CULOAREA VERDE

Perspectiva estetica
De pe la inceputul secolului trecut (1900), cand aparatul foto era un instrument care se
lasa mostenire din tata in fiu, pana in momentul prezent, cand asistam la o revolutie in
fotografie (in special datorita fotografiei digitale), mijloacele de fixare a imaginii statice
au suferit o metamorfoza completa. Printre schimarile survenite de!a lungul anilor, se
pot numara aparitia aparatelor foto mono!oiectiv cu oglinda asculanta, aparitia de
asemenea a masurarii expunerii prin oiectiv, a formatelor mici de film, a oiectivelor
ultrasuperangulare, zoom!urilor, teleoiectivelor, a aparatelor cu autofocalizare, masurare
automata si calculare a expunerii optime, a camerelor foto digitale, samd. "n aceasta
revolutie fotografica la care asistam si in prezent, elementul cel mai putin dinamic
ramane totusi fotograful. Presupunand ca acesta cunoaste deja detaliile tehnice prin care
poate realiza o fotografie, indiferent de mijloacele prin care o face, vom pune in discutie
mai departe doar cateva elemente de aza care tin de partea artistica a realizarii acesteia,
si care este posiil sa aia ca finalitate educarea acestuia in scopul otinerii unor imagini
de impact pentru un #e design de calitate.
$rmonia de cadru
%e refera la organizarea componentelor in cadrul fotografiei si are ca scop punerea
in evidenta a suiectului intr!un cadru echilirat. &adrul imaginii este caracterizat in
principal de raportul dintre lungimea celor doua laturi. &adrul de forma dreptunghiulara !
cel mai folosit, are in cele mai multe cazuri raportul laturilor de '() sau )(*. "n fotografie,
ca si in pictura sau desen, se poate vori de asa numitele puncte forte ale cadrului.
$cestea se pot otine prin impartirea laturilor cadrului in cate trei parti egale si unirea
acestora, in acest fel otinandu!se asa numitele linii forte. +a intersectia dintre liniile
forte, se vor gasi punctele forte ale cadrului, puncte (linii) in jurul carora s!a dovedit ca
este de preferat d.p.d.v. estetic sa asezam suiectul fotografiei. +a polul opus liniilor forte
se gasesc liniile mediane ! linii ,slae,, otinute prin unirea mijloacelor laturilor cadrului,
iar la intersectia acestora se afla punctul median, punct sla, de evitat in alcatuirea
compozitiei fotografice. Dispunerea acestor linii a fost imprumutata din pictura sau
desen, tot de acolo fiind imprumutata si notiunea de taietura sau diviziune de aur care
consta in impartirea laturilor in opt parti egale si unirea punctelor echivalente celei de!a
treia si de!a cincea diviziuni. Diagonalele cadrului pot fi de asemenea folosite in
compozitie pentru a crea imagini de efect- astfel, diagonala ,stanga jos ! dreapta sus, se
numeste diagonala ascendenta sau forte, pe care pot fi plasate suiecte dinamice sau care
urca, iar cealalta se numeste diagonala descendenta. &ompozitia in ,%, care poate fi
potrivita in cazul unui peisaj, va cuprinde cursul unei ape sau o serpentina. $lte tipuri de
compozitie precum cele in cerc, piramida, triunghi, etc vor conduce spre o varietate de
imagini originale, de mare efect.
.n fascicul de lumina ce trece printr!o prisma optica se descompune intr!un
fascicul denumit spectru colorat in cele / culori ale curcueului0 violet!indigo!alastru!
verde!galen!oranj!rosu. $cestea au lungimea de unda cuprinsa intre *00 si /00 nm.
1alen, alastru si rosu se numesc culori primare deoarece nu pot fi otinute prin
amestecul altor culori. &elelalte culori se numesc culori inare deoarece se pot otine din
amestecul a doua culori primare. &ulorile complementare sunt culorile care amestecate in
proportii egale dau lumina ala. 2le sunt opuse pe cercul culorilor.
Despre contrast
2xista mai multe tipuri de contrast precum contrast inchis!deschis, contrast cald!rece, etc.
1alen!rosu!alastru reprezinta cel mai puternic contrast al culorilor in sine. &u cat
culorile sunt mai departate de culorile fundamentale pe cercul culorilor, contrastul scade.
$lul si negrul sunt reprezentarea cea mai puternica a contrastului deschis!inchis.
&ulorile galen portocaliu, portocaliu, rosu, rosu violet, rosu portocaliu, sunt numite
culori calde. &elelalte culori ! galen verzui, verde, alastru verzui, alastru, alastru
violet, violet, sunt considerate culori reci. $laturate intr!un mod armonios, ele pot da
efecte interesante prin cominatia de senzatii cald!rece pe care o inspira. $lte exemple de
contrast0
o galen!violet0 contrast puternic deschis!inchis-
o rosu portocaliu ! alastru verzui0 maxim de contrast rece!cald-
o rosu!verde0 egal de deschise si intensitate luminoasa egala.
%cara de stralucire a culorilor0 verde!3
4alorile perechilor complementare0 rosu!verde 1!1.
"n loc de concluzie...
&ineva spunea ca o fotografie poate fi considerata ca fiind una atunci cand nu este
indiferenta. 5 fotografie care nu este indiferenta are ,putere de impact,, fenomen ce
forteaza privitorul sa oserve constient fotografia. Puterea de impact se poate otine prin
procedee grafice, suiecte speciale, suiecte oisnuite prezentate intr!o maniera speciala
si nu in ultimul rand prin prelucrarea digitala a imaginilor, realizata ulterior. "maginea
treuie sa aia un mesaj, mai exact sa reusasca sa transmita ceva. $cest ,ceva, reprezinta
continutul imaginii si treuie prezentat intr!o forma inteligenta, simpla si clara pentru a
putea fi inteles si asimilat. &ontinutul imaginii, alaturi de mesajul artistic, sunt transmise
privitorului prin intermediul suiectului care devine vectorul ce transporta ideea (care a
stat la aza crearii imaginii) de la fotograf catre privitor. "n principiu, suiectul
fotografiei poate deveni orice ii trezeste fotografului un real interes. &u cat reactia
emotionala a fotografului este mai mare fata de suiectul ales, cu atat sansele de a reusi
sa transmita o parte din aceasta dincolo de imaginea finala sunt mai mari.
Perspectiva istorica
4opsitul ou6lor
7nc6 din cele mai vechi timpuri, oiceiul de a colora ou6le este foarte cunoscut la
multe popoare. 7n 8om9nia, aceast6 datin6 se practic6 :n preajma s6r6torilor pascale, iar
:n alte p6r;i <i la "spas sau la 8usalii. $st6zi, ou6le simolizeaz6 morm9ntul purt6tor de
via;6 al Domnului nostru "isus =ristos, care s!a deschis la 7nvierea %a din mor;i. De
aceea, de Pa<ti, c9nd sparg ou6le prin ciocnire, dar <i c9nd se :nt9lnesc unii cu al;ii,
cre<tinii :<i spun0 ,=ristos a :nviat> $dev6rat a :nviat>,. $ceste formule se folosesc numai
*0 de zile, p9n6 la 7n6l;area Domnului.
Perspectiva geografica
?ivelul cosmologic
.nele culori simolizeaz6 elementele, cum ar fi0 ro<ul <i portocaliul simolizeaz6
focul, purt9nd semnifica;ia unui element vital <i energetic, galenul sau alul
simolizeaz6 aerul, verdele <i alastrul @ apa, :n timp ce negrul sau cafeniul simolizeaz6
p6mntul. De asemenea, ele simolizeaz6 spaiul0 ro<ul simolizeaz6 dimensiunea
orizontal6, mai deschis la r6s6rit, mai :nchis la apus. %istemul astrologic al culorilor
con;ine 1' semne de culori care guverneaz6 cele 1' zodii1'. 7n opinia lui &arole +a Pan
Ahoroscopul culorilor este un sistem de predic;ie a viitorului azat pe vira;iile lor, iar
aplica;iile se :ntind asupra tuturor aspectelor care ;in de un individ0 destin, <ans6,
nenoroc.B1) $stfel, zodia Berbec are drept corespondent culoarea roie, zodia Taur
corespunde culorii rou-portocaliu, zodia Gemeni este asociat6 culorii portocaliu, zodia
Rac corespunde culorii portocaliu-verde, zodia Leu este guvernat6 de culoarea galben,
zodia Fecioara de culoarea galben-verde, pentru zodia Balan avem culoarea verde,
respectiv verde-albastru pentru zodia corpion, zodiei 6gettor i se asociaz6 albastru,
pentru zodia !apricorn culoarea albastru-violet, zodiei "rstor :i este atriuit6 culoarea
violet, :n timp ce zodia #eti prime<te asocierea violet-ro<u.
%istemul astrologic al culorilor ne permite s6 descoperim influen;a culorii care ne
guverneaz6 zodia- cu ajutorul culorilor putem s6 ne cunoa<tem mai ine, :n profunzime,
propria noastr6 personalitate <i pe aceast6 az6 s6 tragem concluzii importante asupra
comport6rii noastre viitoare.
?ivelul mitologic. 8eligie <i culoare
&ulorile au <i un simbolism de ordin religios, u<or de reg6sit <i :n alte tradi;ii <i
credin;e. $stfel, :n tradi;ia cre<tin6, culoarea este o participare a luminii create <i a celei
necreate. +a r9ndul s6u, ?e#ton constata <i el c6 manifestarea culorii este :n str9ns6
legatur6 cu lumina, c6 Alumina este compus6 din imagini colorate$%&. &onsidera;iile
asupra divinit6;ii <i luminii au ajuns evolutiv p9n6 la a asimila (f6r6 o regul6 asolut6)
culoarea al6 Tatlui, culoarea alastr6 Fiului, culoarea ro<ie fntului 'u(. $stfel, au
ap6rut <i unele interpret6ri de AasimilareB tehnic6, cum ar fi0 verdele asimilat vie;ii <i
speran;ei, alul asimilat credin;ei <i castit6;ii, ro<ul @ dragostei, negrul @ c6in;ei <i
apropiatei judec6;i. Pentru Cilon din $lexandria, universul este constituit din patru culori
de az60 alul este p6m9ntul, verdele este apa, violetul este aerul, ro<ul este focul. 7n
$frica, culoarea este, de asemenea, un simol religios, :nc6rcat de sens <i putere. 8o<ul
este culoarea s9ngelui <i, prin asociere, culoarea vie;ii. Dinerele mame, tinerii ini;ia;i sau
oamenii maturi, :n timpul riturilor diverselor anotimpuri, se :mpodoesc cu ro<u.
?ivelul mistic
7n tradi;iile islamice, simolismul culorilor atinge un fel de apogeu al simolismului
<i credin;elor magice. ?u :nt9mpl6tor, verdele este considerat a fi culoarea apei a<a cum
roul, culoare a focului <i a s9ngelui, este considerat pretutindeni ca fiind simolul
fundamental al principiului vital, al for;ei <i str6lucirii lui. 7n operele sale de art6, pictorul
4an 1ogh a sim;it pregnant legatura :ntre ro<u <i verde afirm9nd0 A$m vrut sa exprim cu
ro<ul <i cu verdele groaznicele pasiuni omene<tiB1E.
Fisticii arai au afirmat c6 au v6zut cele <apte ceruri care se :nal;6 peste sferele
p6m9ntului, apei, aerului <i focului0
a) !erul Lunii-
) !erul lui )ercur-
c) !erul lui "enus-
d) !erul oarelui-
e) !erul lui )arte, cer creat din lumina judec6;ii, are culoarea ro<u s9ngeriu-
f) !erul lui *upiter-
g) !erul lui aturn.
?ivelul conven;ional. %imol <i culoare
De la cele <apte ceruri trecem la omul interior <i cele <apte culori ale organelor
fiziologiei sutile0 lumina corpului ( $dam) este de culoare gri ca fumul, at9nd :n negru-
cea a sufletului vital (?oe) este de culoare alastr6- cea a inimii ($vraam) este de culoare
ro<ie- cea a forului intim (Foise) este al6- cea a spiritului (David) este de culoare
galen6- cea a misterului ("isus) este de un negru luminos, cea a centrului divin
(Fahomed) este verde str6lucitor, culoarea verde considerat6 a fi cea mai
corespunz6toare secretului Fisterului Fisterelor.
Gi europenii au dezvoltat o variant6 de interpretare a culorilor. &el mai ine precizat
sistem este cel masonic unde alul corespunde 7n;elepciunii, =arului, 4ictoriei- ro<ul
corespunde "nteligen;ei, 8igorii <i 1loriei- alastru corespunde &oroanei, Crumuse;ii,
Cundamentului- negrul corespunde regatului.
?ivelul psihologic. 4ise :n culori
4isele, drept expresii semnificative ale sucon<tientului, reprezint6 anumite st6ri
suflete<ti ale celui care viseaz6 <i exprim6 diversele tendin;e ale pulsa;iilor psihice ale
celui care viseaz6 (exprim9nd principalele func;ii psihice ale omului @ idei, sentimente,
intui;ie, senza;ie, leg6tura cu diverse energii etc.). $socierile cele mai cunoscute sunt0
albastrul este culoarea cerului, a spiritului, pe plan psihic ea devenind culoarea ideii,
roul este culoarea s9ngelui, a pasiunii, a sentimentului, galbenul este culoarea luminii, a
aurului, a intui;iei, verdele este culoarea naturii, a cre<terii, psihologic el indic9nd functia
senza;iei, a realului, rela;ia dintre cel ce viseaz6 <i realitate.
+a fel ca <i imaginea :n sine, culoarea reprezint6 un simol <i poate fi interpretat6.
&el mai adesea culoarea este consecin;a unei asocieri cu efectul pe care :l produce asupra
emo;iilor resim;ite. Dac6 putem identifica efectul unei culori asupra noastr6, putem, de
asemenea, s6 :n;elegem <i mesajul pe care ni!l trimite prin vis. Descifrarea culorilor din
vis Ane permite s6 ne d6m seama de sentimentele pe care le avem sau chiar s6 reflect6m
asupra unei proleme. De asemenea, ne mai ofer6 ocazia de a verifica dac6 ceea ce
sim;im corespunde cu ceea ce vis6m.B13 Ciecare culoare are o latur6 pozitiv6 <i una
negativ6, o singur6 interpretare dat6 culorii fiind practic imposiil6. D9lcul din spatele
unei culori se ucur6 de mare for;6, la fel ca sentimentul din spatele unui vis. Dac6 visul
este pur, un, agreail, :n consecin;6 vira;ia culorii este pozitiv6 <i invers. .rm6rindu!ne
cu aten;ie reac;iile fiziologice, putem decripta simolul ascuns :n spatele culorii. 4isul
este profund afectiv, cel ce viseaz6 tr6ind intens emo;ii de nelini<te, team6 ori ucurie.
+egile asocia;iei sunt atotputernice, de aceea se poate s6ri de la o scen6 la alta. Dintr!o
dat6 apar alte locuri, alte persoane.
?ivelul cromatologic. Derapie prin culoare
&ulorile nu sunt doar o :nc9ntare pentru ochi <i suflet. Colosite cu pricepere, ele
au puterile unui vraci nev6zut. &u to;ii folosim cromoterapia, aleg9nd, con<tient sau nu,
culorile care ne fac ine. &uloarea joac6 un rol esen;ial :n s6n6tate. $<a cum se <tie,
vira;ia este :ns6<i esen;a culorii. 7n calitate de culoare, de vira;ie, ea ajunge la
con<tiin;6, datorit6 diver<ilor centri glandulari. 7n acest sens, Dorothee Hoechlin de
Iizemont1/ ne prezint6 culorile care corespund principalelor glande endocrine0 rou
corespunde gonadelor1J, oran+ corespunde celulelor +Kden19,, galben plexului solar'0,
verde timusului'1 , albastru tiroidei, indigo glandei pineale'', violet pituitarei').+a r9ndul
s6u, &arole +a Pan'* identific6 o coresponden;6 :ntre zonele corpului <i culoare0
! 1alen @ splin6, pancreas, vezic6 iliar6-
! 4erde @ sistemul respirator, inim6-
! 8o<u @ sistemul circulator, rinichi, organe sexuale-
! Portocaliu @ sistemul reproduc6tor-
! $lastru @ g9t, tiroid6-
! 4iolet @ creier, sistemul nervos. 4ioletul este recunoscut de toat6 lumea drept calmant
al st6rilor de nervozitate <i un un A:nc6rc6tor de ateriiB, :n plan mental.
Perspectiva biologica
7n "ndia, propriet6;ile terapeutice ale culorilor erau recunoscute de medicina
aKurvedic6, o terapie naturist6 veche de E.000 de ani, care se ocup6 de integralitatea
pacientului prin morfologia sa metaolic6. Pietrele pre;ioase erau asociate culorii
planetelor, prin corelarea lor cu diferite oli. $ceste minerale erau folosite pentru a le
face pulere, pacientului administr9ndu!i!se Amedicamentele colorateB o;inute. Fedicii
aKurvedici considerau c6 pietrele pre;ioase eman6 acelea<i radia;ii luminoase ca <i
planetele corespunz6toare lor. $ceste leacuri AmiraculoaseB continu6 s6 fie folosite <i
ast6zi.
LanseKi este o form6 de cromoterapie ce dateaz6 din &hina antic6 <i ale c6rei aze
au fost stailite de 7mp6ratul 1alen. %e poate oserva :n celerul Tratat de medicin
intern al ,mpratului Galben -.ang Ti Bei+ing u/en0 c6 fiecare dintre organele noastre
are drept corespondent o culoare <i un gust0
! 1alen @ splina <i gustul dulce-
! 4erde @ ficatul <i gustul acru-
! ?egru @ rinichii <i gustul s6rat-
! 8o<u @ ficatul <i gustul amar-
! $l @ pl6m9nii <i gustul acru.
?umeroase lucr6ri despre s6n6tate prezint6 rezultatele extraordinare ale
cromoterapiei :n dermatologie, traumatologie <i reumatologie. $ceast6 terapie energetic6
este de un real folos <i :n vindecarea disfunc;iilor sistemului nervos <i a stresului.
5 alt6 modalitate de folosire a culorii :n scopuri terapeutice este alegerea culorilor
:n vestimenta;ie. &uloarea hainelor, spun psihologii, ne tr6deaz6 temperamentul <i modul
de a g9ndi. 7n acela<i timp, :ns6, culoarea hainelor ne influen;eaz6 comportamentul,
ra;ionamentul <i nu :n ultimul r9nd, anumite procese fiziologice. $<adar, alegerea corect6
a nuan;ei :n care ne :mr6c6m poate ameliora at9t starea de spirit, c9t <i prolemele de
s6n6tate. 8o<ul este o culoare care pune :n valoare <i atrage aten;ia.
2xist6 dieteticieni care afirm6 c6, :n func;ie de culoare, alimentele pot :mun6t6;i
digestia, pofta de m9ncare, dar <i starea de spirit. Pentru c6, spun cromoterapeu;ii, atunci
c9nd m9nc6m un anumit aliment, organismul nostru asoare nu numai sustan;ele
nutritive con;inute de acesta, ci <i energia culorilor lor. Dotodat6, afirm6 speciali<tii,
preferin;ele noastre culinare, spun foarte multe despre noi. %pre exemplu, persoanele
agresive, dinamice, care nu se tem s6 ia viata :n piept, sunt tentate s6 consume alimente
de culoare ro<ie (carne, salam, <unc6), :n timp ce persoanele mai lini<tite <i mai retrase
prefer6 alimentele de culoare verde, :n special legumele.
.n alt aspect al cromoterapiei este <i alegerea culorii potrivite pentru mediul :n
care tr6im sau ne desf6<ur6m activitatea profesional6. 1oethe iuea ro<ul <i alastrul,
motiv pentru care pere;ii dormitoarelor sale erau acoperi;i de aceste dou6 culori.
?ivelul personalit6;ii
7nc6 din 1J10, 1oethe vorea despre func;ia de apel de tip iologic, de existen;a
unor culori pozitive precum ro<ul, oranj, galen cu propriet6;i de excitare <i negative
precum alastrul sau purpuriul care induc anxietate. %tudiile experimentale pe pacien;i cu
patologie organic6 arat6 c6 diferite fundaluri colorate produc efecte comportamentale
diferen;iate. De exemplu, fundalul ro<u este tr6it ca dezagreail, nelini<titor, excitant,
chiar provoc9nd ame;eal6. Fax +uscher (n. 19') la Iasel) creeaz6 un sistem interpretativ
original al personalit6;ii. Corma standard permite evaluarea normalit6;ii sau a
dezechilirului :ntre diferite func;ii ale personalit6;ii. &a student, elaoreaz6 ceea ce va
constitui testul culorilor. +a '* de ani prezint6 la &onferin;a "nterna;ional6 de Psihologie
de la +ausanne testul culorilor apreciat ca un Aact genialB, ce va intra in istoria
psihologiei. 2xperimenteaz6 mult culorile pe condi;ii umane de echiliru si dezechiliru.
