Tinand cont de importanta transporturilor rutiere pentru economia nationala si dezvoltarea
continua a acestui domeniu, mecanicul auto reprezinta veriga principala in activitatea de mentenanta a mijloacelor de transport rutier. atorita acestui !apt pregatirea pentru meseria in acest domeniu urmareste !ormarea pro!esionala a a"solventilor ast!el incat aceasta sa capete cunostinte si deprinderi practice ca sa le permita integrarea rapida in activitatea economica de pro!il E#amenul de o"tinere a certi!icatului de cali!icare pro!esionala nivelul $$ de cali!icare reprezinta o etapa terminala de pregatire prin realizarea unui proiect care permite apro!undarea unei teme speci!ice si realizarea practica a unei mac%ete ca parte integrala a proiectului Tinand cont de acest lucru eu mi&am ales pentru proiect lucrarea cu Tema AR'(R$ )LANETAR$ am ales&o deoarece consider ca reprezinta o posi"ilitate de per!ectionare in ceea ce priveste constructia si !unctionarea a acestei parti a automo"ilului I. Introducere Rol, conditii clasificare, arbori planetari Rol ***.re!erat.ro Ar"orii planetari au rolul de a transmite momentul motor de la di!erential la rotile motoare ale automo"ilului. +ant solicitati la torsiune de catre momentul motor dar si la incovoiere de !ortele care actioneaza asupra rotii motoare. Momentul transmis de la di!erential de catre ar"orele planetar M,, reactiunea tangentiale a caii -, egala si de sens contrar cu !orta tangentiala corespunzatoare momentului M, !orta de !rinare - . reactiunea normala a caii asupra rotii / 0 reactiunea transversala a caii asupra rotii 1 0 care apare la deplasarea in cur"e. Ar"orele planetar al rotii este solicitat la torsiune de catre momentul M r dar poate !i solicitat si la incovoiere de !ortele - r ,- ! ,/ 0 si 1 0 .-ortele - r si - . dau nastere la momente incovoietoare in planul orizontal iar !ortele / 0 si 1 a la momente incovoietoare in planul vertical Clasificarea arborilor planetari +e !ace dupa solicitarile la care sint supusi +olicitarile ar"orilor planetarii depind de modul de montare a capatului lor e#terior in carterul puntii motoare. $n !unctie de modul de montare a ar"orilor planetari in carterul puntii motoare ei pot !i total descarcati, semiincarcati si total incarcati de momentul incovoietor. Arborii planetari total descarcati sint solicitati numai la torsiune de catre momentul M r . $n acest caz, "utucul rotii motoare, prin intermediul a doi rulmenti conici 0 si 2 se monteaza pe trompa . a carterului puntii din spate. +olicitarea la incovoiere este preluata ast!el de carterul puntii motoare ar"orele planetar preluand numai momentul motor ce&l solicita la torsiune. +olutia cu ar"orii planetari total descarcati se utilizeaza la autocamioane si auto"uze. Arborii planetarii semiincarcati se monteaza printr&un singur rulment 0 dispus intre "utucul rotii si carterul puntii motoare .. Acesti ar"ori sint solicitati la torsiune de momentul M r si partial la incovoierea de !orta 1 0 Momentul incovoietor dat de aceasta !orta este preluat atit de ar"orele planetar cit si de carterul puntii din spate. Momentele incovoietoare ale !ortelor - r ,- . si / 0 sint preluate de carter daca roata se a!la in acelasi plan cu rulmetul 0 in caz contrar momentele sint preluate partial si de ar"orele planetar . Aceasta solutie se utilizeaza la autoturisme si la autocamioane usoare. Arborii planetarii total incarcati +e sprijina prinr&un singur rulment 0 montat intre ar"ore si carterul puntii motoare. Acesti ar"ori sint solicitati atit la torsiune de momentul M r cit si la incovoiere de !ortele - r , - . , / 0 si 1 0 . +olutia se utilizeaza in special la autoturisme II. Constructia arborilor planetari Tipuri Constructive de arbori planetari )entru a transmite momentul motor de la di!erential la rotile motoare ar"orii planetari sint solidarizati la rotatie atit cu di!erentialul cit si cu "utucul rotii motoare. Ar"orii planetarii constructiv se deose"esc intre ei dupa modul de solidarizare cu pinioanele planetare precum si cu rotile mnotoare. La ar"orele 2 reprezentat in !igura0" solidarizarea cu pinionul planetar se !ace prin intermediul canelurilor prevazute in capatul . iar cu "utucul rotii prin !lansa 0 ar"orele 2 din !ig 0 se solidarizeaza la rotatie cu pinionul planetar tot prin capatul canelat . iar "utucul rotii motoare prin intermediul unei pene ce are un locas pe portiunea conica 0 . La ar"orele 2 reprezentat in !igura 0c pinionul planetar . !ace corp comun cu ar"orele iar solidarizarea cu "utucul rotii motoare se !ace prin intermediul unei pene !i#ate intr&un locas pe portiunea conica 0. Ar"orele2 din !igura 0d, so solidarizeaza la rotatie atit cu pinionul