Curs 1

SUCCESIUNI
Dreptul succesoral roman cuprinde ansamblul normelor juridice care reglementeaza
transmiterea patrimoniului de la defunct catre mostenitorii sai in cadrul celor 3 sisteme
succesorale create de catre romani:
1) succesiunea ab intestat sau legala
) succesiunea testamentara
3) succesiunea deferita contra testamentului
!otusi" in epoca foarte #ec$e" transmiterea patrimoniului de la defunct catre mostenitorii sai nu
implica ideea de succesiune" deoarece" se stie" in conceptia #ec$ilor romani" drepturile
patrimoniale nu puteau fi transmise nici intre #ii" nici mortis causa% acest lucru se datoreaza
faptului ca drepturile patrimoniale dau e&presie ideii de putere" iar puterea nu se transmite" ci se
creeaza' Ergo" la origine se considera ca mostenitorul nu dobandeste acelasi drept(al
defunctului)" ci un drept nou prin luarea in stapanire a bunurilor succesorale' )ceasta conceptie
cu pri#ire la succesiune se reflecta si in plan terminologic: cel mai #ec$i mostenitor roman este
denumit *$eres*" care isi are sorgintea in *$erus*(stapan)'
Cu timpul" insa" pornind de la ideea continuitatii persoanei defunctului" romanii au admis ca
drepturile patrimoniale pot fi transmise catre mostenitor" aparand in #ocabularul juridic roman
termenii de *succesor* si *succesiune*'
Dreptul succesoral roman a e#oluat sub influenta a doua tendinte:
1) decaderea formalismului%
) ocrotirea rudeniei de sange
+eferitor la prima tendinta" este de mentionat ca in epoca foarte #ec$e actele succesorale
presupuneau respectarea unor conditii de forma foarte complicate' De e&' cel mai #ec$i
testament roman imbraca forma unei legi #otate de catre popor' Cu timpul" insa" formele #ec$i
si,au pierdut importanta'
In legatura cu a doua conditie" este de amintit ca agnatiunea a fost unicul fundament al
succesiunii(#reme de apro&imati# - secole)" iar rudele de sange care nu erau si rude ci#ile nu
a#eau #ocatie succesorala' E&empli gratia mama si copiii rezultati din casatoria fara manus nu
#eneau la succesiune" deoarece nu erau rude ci#ile' .iul emancipat nu #enea la mostenire in
familia de origine" deoarece nu mai era ruda ci#ila cu membrii acesteia'
De aceea" pretorul a initiat o serie de reforme" ocrotind rudenia de sange in materie
succesorala' )cestea au fost dez#oltate prin reforme imperiale" iar in #remea lui /ustinian" prin
rasturnarea stra#ec$iului principiu" rudenia de sange a de#enit unicul fundament al succesiunii'
Cel mai #ec$i sistem succesoral al romanilor a fost succesiunea ab intestat sau succesiunea
legala" care se desc$idea atunci cand nu e&ista un testament sau testamentul nu era intocmit in
mod #alabil' Ea se mai numeste succesiune legala" deoarece era deferita in conformitate cu
dispozitiile codului decem#iral" potri#it carora e&ista 3 categorii de mostenitori denumiti
mostenitori legali:
1) $eredes sui%
) adgnatus pro&imus%
3) gentiles
Din prima categorie" $eredes sui" fac parte toti aceia care" in momentul mortii lui pater familias
de#eneau persoane sui iuris" adica fiii" fiicele" femeia casatorita cu manus(in calitate de fiica)"
adoptatul si adrogatul' .iul de familie emancipat nu face parte din aceasta categorie" deoarece"
la moartea lui pater familias" el nu este sub puterea acestuia' Nepotii din fii fac parte din aceasta
categorie de mostenitori doar daca tatal lor a predecedat bunicului' )cesti nepoti din fii #in la
succesiune prin reprezentare" in sensul ca ei urca in rangul succesoral al tatalui lor si
dobandesc partea din succesiune care s,ar fi cu#enit tatalui daca ar fi trait' Spre pilda" daca #in
la succesiune fii si nepoti din fii" succesiunea se imparte la 3" caci fiii primesc fiecare cate o
treime din mostenire" iar nepotii primesc impreuna o treime" deoarece atat s,ar fi cu#enit tatalui
in #iata'
In lipsa mostenitorilor din prima categorie" #in la succesiune mostenitorii din categoria a doua'
Din aceasta fac parte cei mai apropiati agnati cu sensul de colaterali(adgnatus pro&imus)" adica:
fratii" #erii primari etc'
)ceasta categorie nu este fi&a" ci mobila" deoarece" in lipsa unor agnati mai apropiati" sunt
adgnatus pro&imus agnatii foarte indepartati' E&empli gratia daca e&ista frati" ei sunt adgnatus
pro&imus' In lipsa lor" sunt adgnatus pro&imus #erii primari etc' 0otri#it codului decem#iral"
colateralii nu pot #eni la succesiune prin reprezentare" astfel incat daca cel mai apropiat agnat
repudiaza succesiunea" ea nu #a trece la agnatul urmator" ci #a de#eni #acanta' Daca lipsesc si
colateralii si mostenitorii din categoria intai" atunci #or #eni la succesiune gentiles(membrii gintii)
care impart succesiunea in parti egale" ca o rememorare a epocii in care membrii gintii e&ercitau
proprietatea colecti#a asupra pamantului'
)ceste dispozitii cu pri#ire la succesiune s,au do#edit anacronice catre sfarsitul republicii" odata
cu transformarile sur#enite in organizarea familiei romane" odata cu generalizarea casatoriei
fara manus si odata cu emanciparea fiilor de familie'
In noua situatie" intrucat mama si copiii rezultati din casatoria fara manus nu se puteau mosteni
reciproc" iar fiul de familie emancipat nu #enea la succesiune in familia originara" pretorul a
realizat o serie de reforme prin care a creat un nou sistem succesoral denumit mostenire
pretoriana sau bonorum possessio'
0otri#it acestor reforme" e&ista 1 categorii de mostenitori pretorieni sau 1 categorii de bonorum
possessio:
1) bonorum possessio unde liberi (in calitate de fii)%
) bonorum possessio unde legitimi (in calitate de rude ci#ile)%
3) bonorum possessio unde cognati (in calitate de rude de sange)%
1) bonorum possessiounde #ir et u&or (in calitate de barbat si sotie)
Din prima categorie fac parte toti fiii de familie" inclusi# fiul emancipat care #enea si el la
succesiune in calitate de fiu" cu conditia sa fac raportul bunurilor" adica sa adauge la masa
succesorala toate bunurile dobandite in calitate de persoana sui iuris'
Din a doua categorie fac parte agnatii si gentilii" astfel incat" in aparenta" pretorul nu a creat o
noua categorie de mostenitori" ci a reprodus dispozitiile 2egii celor 3II !able' In realitate" insa" si
de aceasta data" pretorul a introdus o ino#atie" deoarece" in sistemul pretorian" daca cel mai
apropiat agnat repudiaza succesiunea" ea nu mai de#ine #acanta(asa cum era pre#azut in codul
decem#iral)" ci trece la urmatoarea categorie de mostenitori pretorieni(adica la cognati)'
Din a treia categorie de mostenitori pretorieni faceau parte cognatii sau acele rude de sange
care nu erau si rude ci#ile" astfel incat" potri#it sistemului pretorian" mama si copiii rezultati din
casatoria fara manus se puteau mosteni reciproc in calitate de cognati'
Din a patra categorie faceau parte barbatul si femeia casatoriti fara manus care se puteau
mosteni reciproc" doar daca nu e&istau mostenitori din a treia categorie'
)ceste reforme au fost dez#oltate ulterior prin reforme imperiale'
Intre reformele imperiale mentionam senatusconsultul !ertulian dat in #remea imparatului
4adrian si senatusconsultul 5rfitian dat in #remea imparatului 6arc )ureliu'
0otri#it senatusconsultului !ertulian" mama era c$emata la succesiunea copiilor rezultati din
casatoria fara manus in calitate de ruda legitima" adica in cadrul celei de,a doua categorii de
mostenitori pretorieni" ceea ce inseamna ca" practic" ea a fost ridicata din categoria a
treia(cognati) la categoria a doua (unde legitimi)'
In conformitate cu senatusconsultul 5rfitian " copiii rezultati din casatoria fara manus au fost
c$emati la succesiunea mamei lor" in prima categorie de mostenitori pretorieni" ceea ce
inseamna ca au fost ridicati din a treia categorie in prima categorie de mostenitori pretorieni'
Imparatul /ustinian" in spiritul unificator al legislatiei sale" a dat o reforma in #irtutea careia
cognatiunea era singurul temei succesoral' 0otri#it acestei reforme" e&ista 1 categorii de
mostenitori:
1) descendentii care ii e&clud pe restul%
) ascendentii(parinti" bunici)" fratii si surorile si copiii acestora%
3) fratii si surorile consang#ini si uterini si copiii acestora(se numesc consang#ini cei care pro#in
din acelasi tata" dar nu au aceeasi mama si se numesc uterini cei care pro#in din aceeasi
mama" dar nu au acelasi tata)%
1) colateralii mai indepartati" cum ar fi #erii si copiii acestora'
0e langa mostenirea legala" romanii au creat mai tarziusi mostenirea testamentara care este
deferita pe baza unui testament% acesta este actul solemn prin care o persoana denumita
testator instituie unul sau mai multi mostenitori pentru ca acestia sa,i e&ecute ultima #ointa'
)ceasta definitie corespunde spiritului dreptului roman" dar difera de definitiile jurisconsultilor
romani' )cestia" in frunte cu Ulpian" ori de cate ori definesc testamentul" se refera doar la
caracterul lui solemn si de ultima #ointa' 0rin urmare" nu se refera si la instituirea de
mostenitori" desi aceasta este trasatura definitorie a oricarui testament' )cest lucru nu
desemneaza" insa" ca jurisconsultii nu s,au referit in te&tele lor la instituirea de mostenitori%
distinctia consta in faptul ca nu au facut,o atunci cand au definit testamentul'
Initial" puteau fi instituiti mostenitori doar sui $eredesi" adica cei legali din prima categorie' 6ai
tarziu" s,a admis sa fie instituiti si colateralii sau c$iar persoane straine de familie' Cel instituit
mostenitor era un e&ecutor testamentar si trebuia sa e&ecute toate dispozitiile testamentare"
adica sa distribuie bunurile succesorale conform cu ultima #ointa a testatorului' !otusi"
testamentul roman a indeplinit si alte functii' E'g' prin testament putea fi fa#orizat unul dintre
mostenitorii legali" spre deosebire de mostenirea legala" care nu permitea fa#orizarea unor
mostenitori' De asemenea" mostenitorul instituit putea fi gre#at cu sarcina de a transmite
anumite bunuri succesorale unor persoane straine de familie care erau numite legatari% dupa
cum tot prin testament se putea dezrobi un scla# sau se putea numi un tutore'
In epoca #ec$e" romanii au cunoscut 3 forme solemne de testament:
1) testamentul calatis comitiis
) testamentul in procinctu
3) testamentul in per aes et libram
!estamentul callatis comitiis este cel mai #ec$i testament si a#ea forma unei legi #otate de
comitia curiata" denumita si comitia callata' Daca" initial" poporul roman a indeplinit rolul de
#eridic legiuitor" ulterior" el s,a trasnformat in martor colecti#" intrucat este cert ca 2egea celor
3II !able a consacrat principiul libertatii de a testa')ceasta semnifica faptul ca" din acel
moment(adica al adoptarii codului decem#iral)" poporul roman a de#enit martor colecti#'
)cest testament prezinta doua carente: era accesibil doar patricienilor si comitia curiata nu se
con#oca in fiecare zi" ci doar de doua ori pe an(probabil la 1 martie si 1 mai)'
De aceea" s,a creat un nou testament denumit in procinctu" adica in fata armatei gata de lupta'
0resupunea o declaratie a legionarului (a soldatului roman) in fata centuriei din care facea
parte' Centuria" ca si comitia curiata" indeplinea rolul de martor colecti#'
)cest testament era accesibil tuturor cetatenilor romani" dar acelora care faceau parte din
legiunile romane de juniori(cu #arsta cuprinsa intre 17 si 18 de ani)" pe cand cei mai in
#arsta(desi a#eau cel mai mult ne#oie)" care faceau parte din legiunile de
seniori(necombatante)" desi a#eau cel mai mult ne#oie" nu puteau intocmai acest tip de
testament' Din aceasta ratiune" a fost creat testamentul per aes et libram" adica testamentul
prin arama si balanta" care a e#oluat in 3 faze:
1) mancipatio familiae%
) testamentul per es et libram public
3) testamentul per es et libram secret
6ancipatio familiae este o aplicatie a mancipatiunii fiduciare' In acest sistem" testatorul ii
transmite bunurile succesorale prin mancipatiune cu titlu de proprietate unui e&ecutor
testamentar denumit emptor famliae sau cumparator al bunurilor succesorale' )poi" intre
testator si emptor familiae se inc$eie anumite con#entii de buna,credinta denumite pacte
fiduciare" prin care testatorul ii arata celui din urma cum sa distribuie bunurile succesorale' )sa
cum se obser#a" e&ecutarea testamentului depinde de buna,credinta lui emptor familiae"
deoarece acesta de#enea proprietar al bunurilor succesorale' Daca nu e&ecuta ultima #ointa a
testatorului" mostenitorii instituiti nu a#eau actiune impotri#a lui" neputandu,l constrange pe cale
judiciara sa e&ecute ultima #ointa" adica sa imparta bunurile succesorale' De aceea" s,a trecut
la faza a doua" testamentul es et libram public' !estatorul nu mai transmite lui emptor familiae
bunurile cu titlu de proprietate" ci doar cu titlu de detentiune% astfel" acesta de#ine un simplu
detentor' Daca nu e&ecuta ultima #ointa a testatorului" mostenitorii instituiti pot intenta actiune
impotri#a lui si il pot constrange prin proces sa e&ecute" adica sa imparta bunurile succesorale
potri#it intelegerii inc$eiate cu testatorul' Insa si aceasta forma prezinta incon#enientul ca
pactele fiduciare erau inc$eiate in forma #erbala" de fata cu martori" ceea ce inseamna ca
numele mostenitorilor erau cunoscute inca din momentul intocmirii testamentului' Unii
mostenitori puteau fi interesati sa grabeasca moartea testatorului' )stfel" s,a trecut la
testamentul per es et libram secret" in care pactele fiduciare nu se mai inc$eiau in forma
#erbala" ci scrisa" urmand ca inscrisul sa fie desfacut doar dupa moartea testatorului% cu
aceasta ocazie" se aflau numele mostenitorilor'
In dreptul clasic au aparut si forme nesolemne de testament' )stfel" testamentul nuncupati# se
intocmea #erbal in prezenta unor martori(de regula" in numar de sapte)' !estamentul pretorian
se intocmea in forma scrisa si purta sigiliile martorilor" iar testamentul militar nu presupunea
respectarea unor conditii de forma" ci doar e&primarea clara a ultimei #ointe' In unele te&te este
mentionat ca testamentul militar se putea face cu sange pe palos sau cu sabia pe nisip'
Curs
Capacitatea testamentara9testamenti factio
0t ca un testament sa fie intocmit in mod #alabil era necesar ca testatorul" mai apoi
mostenitorii si legatarii sa aiba capacitate testamentara" pe care romanii o denumeau testament
factio si care era de feluri: testamenti factio acti#a si pasi#a'
!estamenti factio acti#a desemneaza capacitatea persoanei de a face testamentul sau
de a asista in calitate de martor la intocmirea unui testament' +egula era ca au testament factio
acti#a toti aceia care sunt capabili de drept si de fapt" adica pers sui iuris care a#eau
reprezentarea consecintelor actelor si faptelor lor' !otusi au fost admise si unele e&ceptii" spre
e&: fiul de familie care a#ea peculium castrense" adica un peculiu in calitate de soldat putea
dispune de bunurile sale prin testament' De asemenea" scla#ul public putea dispune prin
testament de jumatate din peculiul sau' 0ana in #remea lui 4adrian" femeia nu si putea face
testament" dar incepand cu #remea acestui imparat" femeia sui iuris putea sa si faca testament"
dar numai in prezenta tutorelui' Iar femeia care se bucura de ius liberorum a#ea o deplina
capacitate de a testa'
Iar testamenti factio pasi#a desemneaza capacitatea persoanei de a #eni la succesiune
fie in calitate de mostenitor" fie in calitate de legatar' In mod simetric" se bucurau de testamenti
factio pasi#a toti aceia care erau capabili de drept si de fapt' Dar si de la aceasta regula s,au
admis e&ceptii" astfel putea fi instituit mostenitor un fiu de familie care era pers alieni iuris" dupa
cum s,a admis si institutirea scla#ului" caci din ratiuni de ordin practice romanii au admis sa fie
instituiti mostenitori si scla#ul propriu si scla#ul altuia' In pri#inta femeii" cenzorul a propus o
lege in 18: i$" legea ;oconia" prin care s,a stabilit ca femeia nu poate #eni la succesiunea unui
patrimoniu in #aloare mai mare de 1<<mii de arsi'
De asemenea" pt ca un testament sa fie intocmit in mod #alabil era necesara instituirea
de mostenitori despre care =aius spunea ca >este temeiul juridic al oricarui testament? si
presupune intrunirea unor conditii de forma si de fond'
In pri#inta conditiilor de forma retinem ca instituirea se facea in fruntea testamentului" cu
alte cu#inte orice testament incepea cu instituirea de mostenitori" care se facea in termenii
imperati#i si solemni' Spre e&'" daca era instituit 5cta#ian" in fruntea testamentului se scria
>5cta#ius $eres esto?(5cta#ian sa fie mostenitor)'
Iar conditiile de fond ale instituirii si,au gasit e&presia in principii fundamentale ale
dreptului succesoral roman' 0otri#it primului principiu" >nemo pro parte testatus pro parte
intestatus decedere potesi? (nimeni nu poate muri in parte cu testament si in parte fara
testament)' De unde rezulta ca mostenirea legala nu se poate desc$ide alaturi de mostenirea
testamentara' Iar daca testatorul dispune numai pt o parte din bunurile sale" cel instituit pro
parte #a dobandi totusi intreaga succesiune' 0t ca altminteri ar insemna sa se desc$ida
mostenirea legala alaturi de mostenirea testamentara" ceea ce nu e permis'
Iar potri#it celui de al doilea principiu" >semel $eres semper $eres ? adica o data
mostenitor pt totdeauna mostenitor" ceea ce inseamna ca nu e permisa instituirea cu termen
deoarece mostenirea e un mod de dobandire a prop" iar proprietatea nu are caracter temporar"
ci caracter perpetuu' Daca insa mostenitorul instituit repudiaza9refuza succesiunea atunci se
desc$ide mostenirea legala" ab intestat' 0t a pre#eni o asemenea perspecti#a" romanii au creat
substituirea de mostenitori care este tot o instituire" dar de gradul sau conditionala" pt ipoteza
in care cel instituit mostenitor nu poate sau nu #rea sa dobandeasca succesiunea si imbraca 3
forme: substitutio #ulgaris" substitutio pupillaris si substitutio @uasipupillaris'
Substituirea #ulgara e cea obisnuita si se face pt ipoteza in care cel instituit nu poate sau
nu #rea sa dobandeasca mostenirea' In acest caz testatorul #a scrie in fruntea testamentului
mai intai instituirea" apoi >daca 3 nu #ine la mostenire" sa #inaA?'
Substituirea pupilara se face numai pt ipoteza in care cel instituit mostenitor ar muri
inainte de #arsta pubertatii (11 ani) pt ca impuberul e incapabil de fapt si prin urmare nu si poate
face testamentul si atunci testatorul ii numeste un substituit'
Substituirea @uasi,pupilara se facea numai pt ipoteza in care cel instituit mostenitor si ar
fi pierdut mintile" ar fi innebunit deoarece si nebunul e incapabil de fapt si nu si poate face
testamentul'
0e langa succesiunea legala si cea testamentara" romanii au cunoscut si succesiunea
deferita contra testamentului" pe care =aius o denumea contra tabulas si care este o aplicatiune
a principiului simetriei in dreptul succesoral roman" caci in conceptia #ec$ilor romani" asa cum
testatorul isi poate institui descendentii ca mostenitori" tot asa testatorul isi poate dezmosteni
descendentii cu conditia sa respecte anumite forme solemne' )stfel fii de familie erau
dezmosteniti nominal "indi#idual" fiecare in parte" printr o formula solemna' De e&" daca era
dezmotenit 5cta#ian se utiliza formula >5cta#ius filius meus e&$eres esto? (5cta#ian fiul meu sa
fie dezmostenit)' 0e cand fiicele si nepotii putea fi dezmosteniti in bloc prin formula solemna
>ceteri omnes e&$eredes sunto?(toti ceilalti sa fie dezmosteniti)'
Daca era dezmostenit un fiu de familie fara respectarea formelor solemne" testamentul
era ruptum " nul' Iar daca erau dezmosteniti fara respectarea formelor solemne fiice si nepoti"
testamentul nu era nul" ci se rectifica de asa maniera incat cei dezmosteniti fara respectarea
formelor solemne sa primeasca totusi o parte din succesiune' )celeasi efecte juridice se
produceau si in cazul omisiunii'Iar omisiunea apare atunci cand descendentii nu sunt nici
instituiti" nici dezmosteniti' 0rin urmare daca e omis un fiu" testamentul #a fi nul'Iar daca sunt
omisi fiicele si nepotii" testamentul #a fi rectificat'
Insa" cu timpul" ideile romanilor in materie succesorala au e#oluat si pe acest fond de
e#olutie s,a impus in dreptul roman idea de officium" conform careia testatorul are indatorirea de
a,si iubi rudele apropiate" adica trebuie sa,si iubeasca descendentii" ascendentii" fratii si
surorile' Iar daca testatorul insa dezmosteneste rudele apropiate" c$iar cu respectarea formelor
solemne" testamentul poate fi atacat in justitie deoarece e un testament inoficios" e lipsit de
officium" prin incalcarea indatoririi de iubire'
!estamentul putea fi atacat de catre cei dezmosteniti printr,o actiune speciala denumita
>@uerela inofficiosi testamenti? sau >plangere pt testamentul inoficios?" actiune care era intentata
in fata tribunalului centum#iriilor' Iar centum#irii anulau testamentul sub prete&tul ca testatorul a
fost nebun atunci cand si a intocmit testamentul pt ca numai un nebun isi poate dezmosteni
rudele apropiate' !otusi e&istau anumite cauze care justificau dezmostenirea rudelor apropiate"
spre e& tentati#a de omor" dar acele cauze nu erau precizate prin te&te din legi" ci erau lasate la
aprecierea tribunalului' Iar de,a lungul timpului s a constatat ca practica tribunalului e
contradictorie" in sensul ca cazuri similare erau solutionate diferit" contradictoriu" de aceea
imparatul /ustinian a intocmit o lista cu cauzele care justifica dezmostenirea rudelor apropiate si
o alta lista cu cauze care justifica intentarea @uerela inofficiosi testamenti'
)lte din material succesiunilor se refera la dobandirea mostenirii" iar in functie de
felul in care mostenirea e dobandita" succesorii" mostenitorii se clasifica in 3 categorii:
1' 4eredes sui et necesarii
' 4eredes necesarii
3' 4eredes e&tranei9#oluntarii
Din prima categ fac parte toti aceia care in momentul mortii lui pater familias de#in
persoane sui iuris si care fac parte din prima categ de mostenitori legali' 0rin urmare" ei pot #eni
la succesiunea legala daca nu e&ista testament sau la mostenirea testamentara daca sunt
instituiti mostenitori prin testament' Insa indiferent de mostenirea la care #in" legala sau
testamentara" ei dobandesc succesiunea de drept" adica automat si de aceea in cazul acestor
mostenitori nu se poate pune nici problema acceptarii mostenirii" nici problema repudierii ei" de
#reme ce nu o pot repudia si sunt mostenitori de drept'
Din categ a doua fac parte scla#ii instituiti msotenitori prin testament' 0rin urmare" scla#ii
nu pot #eni la succesiunea legala si numai la cea testamentara" daca sunt instituiti prin
testament" caci romanii au admis din ratiuni de ordin practice si instituirea scla#ului propriu" si
instituirea scla#ului altuia' Iar daca era instituit ca mostenitor scla#ul propiu" atunci clauza de
instituire trebuia sa fie insotita de o clauza de dezrobire" astfel incat la moartea testatorului
scla#ul de#enea om liber si dobandea succesiunea in aceasta calitate" cu precizarea ca si el era
mostenitor necesar" ceea ce inseamna ca nu se punea nici problema acceptarii" nici problema
repudierii mostenirii" caci si scla#ul instituit si dezrobit dobandea succesiunea de drept automat'
Din categ a treia faceau parte persoanele straine de familie" cu precizarea ca in acesta
categ intrau si agnatii din categ a doua si a treia' )sadar" in materia dobandirii succesiunii"
rudele ci#ile" agnatii din categ a doua si a treia erau considerate straine de familie' )cesti
mostenitori se numeau #oluntari intrucat ei a#eau posibilitatea fie sa accepte" fie sa repudieze
succesiunea' Iar daca intelegeau sa accepte succesiunea" trebuia sa recurga la una din formele
acceptarii" caci potri#it dreptului ci#il roman e&ista 3 forme de acceptare a succesiunii:
1' Cretio
' 0ro $erede gestio
3' Nuda #oluntas
Cretio e o forma solemna de acceptare a mostenirii in sensul ca mostenitorul trebuie sa
si e&prime #ointa de a accepta succesiunea prin pronuntarea unor cu#inte solemne" iar
testatorul are posibilitatea de a I impune mostenitorului instituit sa accepte succesiunea in
aceasta forma'
0ro $erede gestio inseamna administrare in calitate de msotenitor" ceea ce presupune
ca mostenitorul instituit face un act de administrare a bunurilor succesorale" spre e& #inde un
bun din succesiune" de unde rezulta ca a inteles sa accepte succesiunea" acceptarea care in
zilele nostre se numeste tacita'
Nuda #oluntas e o forma de acceptare e&presa" dar nesolemna' 6ostenitorul instituit isi
poate e&prima #ointa in orice conditii' Insa acceptarea mostenirii presupune intrunirea anumitor
conditii" pe care le denumim conditiile acceptarii mostenirii'
In primul rand" cei ce accepta mostenirea trebuie sa aiba capacitatea de a se obliga
deoarece o mostenire cuprinde pe langa lucruri corporale si drepturi de creanta si o serie de
datorii pe care trebuie sa le plateasca mostenitorul instituit care accepta succesiunea' Iata de ce
scla#ul instituit si fiul de familie nu pot accepta succesiunea fara aprobarea unui pater sau unui
dominus" aprobare pe care o denumim iussu patris si#e domini (acceptare aprobata fie de pater"
fie de dominus)' Insa ii a#em in #edere pe fiul de familie al altuia si pe scla#ul altuia' Nu l a#em
in #edere pe fiul sau scla#ul testatorului pentru ca fiul e $eredes sui" #ine in prima categ de
mostenitori legali" iar scla#ul propriu" cand e instituit e si dezrobit' Daca insa e instituit fiul altuia"
acela ramane persoana alieni iuris si dupa moartea testatorului" cat se afla sub puterea tatalui
sau" care #a trebui sa plateasca datoriile succesorale dupa ce fiul accepta succesiunea'
0e de alta parte era necesar ca mostenitorul sa aiba ius capiendi sau dreptul de a
culege o mostenire" drept care a fost creat de imparatul 5cta#ian )ugustus prin doua legi: Iulia
si 0apia 0oppaea" cunoscute sub denumirea de legile caducare" ale caror dispozitii au fost
sistematizate in doua parti" denumite pars nuptiaria si pars caducaria' 0rin dispozitiile din pars
nuptiaria s a pre#azut ca femeile intre <,-< ani si barbatii intre -,8< ani trebuie sa traiasca in
regimul casatoriei si sa aiba copii' Iar prin dispozitiile din pars caducaria s a pre#azut ca cei
necasatoriti" celibatarii" nu pot dobandi nimic din succesiunea pt care au fost instituiti" iar aceia
care erau casatoriti" dar nu a#eau copii dobandeau numai jumatate din mostenirea pt care au
fost instituiti' Iar partea caduca" nedobandita re#enea acelora care erau instituiti prin acelasi
testament si care intruneau conditiile cerute de legile caducare' Iar daca in testament nu e&istau
asemenea mostenitori instituiti" intreaga succesiune de#enea caduca si trecea asupra statului"
prin urmare 5cta#ian a initiat o reforma inteligenta'
0e de alta parte" acceptarea mostenirii genereaza si anumite efecte juridice'
0rimul efect al acceptarii consta in confuziunea patrimoniilor" in sensul ca patrimoniul
defunctului se contopeste cu patrimoniul mostenitorului' )cest efect al acceptarii poate genera
consecinte pagubitoare si pt mostenitor" si pt creditorii defunctului' Consecintele pagubitoare pt
mostenitor se produc atunci cand succesiunea e incarcata de datorii" de #reme ce mostenitorul
trebuie sa plateasca datoriile succesorale ultra #ires $ereditatis" adica dincolo de limitele
acti#ului succesoral" ceea ce inseamna ca trebuia sa plateasca datoriile succesorale din
propriile bunuri' Si de aceea" de regula" mostenitorii repudiau succesiunile incarcate de datorii in
paguba creditorilor defunctului" care nu si mai puteau #alorifica drepturile de creanta' De aceea
pretorul a inter#enit si a creat ius abstinendi sau dreptul de a se abtine' 0otri#it acestui drept"
mostenitorul raspundea pt datoriile succesorale numai intra #ires $ereditatis" adica numai in
limitele acti#ului succesoral" ceea ce inseamna ca dupa ce se epuiza acti#ul mostenirii"
succesorul nu mai platea datoriile succesorale' 2a randul lui" imparatul /ustinian a stabilit ca
acel mostenitor care face un in#entor al bunurilor succesorale #a raspunde pt datoriile
succesiunii iarasi numai intra #ires $ereditatis drept denumit de comentatori beneficium
in#entarii' Dar asa cum spuneam" confuziunea patrimoniilor putea a#ea consecinte negati#e si
pentru creditorii defunctului atunci cand mostenitorul e insol#abil" caci daca mostenitorul e
insol#abil" creditorii defunctului #or #eni in concurs cu creditorii mostenitorului si intrucat
mostenitorul e insol#abil" creditorii defunctului nu si pot #alorifica drepturile de creanta integral"
ci numai in parte' Si de data aceasta a inter#enit pretorul si a creat seperatio bonorum"
procedeu prin care ori de cate ori mostenitorul era insol#abil" bunurile defunctului erau separate
de bunurile mostenitorului" astfel incat creditorii defunctului isi puteau #alorifica drepturile de
creanta integral pe seama bunurilor defunctului si numai dupa aceea a#ea loc efectul
confuziunii patrimoniilor'
Curs 3
)l doilea efect al acceptarii mostenirii este dobandirea dreptului de proprietate" caci mostenirea
e un mod de dobandire a proprietatii' Dar atunci cand sunt mai multi mostenitori pe care ii
denumim comostenitori se pune problema definirii raporturilor dintre ei' In pri#inta creantelor si
datoriilor nu pot aparea complicatii intrucat ele se impart de drept intre comostenitori" pe cand
lucrurile corporale sunt dobandite in indi#iziune" ceea ce inseamna ca fiecare comostenitor stie
care e partea sa ideala din succesiuni' Dar acea parte nu e concret determinata" iar daca acei
comostenitori doreau sa obtina iesirea din indi#iziune o puteau face printr o
con#entie9intelegere' Iar daca nu se intelegeau ei a#eau la dispozitie actio familiae $ercisundae,
prin care obtineau iesirea din indi#iziune pe cale fiduciara'
Iar al treilea efect al acceptarii e collatio bonorum sau raportul bunurilor succesorale' In #irtutea
acestui efect" daca un mostenitor primise un anumit bun de la pater familias in timpul #ietii
acestuia si dorea sa #ina la succesiunea lui trebuia sa adauge acel bun la masa succesorala'
Iar jurisconsultii au constatat ca e&ista cazuri tipice si cazuri atipice de collatio bonorum'
Spre e&emplu" un caz tipic de collatio bonorum e collatio dotis sau raportul bunurilor totale'
)#em in #edere faptul ca femeia casatorita fara manus dobandeste cu ocazia casatoriei de la
pater familias anumite bunuri cu titlul de dota' Insa acea femeie poate #eni la succesiunea lui
pater din familia de origine intrucat ramane sub puterea lui" cu conditia sa faca raportul bunurilor
dotale" adica sa adauge la masa succesorala toate bunurile pe care le a primit cu titlu de dota'
Iar un caz atipic de collatio bonorum e collatio emancipati sau raportul bunurilor fiului de familie
emancipat" caci asa cum am #azut prin reforma pretorului emancipatul putea #eni la succesiune
in familia de origine in calitate de fiu cu conditia sa adauge la masa succesorala toate bunurile
pe care le a dobandit in calitate de persoana sui iuris' Insa acest caz este atipic intrucat
emancipatul nu adauga la masa succesorala bunuri primite de la pater" ci bunuri dobandite prin
munca proprie'
Insa asa cum mostenitorii #oluntari puteau accepta succesiunea" ei a#eau si posibilitatea sa
repudieze succesiunea' +epudierea succesiunii se facea printr o simpla manifestare de #ointa'
Iar in dreptul clasic" daca mostenitorul instituit nu accepta succesiunea intr,un anumit termen"
se interpreta ca repudiat'
Si repudierea succesiunii cerea anumite efecte juridice' Spre e&emplu: daca erau mai multi
mostenitori instituiti si nu e&istau substituiti" iar unul dintre mostenitori repudia succesiunea a#ea
in loc acrescamantul" in sensul ca partea neacceptata din succesiune se impartea intre cei care
au acceptat,o" cu precizarea ca acrescamantul se producea de drept automat' Daca e&ista un
singur mostenitor instituit si acesta repudia succesiunea" #enea la mostenire substituitul" daca
e&ista un substituit' Daca nu e&ista un substituit atunci se desc$idea mostenirea legala' Iar daca
nu e&istau nici mostenitori legali" succesiunea de#enea #acanta si trecea asupra statului'
)lte te&te romane se refera la sanctiunea mostenirii' Iar in legatura cu sanctiunea mostenirii"
trebuie sa facem distinctie intre mostenirea ci#ila si mostenirea pretoriana" caci mostenirea
ci#ila era sanctionata prin $ereditatis petitio" iar mostenirea pretoriana prin interdictul @uorum
bonorum'
4ereditatis petitio sau petitiunea de ereditate era o actiune in#ersala sau cu titlu in#ersal intrucat
ea purta asupra unei mase de bunuri" adica asupra unui patrimoniu sau asupra unei parti din
patrimoniu" spre deosebire de actiunea in re#endicare" care era data cu titlu particular" caci
purta asupra unor lucruri indi#idual determinate'
0entru intentarea petitiunii de ereditate erau necesare anumite conditii:
- reclamantul sa nu posede bunurile succesorale
- trebuia sa faca do#ada calitatii sale de mostenitor ci#il" prin urmare la petitiunea de
ereditate reclamantul nu trebuia sa faca proba dreptului de proprietate al defunctului
asupra bunurilor succesorale" spre deosebire de actiunea in re#endicare in cazul careia
reclamantul trebuia sa faca proba dreptului de proprietate al tuturor autorilor sai
- paratul trebuia sa fie posesor al bunurilor succesorale si le poseda fie pro $erede" fie pro
possessore% paratul poseda bunurile succesorale pro $erede atunci cand a#ea
con#ingerea ca el e ade#aratul mostenitor ci#il" era de buna credinta% cine poseda pro
possessore atunci se stia ca nu este mostenitor ci#il" dar ii opunea reclamantului
calitatea sa de posesor'
Insa petitiunea de ereditate putea fi intentata si impotri#a posesorilor ficti#i" pe care ii denumim
ficti possessores' In primul rand e #orba despre acela care se ofera procesului" simuland ca
este posesor pentru ca intre timp ade#aratul posesor al bunurilor succesorale sa de#ina
proprietar prin uzucapiune' Un asemena targ este de rea credinta' In al doilea rand este
posesor ficti# acela care distruge bunurile succesorale pentru a nu mai fi posesor si pentru a nu
mai fi c$emat in justitie' Si cel ce distruge bunurile cu intentie e de rea credinta si de aceea
