Sunteți pe pagina 1din 3

Curs 7 Criminalistica - 19.11.

2013
Identificarea persoanei dupa semnalmente
Sistemul imagetrack de recunoastere si compunere faciala
Sistemul este integrat la sistem national si are in componenta un server central instalat la
institutul de criminalistica, la care sunt conectate 42 de statii de lucru instalate la fiecare judet si la
Directia Generala a Politiei Municipiului Bucuresti. Facilitatile aduse in domeniu sunt urmatoarele:
-permite stocarea datelor de stare civila ale persoanelor;
-stocheaza un numar de maxim 6 fotografii digitale pentru fiecare persoana: una frontala si
doua profil, iar trei sunt pentru semnalmente (cicatrici, tatuaje, semne particulare);
-cautarea si regasirea in baza de date a unei persoane dupa datele de stare civila, date
antropometrice, cicatrice, tatuaj, semne particulare.
-cautarea si regasirea in baza de date a unei persoane dupa fotografia frontala sau portretul robot
-inlocuirea clasoarelor clasice cu fotografii si semnalmente prin prelucrarea si stocarea la nivel
national a fotografiilor si a datelor de stare civila ale persoanelor aflate in stare de arest sau libertate in
urma comiterii infractiunii prin diverse moduri de operare;
-listarea de rapoarte despre persoanele inregistrate cu fotografii si date de interes operativ;
-permite importul de imagini digitale, o imagine cadru dintr-un film, fotografii scanate, imagini
cu portret robot;
-ofera posibilitatea editarii imaginii si scurtarea timpului de lucru;
-este un sistem prin care se disting 80 de puncte nodale pentru fata care masoara: distanta dintre
ochi, latimea nasului, adancimea orbitelor, oasele fetei, linia maxilarului si barbia.
In urma efectuarii potrivirii faciale se obtine o lista cu 100 de suspecti afisati in ordinea unui
punctaj. Rezultatul se concretizeaza prin crearea unor rapoarte cu imaginile persoanelor selectate pentru
recunoastere sau cu numele persoanelor din lista de suspecti carora li se adauga id-ul immtreck, id-ul
afice si CNP-ul.
Realizarea portretului robot
In activitatea desfasurata de organele de politie se intalnesc numeroase situatii cand faptuitorii
sunt descoperiti si identificati pe baza datelor obtinute de martorii oculari sau de victime cu privire la:
-semnalmentele anatomice (statice);
-forma liniilor de contur ale corpului;
-forma, dimensiunea si culoarea fetei, implicit ale elementelor acesteia;
-semnalmentele functionale (dinamice);
-semnele particulare.
Descrierea semnalmentelor se face dupa o terminologie speciala, unitara si precisa, adica
metroda portretului vorbit. Aceasta metoda a fost perfectionata de-a lungul timpului si a servit la
identificarea persoanelor pe baza descrierii semnalmentelor exterioare ale acestora de catre o alta
persoana.
Stabilirea identitatii unor persoane a fost stabilita in numeroase cazuri folosind metoda
portretului vorbit, pornindu-se de la realizarea portretului vorbit la locul faptei, descrierea elementelor
exterioare de catre martorii oculari sau de catre alte persoane, urmarirea si identificarea faptuitorilor care
se sustrag cercetarii penale, pana la identificarea persoanelor si a cadavrelor cu identitate necunoscuta.
In descrierea facuta de cel care a perceput caracteristicile somatice ale individului cautat, sunt
vizate pe de-o parte formele statice , iar pe de alta parte formele dinamice.
Fidelitatea si exactitatea realizarii portretului vorbit vor depinde de conditiile de ansamblu in
care martorul realizeaza (analizeaza?) perceptia, de particularitatile psihologice ale martorului si de

calitatile psiho-sociale ale specialistului care conduce intregul proces de valorificare a datelor pastrate in
memoria martorului. De-a lungul intregii sale existente, din momentul conceptiei si pana la moarte,
organismul uman se gaseste sub actiunea unor factori de mediu intern si extern. Acestia isi pun amprenta
asupra structurii sale macroscopice si predomina la nivel celular astfel incat fiecare individ se
particularizeaza prin trasaturi de ordin anatomic si morfopatologic.
Modificarile lente se petrec independent de vointa sau dorinta individului, avand loc dupa
stabilirea maturitatii fizice, iar modificarile rapide sunt conditionate in buna parte de dorinta omului, cum
ar fi mustatia, dezvoltarea corpolentei, schimbarea culorii corpului etc.
Alte modificari pot aparea si din cauza unor boli sau traumatisme suferite de corpul uman ori a
unor interventii chirurgicale.
In realizarea portretului robot, sunt deosebit de importante aspectele psihologice cu privire la
formarea declaratiilor. Intre eveniment si marturie se interpune personalitatea martorului. Oamenii vad
mai degraba ceea ce vor sa vada decat ceea ce s-a intamplat cu adevarat in realitate la locul faptei. Astfel,
un exemplu elocvent este cel al sportului in echipe. Si aici avem doua parti adverse, iar deciziile arbitrului
sunt vazute ca fiind corecte de cei carora in favoarea au fost dictate si bineinteles cealalta parte le vede ca
total gresite.
Procesele cognititve depind de capacitatea fiecarei persoane in parte de a receptiona
informatiile primite prin intermediul stimulilor, de a le pastra si apoi a le reda in cadrul procesului penal.
In acest sens, facem referire la factorul obiectiv si subiectiv care influenteaza procesul formarii
declaratiilor, mergand de la gradul de cultura al individului si pana la conditiile concrete de mediu
(lumina, ceata, ploaie) prezente la locul faptei.
Nivelul general de pregatire, cunostintele pe care le are specialistul despre grafica si pictura vin
in ajutorul acestuia in realizarea unui portret robot cat mai reusit.
Calitatile psihointelectuale, gandirea, capacitatea specialistului de a se orienta spre esenta celor
relatate de martor in vederea surprinderii unor detalii care dau expresie fizionomiei sunt deosebit de
importante in acest domeniu. Specialistul trebuie sa dea dovada de toleranta, stapanire de sine,
disponibilitate de a asculta in vederea realizarii intre cei doi a unei bune comunicari.
In realizarea portretului robot este utila respectarea unor activitati, studierea dosarulu, discutii
cu persoana care urmeaza sa fie ascultata, stabilirea portretului vorbit, efecturarea unei schite cu creionul
a fetei presupusului autor, efectuarea portretului vorbit cu ajutorul calculatorului si confruntrarea
variontelor cu toti martorii.
Din cuprinsul dosarului se vor nota principalele date privind victima, martorul, procesul verbal
inchieiat cu ocazia cercetarii locului faptei, precum si declaratiile persoanelor implicate in evenimentul
respectiv. In urma discutiilor libere, se poate stabili ce fel de personalitate are subiectul ce urmeaza sa
participe la intocmirea portretului robot. Datele oferite cu privire la sex, varsta, inaltime, mers, eventuale
semne particulare, imbracaminte, se pot compara cu semnalmentele luate din dosar si astfel specialistul
poate sa contureze mai bine personalitatea subiectului.
In procesul ascultarii se va urmari sa se obtina cat mai mult din datele stocate in memoria celui
ascultat, folosindu-se terminologia proprie. Ca urmare, se vor putea adresa intrebari de precizie urmand ca
relatarile libere sa fie cat mai corect incadrate in terminologia portretului vorbit. Astfel este bine ca baza
de date sa fie sortata pe caracteristici fizionomice.
Folosindu-si imaginatia, talentul si facilitatile programului, specialistul va reusi in scurt timp sa
realizeze o varianta cat mai apropiata de realitate.
Dintre procedeele folosite de-a lungul timpului in realizarea portretului robot, amintim foto
robotul, identic chitul, fotofit. Schita portret reprezinta materializarea semnalmentelor cuprinse in
formularul portretului vorbit. Dupa intocmire, se prezinta celor care au furnizat informatiile pentru a
preciza daca s-a reusit sa se obtina infatisarea persoanei in cauza. In prezenta martorului / a victimei se
fac retusurile necesare portretului schita, astfel incat sa se redea cat mai corect elementele caracteristice
ale persoanei interesate.

Martorul / victima face mai apoi un exercitiu de memorie util trecerii la urmatoarea etapa,
realizarea portretului robot din imagini reale cu ajutorul unei statii grafice specializate in acest sens.
Imaginile fata si profil ale persoanelor introduse in baza de date au un cod, fiind descompuse de
asemenea in imaginile elementelor fetei (fata, par, ochi, gura, urechi), imagini care ajuta la constructia
portretului robot.
Realizarea portretului robot imbina mai multe aspecte:
-activitatea de organ de cercetare penala;
-aspectele psihologice;
-aspectele tehnice;
-activitati de desenator etc.
In oricare din cazurile in care se efectueaza portret robot cu martori sau victime, se asculta o
marturie a carei exactitate este conditionata de procesul formarii acesteia.
Programele fro si faces cuprind urmatoarele etape:
-stabilirea formei fetei;
-stabilirea caracteristicilor parului;
-stabilirea caracteristicilor urechilor;
-stabilirea caracteristicilor sprancenelor, ochilor, nasului, gurii, barbii;
-stabilirea tipurilor de riduri ca elemente de expresie;
-stabilirea caracteristicilor elementelor de vestimentatie;
-stabilirea profilului.
Pe baza datelor rezultate din declaratiile martorilor sau ale victimei si in urma realizarii schitei
roboot se trece la intocmirea portretului vorbit din imagini reale, aceasta fiind ultima etapa in algoritmul
de realizare a portretului robot.