planetar cit si cu "utucul rotii motoare prin intermediul capetelor canelate . si 0. Elementele componente ale arborilor planetari Cuplaje unghiulare si unghiular axiale pentru transmiterea fluxului de putere Cuplaje unghiulare cu elemente articulate: 3el mai simplu cuplaj ung%iular utilizat este cuplajul cardanic. +incronismul miscarii se o"tine prin inscrierea a doua articulatii cardanice si prin respectarea unor conditii de montare. Articulatia "icardanica cu cruce se o"tine prin scurtarea elementului intermediar.4!ig .5 -ig . Articulatii "icardanice cu cruce aca !urcile e#terioare se pot inclina independent de !urca intermediara, atunci nu se asigura sincronismul transmiterii miscarii la ung%iuri mari. )entru inlaturarea acestui inconvenient, articulatiile "icardanice cu cruce se prevad de o"icei cu dispositive de centrare, care asigura o interdependent intre cele doua ung%iuri prin mentinerea !urcii intermediare in planul "isector al !urcilor e#terioare. La articulatia "icardanica dsipozitivul de centrare poate !i o cupla tetramo"ila de tip s!era&cilindru, sau o cupla tetramo"ila superioare cunoscuta numele de cuplaj "icardanic %omocinetic 'org&6arner. 3uplaj Tracta asigura transmiterea sincrona a miscarii de rotatie intre ar"orii cuplati, legatura dintre elementele cuplajului !iind realizata prin cuple de translatie. -orma si pozitia cuplelor de translatie dintre !urci si elementele intermediare care asigura simetria constructiei si deci transmiterea sincrona a miscarii de rotatie. )rincipalele avantaje ale acestorcuplaje sunt, constructive simpla si compacta7 nu necesita conditii deose"ite de ungere sau intretinere capacitate portanta mare permit ung%iuri mari intre a#e 4pana la 89:5. +e utilizeaza in special la antrenarea rotilor motoare si de directive ale camioanelor destinate sa lucreze in conditii grele. Articulatia %omocinetica cu "ile si canale divizoare ; 'endi#& 6eiss -urcile sunt e#ecutate dintr&o "ucata de ar"orii si sunt prevazute cu patru canale in care se introduce "ilele. A cincea "ila este montata in locasurile semis!erice din central !urcilor si serveste la centrarea acestora.4!ig 05 -ig 0 Articulatia %omocinetica cu "ile si canale divizoare 'oltul introdus cu un capat intr&un ori!iciu al !urcii conduse serveste la !i#area "ilei din mijloc intr&o anumita pozitie. -i#area "oltului in !urca se !ace cu ajutorul unui sti!t. atorita pozitiei canalelor din !urci in timpul !unctionarii articulatiei cele patru "ile laterale se aseaza in planul "isector al ung%iului !ormat de ar"ori planetari , realizand ast!el sincronizeaza vitezelor ung%iulare ale lor. <alorile ma#ime ale ung%iului de !rangere a articulatit este de 22: 4-ig 25 -ig 2 Articulatia %omocinematica cu "ile Rzeppa 3orpul s!eric este e#ecutat dintr&o "ucata cu ar"oreal canelat. Aceasta se leaga prin !lansa de "utucul rotii. )e canelurile ar"orelui planetar se monteaza roata stelata de actionare care are = canale carora le corespund tot atatea canale taiate in corpul s!eric. $n canalele rotii stelate si ale corpului s!eric se introduc "ile mentinute intr&o pozitie de un separatorul. 'ilele servesc pentru transmiterea momentului de la ar"oreal planetar conducator la ar"oreal condus si permite acestuia din urma sa se incline in !unctie de necesitati.3and cei doi ar"ori sunt inclinati parg%ia divizoare depalseaza cupa de g%idare si prin intermediul ei inclina separatorul, impreuna cu "ilele intr&o pozitie in care planul ce trece prin centrele "ilelor imparte ung%iul dintre cei doi ar"ori in doua jumatati, realizand ast!el uni!ormitatea rotirii celor doi ar"ori. )arg%ia divizoare este presata cu un arc pe scaunul asezat in partea !rontal a ar"orelui planetar. Rezulta deci ca parg%ia divizoare tre"uie sa aseze "ilele articulatiei in planul "isector al ung%iului de inclinare dintre ar"ori. 3onstructia si !unctionarea transmisiei cu tripod du"la si galeti s!erici. +e compune din cuplajul tripod ung%iular ; a#ial de langa di!erential si din cuplajul tripod ung%iular de langa roata. III. Reparatii, montare demontare defecte e!ectele posi"ile ale ar"orelui planetar sint indoirea ar"orelui planetar . uzura in grosime a canelurilor0 $ndoirea ar"orelui se sta"ileste cu un comparator.La prinderea intre vir!uri "ataia pe lungimea canelurilor tre"uie sa nu depaseasca 9,.mm, iar in rest ma#im 9,2mm. Ar"orele se reconditioneaza prin indreptarea cu ajutorul unui dispozitiv. Re"utarea ar"orelui are loc daca prezinta de!ectele, !isuri si rupture, indi!!erent de pozitie si de marime7 torsiunea ar"orelui7 uzura pe !lancuri a canelurilor daca grosimea canelurii este su" limita admisa. Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate