia destinatarului
incarcatura, daca acesta ac1ita suma recunoscuta si consemneaza
restanta aflata in controversa
- Se prevede o e0ceptie de la masurile mentionate si anume, in cazul
in care documentul de transport este la ordin sau la purtator,
carausul se poate opune la predarea marfurilor pana la restituirea
e0emplarului subscris de el
P8$,$:4&$9: '$ &6<9: C6869'9:9$ 6'9P86 "68($$
#86N'P*8#6#4
- <rt 75* -. -om. stabileste ca pt toate creantele rezultand din
contractul de transport, carausul are privilegiul asupra lucrurilor
transportate pana la predarea lor destinatarului, iar dac sunt mai
multi carausi, cel din urma dintre ei e0ercita drepturile celor anteriori
- Aotrivit dreptului comun, privilegiul este definit 3<rt #*#%, #*'$,
#*'' -od civ4, ca fiind un drept de preferinta acordat de lege unui
anumit creditor fata de ceilalti creditori ai aceluiasi debitor si de care
titularul se bucura in virtutea calitatii creantei sale
- "ajul sau amanetul 3art #+,( -. civ4 reprezinta un contract prin
care debitorul remite creditorului sau un lucru mobil cu titlu de
garantie a datoriei
- <tat privilegiul cat si gajul fac parte din categoria garantiilor reale de
care se poate bucura creditorul
36
- 6arfurile incredintate carausului in vederea stramutarii la destinatie
fac parte din clasa privilegiilor speciale care au ca obiect anumite
bunuri mobile determinate ale debitorului
- :n literatura de specialitate s-a stabilit ca privilegiul carausului
decurge dintr-un gaj tacit pe care e0peditorul i-l recunoaste odata
cu inc1eierea contractului de transport si remiterea incarcaturii spre
a fi deplasata la destinatie
- -u alte cuvinte detentiunea lucrului transportat este dublata de
intentia de a-l afecta platii transportului
- :n sfera creantei garantate cu gajul carausului intra urmatoarele
sume privitoare la transport
- a4 costul deplasarii incarcaturii
- b4 c1eltuielile suportate de caraus cu titlul de operatiuni accesorii
transportului
- c4 c1eltuieli ocazionate de indeplinirea obligatiilor vamale in special
din cauza amenzilor platite de caraus ca efect al unor declaratii
ine0acte facute de e0peditor
- datorie provenita dintr-un transport anterior nu poate fi recuperata
prin e0ercitarea privilegiului sau gajului asupra unei incarcaturi ce
formeaza obiectul unui transport ulterior
- Arin e0ceptie se admite ca e0istenta unui contract unic care
presupune in vederea e0ecutarii sale o serie de transporturi,
indreptateste pe caraus sa valorifice asupra ultimei incarcaturi pe
care a deplasat-o la destinatie privilegiul sau si pt sumele datorate
din partizi de marfa transportata mai inainte
- -onsecintele care decurg sau efectele garantiilor sunt:
37
- a4 ambele garantii confera titularului dreptul de retentie asupra
incarcaturii transportate
- -arausul poate retine lucrurile aflate in detentiuna sa atat timp cat
debitorul nu plateste integral sumele datorate pt stramutarea marfii
- b4 un alt efect consta in prerogativa carausului de a solicita prin
justitie vanzarea incarcaturii, in scopul realizarii sumei datorate de
debitor ca ec1ivalent pt e0ecutarea deplasarii
- c4 un alt efect este dreptul titularului de a urmari in mainile tertilor
bunul grevat de garantie
- :n materia transporturilor, gajul carausului ii confera acestuia un
drept de urmarire astfel ca tranportatorul care a pierdut detentiunea
incarcaturii, poate sa o revendice
- Arivilegiul carausului este tot un drept real astfel ca si in acest caz
titularul beneficiaza de un drept de urmarire
- d4 o prerogativa specifica dreptului de gaj pe care privilegiul nu o
comporta, consta in dreptul titularului neplatit de catre debitor de a
putea plati in deplina proprietate in conditiile legii bunul grevat de
garantie
- <tat privilegiul cat si gajul inceteaza odata cu stingerea creantei pe
care o garanteaza, deasemenea privilegiul carausului asupra
lucrurilor transportate inceteaza odata cu predarea lor
destinatarului, iar gajul se stinge si prin remiterea voluntara de catre
caraus in mainile destinatarului a lucrului grevat
'4C@4'#86846 "68(98$:*8 6(:6#4 $N C98' D4
#86N'P*8#
38
- :ncarcatura reprezinta o certa valoare patrimoniala mai ales cand
este vorba de o cantitate asumata ca atare, e0peditorul sau
destinatarul pot avea interesul sa recupereze sumele ce li se
datoreaza din valoarea marfii aflata in curs de stramutare
- ;in acest punct de vedere, carausul fiind titular al unui privilegiu
special care include si dreptul de retentie este pus la adapost
impotriva rau platnicilor
- Sec1estrul este o masura de asigurare a actiunii judiciare si consta
in indisponibilizarea bunurilor mobile ale debitorului pana la
terminarea judecatii pt ca astfel creditorul sa le poata urmari pt
indestularea drepturilor sale atunci cand va obtine un titlu
e0ecutoriu iar debitorul nu va e0ecuta de buna voie
- -onditiile de admisibilitate a cererii de sec1estru asigurator sunt:
- a4 depunerea unei cautiuni, astfel in materie comerciala, sec1estrul
nu poate fi aplicat decat cu cautiune iar cuantumul este lasat la
aprecierea instantei care incuviinteaza sec1estrul
- b4 creanta pe care se intemeiaza cererea de sec1estru trebuie
consemnata printr-un act scris
- Arin derogare de la aceasta regula, art (%#, alin ', -od proc. civ,
ingaduie instantei de judecata sa aprobe incuviintarea sec1estrului
in lipsa de dovada scrisa daca, creditorul a carui creanta nu este
constatata prin act scris dovedeste ca a intentat actiune 3cerere prin
care sa se constate creanta4, dar in aceasta situatie, el este obligat
sa depuna o cautiune de jumatate din valoarea reclamata odata cu
depunerea cererii de sec1estru, cuantumul cautiunii se determina in
functie de valoarea creantei pretinse prin actiune principala iar nu in
functie de valoarea bunurilor a caror sec1estrare se urmareste
- c4 creanta pe care se intemeiaza cererea de sec1estru asigurator
trebuie sa fie scadenta
39
- Arin e0ceptie, de la aceasta regula, art (%#, alin 5, -od proc civ,
dispune ca instanta poate incuviinta cererea de sec1estru c1iar
daca creanta nu este scadenta astfel:
- #4 cand debitorul a micsorat prin fapte garantiile date sau nu a dat
garantiile promise
- '4 cand e0ista pericolul ca debitorul sa se sustraga de la urmarire
- 54 cand e0ista pericolul ca debitorul sa-si ascunda sau sa-si
risipeasca averea
- ;esi te0tul mentionat se refera la bunurile care se gasesc in mainile
debitorului, aceasta masura este admisibila in materie comerciala
c1iar daca lucrurile se afla in curs de transport si in acest caz
debitorul trebuie sa depuna o cautiune in cuantumul fi0at de
instanta de judecata
- -ererea de sec1estru asigurator se solutioneaza de catre instanta
de judecata de urgenta, in camera de consiliu, fara citarea partilor,
instanta pronuntandu-se asupra cererii printr-o inc1eiere e0ecutorie
- Arin aceeasi inc1eiere, instanta fi0eaza cuantumul cautiunii si
termenul inauntrul caruia urmeaza sa fie depusa aceasta
- :nc1eierea este supusa numai recursului care poate fi declarat in
termen de ( zile de la comunicare
- Becursul se judeca de urgenta si cu precadere cu citarea partilor in
termen scurt
- Hotararea sau inc1eierea prin care s-a admis sec1estrul are
caracter temporar in sensul ca efectele sale juridice dureaza pana
la solutinarea cererii principale
40
- nedepunerea cautiunii in termenul fi0at de instanta atrage
desfiintarea de drept a sec1estrului, situatie ce se constata prin
inc1eiere irevocabila data fara citarea partilor
- 6asura sec1estrului asigurator se aduce la indeplinirea de catre
e0ecutorul judecatoresc potrivit regulilor privitoare la e0ecutarea
silita 3art 7## si urmatoarele din cod proc. civila4
- -auzele care conduc la incetarea sec1estrului asigurator sunt:
- a4 respingerea actiunii principale prin care creditorul isi valorifica in
justitie pretentiile impotriva debitorului
- b4 declaratia e0presa a creditorului ca renunta la sec1estru
asigurator
- c4 dovada prezentata instantei de judecata de catre debitor ca a
consemnat suma pt care s-a infiintat sec1estrul precum si dobanzile
si c1eltuielile efectuate de creditori cu procesul
- Sec1estrul asigurator ramane in fapt fara obiect si ca atare
inceteaza de la sine daca incarcatura supusa acestei masuri a fost
distrusa in timpul transportului datorita fortei majore, naufragiului etc
- ;e asemenea instanta va putea ridica la cererea debitorului
sec1estrul asigurator daca debitorul va da in toate cazurile o
garantie indestulatoare, garantie care va fi stabilita de instanta
- -ererea depusa se solutioneaza in camera de consiliu, de urgenta
si cu citarea partilor in termen scurt
- :nstanta pronunta o inc1eiere care este supusa recursului in termen
de ( zile de la pronuntare
'4C@4'#89: 6'$&986#*8 '*:$C$#6# D4 C6869'
- Eocatia pt transportator de a recurge la aceasta masura se naste
cand incarcatura ajunge la destinatie
41
- :ncuviintarea sec1estrului asigurator se justifica in doua situatii:
- a4 cand destinatarul nu poate fi gasit
- b4 cand se ivesc neintelegeri in privinta primirii bunurilor
transportate
- Aunerea incarcaturii sub sec1estru are loc numai dupa descarcarea
acesteia din mijlocul de transport
- -arausul beneficiaza de un regim special, in sensul ca incuviintarea
cererii de sec1estru asigurator nu este conditionata in cazul sau de
introducerea unei actiuni principale
- Arin urmare, cererea formulate de transportator nu are un caracter
accesoriu ci de sine statator
- :n plus, cererea carausului privind sec1estrul asigurator se
solutioneaza fara sa fie obligat la depunerea unei cautiuni iar calea
procedurala pusa la dispozitia carausului consta intr-o ordonanta
presidentiala, procedura prin definitie urgenta si mai rapida
P84<9D$C$9: &4N486#*8 6: 86'P9ND48$$
- ;enumit si paguba sau dauna consta in cadrul raspunderii
contractuale in rezultatul negativ suferit de creditor ca urmare a
faptei ilicite savarsita de debitor prin nee0ecutarea obligatiei
asumate sau prin intarziere in aducerea la indeplinire
- Arejudiciul poate fi material sau moral
- Arejudiciul material consta in lezarea unui drept sau a unui interes
patrimonial al creditorului, obligatii contractuale, precum in
transporturi accidentarea unui calator, sau distrugerea incarcaturii
ori avarierea unor bunuri in timpul deplasarii
- :n toate cazurile, prejudiciul material poate fi evaluat in bani,
aceasta fiind caracteristica sa definitorie
42
- 8l include atat paguba efectiva cat si castigul nerealizat
- Arejudiciul moral consta in vatamarea unui interes nepatrimonial
fiind nesusceptibil de pretuire baneasca, asemenea pagube se
ivesc in special in transportul de calatori, daca persoana si-a pierdut
viata sau integritatea corporala dar nu sunt e0cluse si in cazul
deplasarii de bunuri, distrugerea unor obiecte amintire de familie,
etc
- -onditiile repararii prejudiciului sunt:
- a4 paguba sa fie certa, insusire pe care o ideplineste prejudiciul
actual, dar in anumite limite si prejudiciul viitor
- -aracterul cert are un dublu sens: pe de o parte inseamna ca
rezultatele negative ale faptei ilicite s-au realizat pana la data
1otararii judecatoresti care condamna la plata pe debitor 3caraus4
precum in cazul prejudiciului actual, sau ca e0ista in momentul
aratat, indicii sigure si convingatoare ca dauna se va ivi ori va
continua sa se produca si ulterior 3avand natura unui prejudiciu
viitor precum in cazul vatamarii corporale cu sec1ele de durata4.
- Ae de alta parte se cere ca paguba actuala sa fie susceptibila de
evaluare de catre instanta sesizata sau cel putin ca aceasta sa
dispuna de elementele indubitabile pt a masura anticipat cuantumul
total al prejudiciului viitor
- ;in cele aratate se deduce ca repararea unui prejudiciu eventual se
e0clude deoarece nu prezinta caracter de certitudine
- b4 dauna cauzata prin fapta ilicita trebuie sa fie personala ) adica
sa priveasca pe insusi creditorul in cauza ale carui interese au fost
vatamate prin nee0ecutarea contractului de caraus sau prin
intarziere in indeplinirea obligatiei
43
- c4 prejudiciul suferit de creditor sa fie direct adica sa fie o
consecinta directa si necesara a nee0ecutarii obligatiei
- simpla legatura indirecta intre faptul illicit si dauna nu justifica
obtinerea de despagubiri
- d4 prejudiciul sa fie previzibil in momentul perfectarii acordului de
vointa al partilor
- :n sensul aratat, art #$,( -od civ. prevede ca debitorul nu
raspunde decat de daune interese care au fost prevazute sau care
au putut fi prevazute la inc1eierea contractului cand neindeplinirea
obligatiei nu provine din dolul sau
C:69A4 D4 N486'P9ND484 C*N'$D486#4 C6
$N6D"$'$7$:4 '$ C:69A4 P48"$'4
- <numite clauze care inlatura raspunderea carausului sunt
considerate ca fiind fara valabilitate adica inadmisibile astfel:
- a4 contractul de transport nu poate elibera pe caraus de raspundere
pt prestatia caracteristica de a deplasa persoane sau marfuri
- b4 clauza prin care carausul se degreveaza de raspundere pt culpa
sa grava si cu atat mai mult pt propriul dol, nu poate produce efecte
- Cu are dreptul sa-si rezerve facultatea unui comportament
pagubitor pt celalalt contractant sau de a savarsi o eroare grava in
modul de indeplinire a obligatiei asumate
- rice clauza de acest fel este lovita de nulitate
- c4 clauze lucrative sunt acele conventii de neraspundere care pot fi
private ca nepermise, devin totusi la randul lor ilicite daca
44
nee0ecutarea obligatiei la adapostul e0onerarii se soldeaza cu un
profit pt debitor
- -lauzele permise sunt:
- a4 in toate cazurile se admite ca stipulatiile care agraveaza
raspunderea transportatorului produc efecte depline
- ;aca insasi partile au consimtit asemenea clauze, nimic nu se
opune ca intelegerea lor sa fie recunoscuta pe plan juridic
- b4 clauzele menite sa favorizeze pe caraus cu e0ceptia e0cluderilor
mentionate mai sus sunt acceptate de legiuitor numai in anumite
conditii care sa asigure respectarea drepturilor celuilalt contractant
- -odul com. ingaduie reducerea pretului deplasarii marfurilor
- ;aca se reduce sub o limita rezonabila 3apreciata de instanta4
reparatia pecuniara cuvenita celuilalt contractant, se considera ca,
clauza incetarii trebuie sa fie valabila intrucat scaderea e0cesiva a
nivelului despagubirilor ec1ivaleaza in fapt cu o totala
neresponsabilitate a carausului care nu poate fi admisa.
- c4 clause care identifica e0plicit evenimentele fortuite ca effect
e0onerator de raspundere pt caraus
- Se obisnuieste sa se enumere in contract imprejurarile assimilate
fortei majore dar conditia este ca acestea sa prezinte in fapt
gravitatea si caracteristicile unui evenimet semnificativ pt a elibera
pe caraus de raspundere
- d4 raspunderea contractuala pt altul se admite de unii autori in cazul
armatorului care poate stipula in contractul de navrosire o clauza sa
fie aparat de raspundere pt faptele ilicite ale prepusilor sai
3comandantul navei si membrii ec1ipajului4 savarsite in cursul
calatoriei convenite
45
- <dmisibilitatea unei asemenea clauze se intemeiaza pe ideea ca
armatorul pierde posibilitatea de a-si e0ercita autoritatea si
controlul asupra activitatii comandantului si personalului cat timp
nava se afla in deplasare la mari distante
4(4C#4:4 86'P9ND48$$ C6869'9:9$
- :n masura in care neindeplinirea contractului angajeaza
raspunderea carausului, raporturile dintre parti sufera unele
modificari potrivit dreptului comun
- <stfel daca sunt indeplinite conditiile raspunderii civile se naste in
sarcina debitorului obligatia de a despagubi pe creditorul daunat
- -arausului nu i se mai cere sa efectueze deplasare de persoane
sau marfuri ci sa repare acest prejudiciu
- Bepararea prejudiciului suferit de creditor impune stabilirea
intinderii despagubirilor pe care acesta le poate obtine
- 8valuarea in acest scop poate fi judiciara, legala sau conventionala
- 4valuarea %udiciara ) in acest caz determinarea cuantumului
despagubirii revine organului jurisdictional competent 3instanta de
judecata sau arbitraj comercial4, evaluarea lasata la aprecierea
instantei trebuie sa tina seama de anumite criterii menite sa-i
asigure obligativitate
- <stfel, despagubirea urmeaza sa acopere atat pierderea efectiva
suferita de creditor cat si castigul nerealizat
- Ae de alta parte organul de jurisdictie poate sa acorde la cererea
reclamantului care se plange de nee0ecutarea contractului sau de o
e0ecutare necorespunzatoare , numai daune previzibile la data
perfectarii acordului de vointa cu e0cuderea celor indirecte
46
- 4valuarea legala a prejudiciului ) are un obiect mai restrans si
intereseaza numai raspunderea civila care decurge din neplata la
scadenta a unei sume in numerar datorate creditorului
- :n transporturi, problema se iveste mai frecvent ori de cate ori
carausul urmeaza sa restituie celorlalte parti parti contractante a
anumita suma de bani
- rice intarziere in plata datoriei banesti prejudiciaza pe creditor
care este in drept sa ceara nu numai suma in cauza ci in plus
ec1ivalentul daunelor suferite
- Arejudiciul consta in lipsa temporara de folosinta a numerarului
- -ompensarea acestei pagube se realizeaza prin obligatia
carausului de plata de dobanzi care se calculeaza in functie de
durata cu cat s-a depasit data scadentei
- ;obanzile prezinta o tripla caracteristica:
- a4 prejudiciul creditorului in cazul intarzierii platii este prezumat in
puterea legii
- <rt #$,, alin ', -od civ. prevede ca aceste daune interese se cuvin
fara ca, creditorul sa fie tinut sa justifice vreo paguba
- b4 in materie comerciala, dobanzile curg de plin drept, nu se cere
punerea in intarziere prealabila a debitorului
- c4 nivelul dobanzilor este in principiu predeterminat prin dispozitiile
imperative care tarifeaza limita ma0ima
4,6:96846 C*N,4N#$*N6:6 6 P84<9D$C$9:9$ '69 C:69A6
P4N6:6
- Aartile au posibilitatea de a inlesni prin intelegerea lor prealabila
determinarea intinderii prejudiciului care urmeaza sa fie reparat de
catre debitor, determinarea se face inainte ca prejudiciul sa se fi
produs
47
- <cordul realizat in acest scop poarta denumirea de clauza penala,
ea nu trebuie sa contravina restrictiilor legale referitoare la