&uloarea este pentru &arole +a Pan o impresie pe care lumina o provoac6
ochiului, iar Aatrac;ia pe care o avem fa;6 de o culoare sau alta este foarte elocvent6,
fiind, de fapt, oglinda personalit6;ii noastre profunde. B'E &u ajutorul culorilor putem s6
ne cunoa<tem mai ine propria noastr6 personalitate pe aceast6 az6 s6 tragem concluzii
importante asupra comport6rii noastre viitoare. Deoria personalit6;ii, elaorat6 de
profesorul +Mscher, :ng6duie @ prin testul culorilor @ o interpretare simpl6 a st6rii de spirit
<i a comportamentului. $cest test cromatic, proiectiv veral'3, permite pe aza selec;iei :n
ordine a preferin;ei unui set de culori, o autocunoa<tere adecvat6 a caracteristicilor de
personalitate. 8ela;ia profund6 dintre culoare <i om concretizat6 :ntr!o ierarhie a
preferin;elor cromatice ne furnizeaz6 informa;ii importante despre complexa noastr6
lume interioar6. Prin testul culorilor se pot afla elemente care ne pot ajuta :n numerose <i
diverse situa;ii. $cesta poate fi folosit pentru a afla starea de creativitate a unei persoane,
starea de ooseal6 intelectual6 sau de tracasare, felul :n care este ea capail6 s6 aordeze
<i s6 rezolve prolemele cu care vine :n contact. ?ivelul de comunicare, orizontul
interior, dorin;ele ne:mplinite sau consumurile psihice sunt alte aspecte pe care testul
culorilor ni le poate ar6ta rapid. 5 parte :nsemnat6 din sucon<tient este relevat6 cu fine;e
prin testul culorilor.
Perspectiva literara
7n pulicitate
7n pulicitate, elementele ce ;in de forma de prezentare, cum ar fi m6rimea,
culoarea <i ilustra;iile, vor avea o influen;6 puternic6 at9t asupra impactului reclamei, c9t
<i asupra costului acesteia. 5 rearanjare minor6 a elementelor :n cadrul unei reclame
poate :mun6t6;i capacitatea ei de a atrage aten;ia pulicului. 8eclamele de mari
dimensiuni se ucur6 de o mai mare aten;ie din partea pulicului, de<i nu :ntotdeauna
acest spor de aten;ie este pe m6sura diferen;ei de cost. 7nlocuirea ilustra;iilor al!negru cu
ilustra;ii color duce la cre<terea eficien;ei <i a costului reclamei. Doz9nd corespunz6tor
aportul relativ al diferitelor elemente ale reclamei, se poate ajunge la un mod optim de
realizare a acesteia. ?oile cercet6ri privitoare la mi<c6rile ochilor suiec;ilor, cercet6ri
realizate prin mijloace electronice, au demonstrat c6 poten;ialii clien;i pot fi du<i prin
,interiorul, unei reclame utiliz9nd o amplasare strategic6 a elementelor dominante ale
acesteia.
&oncluzii
$cum, dup6 ce am AgustatB din tot ceea ce :nseamn6 culoare <i eneficiile ei, ne
este greu s6 ne imagin6m o lume acromatic6, o lume :n al <i negru f6r6 a sim;i tragic
aceast6 fundamental6 schimare. Dreuie s6 respect6m lumina, pentru c6, a<a cum a
reie<it dintr!un dialog cu pictori;a %ieglinde Iottesch cit9ndu!l pe Nohannes "tten, culorile
sunt Acopiii luminiiB, sunt Alumin6 devenit6 muzic6B. Fuzica a fost :ntotdeauna
considerat6 ca fiind arta cea mai pur60 :n momentul &rea;iei, primul lucru care a fost creat
a fost sunetul, sunetul primordial. Prin aceasta, muzica produce un impact imediat asupra
sistemului sutil interior. 2ste foarte dificil s6 explici mental aceste lucruri. ?u
:nt9mpl6tor, marii mae<tri ai picturii voresc de ,sonoritate,, de ,vira;iile, emise de
anumite culori- ei au vorit, de asemenea, despre forme, pentru a exprima mi<carea :n
interiorul unit6;ii nedisociaile a tuturor lucrurilor. 7n timp ce muzica p6trunde :n suflet
prin contact direct, nemijlocit, :n cazul artelor vizuale, acestea trec mai :nt9i prin privire,
:nainte de a atinge sufletul.
&uloarea are un grad de utilitate mai mare sau mai mic :n func;ie de domeniile
luate :n calcul (psihologie, arte plastice, arhitectur6, literatur6, pulicitate, iologie,
medicin6, arhitectur6 peisagistic6, religie, sociologie, astrologie, design <i multe altele),
prezen;a ei :n toate fiind un fapt constant.
Perspectiva gastronomica
$<a am intrat :n perioada verde!ro<u a existen;ei mele. 1astronomic vorind,
fire<te.
%!a :nt:mplat pe la pr:nz, c:nd ne!a chemat mama la mas6. Fama, la fel ca <i
prietenii mei, ;inea post, a<a :nc:t g6tise legume <i vegetale. $dic6 o salat6 <i un pilaf cu
legume. $cum, nu <tiu dac6 a fost foamea, dup6 ore de g6urit <i :n<uruat, faptul c6 era
soare afar6 <i se reflecta frumos pe fa;a de mas6, pe farfuriile ale <i pe ucatele colorate,
sau pur <i simplu gustul m:nc6rii. Dar tind s6 cred c6 de vin6 pentru starea de ine <i
fericire care m!a izit c:nd ne!am a<ezat, cu to;ii, la mas6, au fost lumina <i culorile,
pentru c6 mai m:ncasem <i pilaf <i salat6 din aceea (de fapt, eu o inventasem). Doar c6
pilaful era a<ezat artistic, cu legumele coroan6 deasupra @ doar morcovi, ardei verde
intens <i ceap6. "ar gestul ritualic de servire a celor prezen;i nu a stricat nicidecum
armonia culorilor, pentru c6 ne!am str6duit s6 Oatac6mB orezul ca ni<te arti<ti ce s:ntem,
simetric <i f6r6 s6 spargem echilirul imensului ol. 5rezul, compact <i gustos @ nu
asepticul <i gloalizatul orez de fi;e, cu oaele zurate prin farfurie <i gust de carton @ se
potrivea de minune cu salata. &are era :n acelea<i tonuri, ro<u <i verde0 salat6 verde,
sfecla ro<ie, ;elin6 al6 (r6d6cina), morcov ras, nuci t6iate m6runt. Iinein;eles, l6m:ie,
ulei de m6sline <i ceva sare.
$m m:ncat culorile <i ne!am :ntors la rafturi.
Perspectiva energetica
&$%$ 428D2
Din aceast6 perspectiv6, programul &asa 4erde, ini;iat anul trecut de Finisterul Fediului
din 8om9nia, reprezint6, :n ciuda punctelor slae pe care le prezint6, o ini;iativ6 un6. 7n
plus, 8om9nia se ucur6 de existen;a unui &onsiliu pentru &l6diri 4erzi, 8omania 1reen
Iuilding &ouncil, o organiza;ie ce :ncurajeaz6 apari;ia condi;iilor de pia;6, educa;ionale
<i legislative, necesare transform6rii industriei construc;iilor :n scopul cre6rii <i renov6rii
unor cl6diri, care s6 fie at9t sustenaile, c9t <i profitaile.
Partidul 2cologist A$lian;a 4erdeB acuz6 celelalte partide incluse :n cursa electoral6 c6
promoveaz6 agresivitate :n r9ndurile aleg6torilor.
Potrivit liderului A$lian;ei 4erdeB, agresivitatea este tolerat6 <i de faptul c6 Aoamenii au
cam uitat de DumnezeuB, iar forma;iunile politice arat6 :nc6 o dat6 c6 nu au reu<it s6 se
a<eze la masa de tratative pentru a rezolva prolemele societ6;ii. +iderul partidului
ecologist sp une c6 dac6
Despre rolul culorii :n via6
&orpul nostru este un sistem energetic :n permanent6 transformare. %untem f6cui din
energie i exist6m cu ajutorul energiei. %chimurile energetice au loc pe toat6 supr6aa
pielii, aa cum transpiraia are loc prin pori. 2xist6 :ns6 nite zone :n care aceste
schimuri sunt mai intense, ele purt9nd numele de chacPre ( roi ). %unt ca nite v9rtejuri
prin care circul6 energia :n amele sensuri0 spre i dinspre interior. &ele mai mari i mai
importante sunt apte i au urm6toarele poziii i funcii0 &hacPra inimii se 6l6 :n
mijlocul pieptului, :n dreptul inimii. &oordoneaz6 inima, pl6m9nii, hormonii, s9nii,
poriunea de coloan6 corespunz6toare. 2ste chacPra iuirii, a compasiunii i grijii fa6 de
ceilali, face lag6tura :ntre chacPrele din partea inferioar6 a corpului, material6, i cele
din partea superioar6, spiritual6. " se asociaz6 culoarea verde.