romanii" care au combatat cu tarie reaua credinta au dat senatusconsultul /u#entian prin care s,
a stabilit ca reaua credinta tine loc de posesiune' )stfel incat cel ce simuleaza ca este posesor"
precum si cel ce distruge bunurile succesorale" fiind de rea credinta" #or fi considerati posesori
si prin urmare #or putea fi c$emati in justitie prin petitiunea de ereditate'
)celasi senatusconsult pre#ede in ce conditii raspund paratul de buna credinta si paratul de rea
credinta' )stfel paratul de buna credinta raspundea numai in limitele imbogatirii sale" pe cand
paratul de rea credinta raspundea pentru tot ce lipseste din succesiune'
Iar mostenirea pretoriana a fost sanctionata prin interdictul @uorum bonorum' )cest interdict
presupune o procedura care se desfasoara in doua faze (ambele au loc in fata pretorului)' In
prima faza reclamantul se prezinta in fata pretorului si afirma ca este mostenitor pretorian' Iar
pretorul ii acorda9recunoaste automat calitatea de mostenitor pretorian" fara sa #erifice daca
intruneste conditiile necesare pentru a fi mostenitor pretorian" insa aceasta recunoastere are
numai o #aloare teoretica deoarece reclamantul nu este pus in posesia bunurilor succesorale"
doar i se recunoaste calitatea de mostenitor pretorian' Iar in faza a doua #erifica daca
reclamantul intruneste cu ade#arat conditiile necesare pentru a fi mostenitor pretorian' Si daca
se con#inge ca le intruneste" atunci elibereaza interdictul @uorum bonorum" prin care
reclamantul este pus in posesia lucrurilor succesorale' Insa sanctiunea mostenirii pretoriene
este inferioara sanctiunii mostenirii ci#ile deoarece in interdictul @uorum bonorum reclamantul
poate dobandi numai lucrurile corporale din succesiune" nu poate dobandi si drepturile de
creanta din acea succesiune'
De aceea pretorul a mai initiat o reforma prin care a pus la dispozitia mostenitorului pretorian
toate actiunile pe care defunctul le a#usese impotri#a debitorilor sai si astfel mostenitorul
pretorian putea #alorifica si creantele din succesiune' .ireste" pentru ca acele actiuni sa poata fi
intentate cu succes era necesar ca in formula lor sa figureze fictiunea ca mostenitorul pretorian
e mostenitor ci#il'
!e&tele romane din materia succesiunii se refera si la legate si la fideicomise'
2egatul e o dispozitie formulata in termeni imperati#i si solemni" gre#and pe mostenitorul instituit
prin care testatorul dispune de un bun indi#idual determinat in profitul unei persoane numita
legatar' )sadar legatul este o dispozitie cuprinsa in testament' )ceasta dispozitie este formulata
in termeni imperati#i si solemni" iar prin intermediul ei" mostenitorul instituit e gre#at cu sarcina
de a transmite un anumit bun din masa succesorala unei persoane pe care o denumim legatar'
Iar bunul transmis legatarului este denumit bun legat' 2egatele presupun respectarea unor
conditii de forma si de fond" iar in functie de forma lor sau de modul lor de formare" legatele se
clasifica in 1 categorii:
- legatul per #indicationem
- legatul per damnationem
- legatul per praeceptionem
- legatul sinendi modo
0rin legatul per #indicationem testatorul transmite proprietatea asupra unui bun indi#idual
determinat direct legatarului" ceea ce inseamna ca in momentul desc$iderii succesiunii"
legatarul de#ine proprietar al bunului legat' De aceea in mod e&ceptional in legatul per
#indicationem nu e mentionat si numele mostenitorului' Iar daca mostenitorul il impiedica pe
legatar sa intre in posesia bunului legat" atunci legatarul" in calitatea sa de proprietar #a intenta
impotri#a posesorului actiunea in re#endicare'
In cazul legatului per damnationem" testatorul il obliga pe mostenitor sa transmita legatarului un
bun din succesiune' Iar daca mostenitorul nu e&ecuta aceasta obligatie" atunci legatarul #a
intenta impotri#a lui o actiune personala denumita actio e& testamento' .ireste" in cazul acestui
legat figureaza si numele mostenitorului intrucat el trebuie sa transmita legatarului proprietatea
asupra lucrului legat' Dar la inceputul dreptului clasic" sec I d' 4'" s a dat senatusconsultul
neronian in care s a pre#azut ca un legat per #indicationem nul pentru nerespectarea unor
conditii de forma sau de fond poate fi considerat #alabil ca legat per damnationem' Iar
jurisconsultii au facut un pas mai departe si au afirmat ca de #reme ce un legat per
#indicationem nul poate fi considera #alabil ca legat per damnationem" cu atat mai mult un legat
per #indicationem #alabil poate fi considerat #alabil si ca legat per damnationem' )ceasta
interpretare a a#ut consecinte pe planul sanctiunii legatelor deoarece beneficiarul unui legat per
#indicationem se putea considera" in functie de interesele sale" fie legatar per #indicationem" fie
legatar per damnationem' )stfel" daca beneficiarul legatului per #indicationem a#ea ne#oie de
lucrul legat" atunci se considera legatar per #indicationem" pentru ca legatul per #indicationem
este sanctionat prin actiunea in re#endicare" care e o actiune arbitrara" iar prin intermediul ei se
obtiune pe cale indirecta condamnarea in natura si nu la o suma de bani" cum e regula
generala" iar legatarul intra in stapanirea efecti#a a lucrului' Daca insa beneficiarul unui legat
per #indecationem are ne#oie de bani" el se #a considera legatar per damnationem pentru ca