conventia de neraspundere sau de limitarea raspunderii carausului
- -lauza penala este acea conventie accesorie prin care partile
determina anticipat ec1ivalentul prejudiciului suferit de creditor ca
urmare a nee0ecutarii obligatiei de catre debitorul sau
- -aracteristicile clauzei penale sunt:
- a4 clauza penala este o conventie accesorie prin care partile
determina anticipat ec1ivalentul prejudiciului, de aici rezultand
utilitatea clauzei penale in sensul ca ea dispenseaza pe creditor de
a face dovada e0istentei si intinderea prejudiciului
- b4 contravaloarea convenita in scopul de a repara paguba
creditorului consta intr-o suma de bani, clauza penala detine o
dubla functie: compensatorie in cazul pagubei izvorate din
nee0ecutarea contractului principal si moratorie, daca debitorul
depaseste termenul fi0at pt indeplinirea obligatiei
- ;espagubirea prevazuta de clauza penala poate fi stipulata atat
global cat si procentual urmand in ultimul caz sa fie calculata
proportional cu intinderea partii nee0ecutate din obligatia principala,
respectiv a distantei neparcurse din itinerarul complet
- c4 tinand seama de caracterul accesoriu al clauzei penale in raport
cu contractul principal, nulitatea obligatiei principale atrage nulitatea
clauzei penale, dar nulitatea clauzei penale nu atrage pe aceea a
obligatiei principale
- d4 efectele clauzei penale privesc atat pe debitor cat si pe creditor=
astfel debitorul ramane obligat sa aduca la indeplinire contractul
principal fara sa poata refuza e0ecutarea in sc1imbul penalitatii
48
- Arin urmare, clauza penala nu ii da dreptul de a alege intre
e0ecutarea contractului si despagubire
- ;e asemenea se e0clude si cumulul in sensul ca creditorul nu
poate cere in acelasi timp si penalitati si obiectul obligatiei
principale deoarece clauza penala este o compensatie a daunelor
interese pe care creditorul le sufera ca urmare a nee0ecutarii
obligatiei principale
- Arin e0ceptie, cumulul este admisibil in cazul intarzierii e0ecutarii
- e4 in principiu, clauza penala prezinta caracter intangibil, instanta de
judecata sau arbitrara nu are dreptul de a reduce sau de a majora
cuantumul despagubirilor convenite prin clauza penala c1iar daca
ar fi disproportionat fata de paguba efectiva incercata de creditor
- :nstanta nu poate nici sa verifice intinderea prejudiciului suferit de
creditor si nici sa ceara creditorului sa dovedeasca intinderea
prejudiciului efectiv suferit
- Se admite o singura e0ceptie atunci cand obligatia principala a fost
e0ecutata in parte, judecatorul poate reduce penalitatea
proportional cu ce a fost e0ecutat
'97$4C#4 P# 4;6"4N
#. Sistemul national de transporturi
'. -lasificarea transporturilor
5. -lasificarea transporturilor dpdv juridic
7. -ontractul de transport 3def, caractere juridice4
(. Aarticipantii la contractul de transport
+. -onditiile de fond si de forma ale contractului de transport
*. -lauzele obligatorii ale documentului de transport marfuri
,. ?unctiile juridice ale documentului de transport
%. bligatiile e0peditorului la punctul de pornire
#$. bligatiile carausului la punctul de pornire
49
##. bligatiile carausului in transporturi efectuate in conditii initial
convenite
#'. -ontraordinul 3conditii de forma, consecinte, etc4
#5. /ransporturile deficitare
#7. bligatia carausului la destinatie
#(. bligatia destinatarului la punctul de sosire
#+. ;reptul de retentie al carausului
#*. Arivilegiul si gajul carausului asupra marfii transportate
#,. Sec1estrarea marfurilor si sec1estrul solicitat de caraus
#%. Arejudiciul generator al raspunderii
'$. -lauze de neraspundere considerate ca inadmisibile si clauze
permise
'#. 8valuarea juridica si evaluarea legala a prejudiciului
''. 8valuarea conventionala a prejudiciului
Cota: referatul trebuie sa contina minim. ( pagini
.a e0amen vor fi 5 subiecte
50