Salcia energetic - o nou afacere profitabil
autor: Andrei GUMOVSCHI doctor !n agricultur conferen"iar uni#er$itar
7n august '00J, fiind :ntr!o vizit6 :n Polonia, am avut ocazia s6 v6d multe planta;ii de
Asalcie energetic6B, care, dup6 cum am fost informat, este una dintre noile afaceri
profitaile din acea ;ar6. &ultivarea acestui tip de salcie poate reprezenta o afacere de
viitor <i o surs6 alternativ6 de energie nepoluant6 <i pentru 8epulica Foldova. A%alcia
energetic6B, despre care se scrie destul de des pe site!urile de profil agricol, este o
variant6 noil6 a 86chitei, cunoscut6 <i su denumirea de %alcie rapid cresc6toare,
:nregistrat6 ca soi su denumirea %alix 4iminalis A2nergoO.
%peciali<tii sus;in c6 ar fi o specie de salcie, cum s!ar spune, modificat6 genetic, cultivat6
:n vederea utiliz6rii :n scopuri energetice.
5 planta;ie din aceast6 specie poate fi recoltat6 anual, av9nd un volum de mas6 lemnoas6
de *0!30 t(ha material uscat. $ceast6 recolt6 asigur6 un venit considerail cultivatorilor,
de aproximativ 1 *00 de euro(ha, chiar <i f6r6 suven;ionare anual6. Deocamdat6, :n
Polonia dezvoltarea culturilor a fost lent6, din cauza costurilor de :nfiin;are a planta;iei,
care ajung la ' 000 de euro(ha.
Argumente economice
5dat6 recoltat6, Asalcia energetic6B este tocat6, transformat6 :n utuci mici <i folosit6 ca
surs6 energetic6 at9t :n centrale termice, c9t <i :n soe. .tiliz6rile hiridului %alix din
%uedia sunt multiple, amintim doar faricarea paletelor (granulelor), construc;ii,
:nc6lzire, industria farmaceutic6, se arat6 pe unul dintre site!urile agricole. Potrivit
acestuia, investi;ia pentru :nfiin;area unui hectar de planta;ie este de 1 /00 euro, durata de
exploatare fiind de 'E!)0 de ani, f6r6 alte investi;ii :n tot acest timp.
Dac6 :n 8epulica Foldova ar fi plantate 10 de mii de hectare de salcie energetic6, s!ar
o;ine o cantitate de jum6tate de milion de tone de utuci, suficien;i pentru a solu;iona
prolema :nc6lzirii locuin;elor din multe localit6;i. Puterea caloric6 pe care o dezvolt6
prin ardere acest soi de salcie este foarte ridicat6, de aproape E 000 de Pilocalorii pe
Pilogram. %6 facem un calcul elementar> Dac6 :n repulica noastr6 ar fi :nfiin;ate planta;ii
pe 10 000 ha, s!ar o;ine o cantitate de E00 000 de tone de iomas6, din care se poate
o;ine E00 000 de tone de granule, ceea ce :nseamn6 o surs6 de energie termic6 de
aproximativ ' *E0 000 1Pal. Deoseit de important este c6 aceast6 surs6 este
regenerail6 <i ea asigur6 :n mod cert :nc6lzirea a /' E00 de apartamente conven;ionale,
anual.
&a surs6 de :nc6lzire pentru locuin;ele individuale, salcia energetic6, poate fi folosit6 fie
tocat6, drept comustiil pentru centralele pe rumegu< sau pele;i, fie t6iat6 :n segmente
pentru locuin;ele rurale care sunt :nc6lzite cu soe pe lemne. $lte utiliz6ri :n gospod6riile
rurale0 ca material de construc;ie (garduri, sus;inerea malurilor) sau <palieri <i araci
pentru culturile legumicole. "maginile <i calculele v6 vor convinge sau chiar v6 vor da
idei noi de folosire a acestei culturi. 19ndi;i!v6 numai c6 pe un hectar se produc *0 de
tone (sau metri cui) de material lemnos, sau c9t este de mare cererea de araci :n zonele
cu culturi legumicole extinse. $<a cum ve;i vedea din imagini, aceast6 specie de salcie
cre<te foarte :nalt6 (p9n6 la / metri) <i foarte dreapt6Q