legatul per damnationem este sanctionat printr o actiune personala care nu este arbitrara" astfel
incat sentinta de condamnare #a purta asupra unei sume de bani'
2egatul per praeceptionem a fost creat de romani in #ederea fa#orizarii unora dintre mostenitori"
caci prin acest legat unul dintre mostenitorii instituiti dobandea si calitatea de legatar' In
asemenea cazuri se e&ecuta mai intai legatul per praeceptionem" dupa care mostenirea se
impartea in parti egale intre toti mostenitorii si astfel legatarul praeceptionem era fa#orizat'
)cest legat a fost sanctionat prin actio familiae legis unde'
Iar legatul sinendi modo e un legat cu titlu de permisiune" in sensul ca mostenitorul a#ea numai
obligatia de a nu,l impiedica pe legatar sa intre in posesia bunului legat' 2egatul sinendi modo a
fost sanctionat ca si legatul per damnationem" prin actio e& testmento"
2egatul presupune si respectarea unor conditii de fond: in primul rand legatarul trebuia sa aiba
testament factio pasi#a" intrucat urma sa dobandeasca un bun din succesiune' In al doila rand"
e&ecutarea legatului apasa de regula asupra mostenitorului instituit' Daca la origine legatele
erau incluse in testament" in #ederea fa#orizarii unora dintre mostenitorii instituiti" cu timpul
testatorii au inceput sa dispuna prin legat in fa#oarea unor persoane straine de familie" iar unele
testamente erau incarcate cu atat de multe legate" incat dupa e&ecutarea lor" acti#ul succesiunii
se epuiza iar mostenitorul instituit trebuia sa,i plateasca datoriile succesorale din bunurile
proprii' De aceea mostenitorii instituiti au inceput sa repudieze succesiunile incarcate cu multe
legate in paguba creditorilor defunctului" care nu,si mai puteau #alorifica drepturile de creanta"
mostenirea trecand asupra statului'
Iata de ce spre sfarsitul republicii s au dat 3 legi succesi#e prin care a fost ingradita libertatea de
a dispune prin legat' E #orba despre legea .uria testamentaria" legea ;oconia si legea .alcidia'
0rin legea furia testamentaria s a pre#azut ca bunul legat nu poate a#ea o #aloare mai mare de
1<<<arsi' Iar prin legea ;oconia s a pre#zut ca legatarul nu poate primi mai mult decat
mostenitorul" insa cele doua legi nu s,au do#edit eficiente pentru ca testatorul putea sa includa
in testamentul sau sute de legate mici si se ajungea la acelasi rezultat' De aceea" in #remea lui
)ugus s a dat legea .alcidia" prin care s a pre#azut ca mostenitorul instituit trebuie sa
dobandeasca cel putin o patrime din partea care I s,ar fi cu#enit potri#it succesiunii legale' Iar
daca acea patrime nu se forma" toate legatele erau reduse in mod proportional'
Iar a treia conditie de fond si gasit e&presia in regula catoniana' 0otri#it ei" un legat care e nul in
momentul intocmirii testamentului #a ramane nul pentru totdeauna' 0rin efectul acestei reguli
judecatorul nu mai putea lua in considerare noile imprejurari inter#enite in inter#alul de timp
cuprins intre momentul intocmirii testamentului si momentul mortii testatorului' Spre e&emplu"
daca testatorul dispune prin legatul per #indicationem de un bun care nu I apartine" acel legat e
nul deoarece nimeni nu poate transmite ceea ce nu are' Dar este posibil ca dupa intocmirea
testamentului testatorul sa de#ina proprietar al acelui bun' In noua situatie legatul per
#indicationem ar putea fi e&ecutat" si totusi el ramane nul pentru ca a fost nul in momentul
intocmirii testamentului'
.ideicomisul este actul de ultima #ointa prin care o persoana denumita disponent9dispunator
roaga o alta persoana denumita fiduciar sa transmita un bun sau parte din succesiune altei
persoane care este denumita fideicomisar' .ideicomisul putea fi inclus in testament" iar daca
era inclus calitatea de fiduciar o a#ea mostenitorul instituit de regula' Dar fideicomisul putea fi
intocmit in mod #alabil si inafara testamentului" iar daca era intocmit inafara testamentului"
putea fi eludate toate conditiile de forma si de fond ale succesiunii testamentare' Spre e&emplu"
o persoana care nu a#ea testament factio acti#a putea dispune de bunurile sale prin fideicomis
intocmit inafara testamentului' 0ana in #remea lui 5cta#ian" fideicomisul a fost sanctionat numai
pe plan moral si pe plan religios" iar incepand din #remea lui 5cta#ian )ugustus el a fost
sanctionat si pe plan juridic'
0e langa fideicomisul obisnuit" romanii au cunoscut si fideicomisul de familie'
Curs 4
.ideicomisul de familie
0rin fideicomisul de familie" disponentul il roaga pe fiduciar sa transmita un bun din
succesiune unei persoane din familia sa" care la randul ei are aceeasi obligatie' )sadar"
fideicomisul de familie presupune un mecanism prin care fideicomisarul de#ine la randul
lui fiduciar" a#and obligatia de a transmite un bun din succesiune altei persoane din
aceeasi familie" care la randul ei are aceeasi obligatie' 0rin acest fideicomis s,a asigurat
pastrarea lucrurilor de #aloare in sanul aceleiasi familii'
+omanii au cunoscut si fideicomisul de ereditate' 0rin acest fideicomis" disponentul il
roaga pe fiduciar sa,I transmita fideicomisarului o parte din succesiune sau c$iar
intreaga succesiune' )cest fideicomis a generat anumite complicatii atunci cand era
inclus in testament si cand calitatea de fiduciar o a#ea c$iar mostenitorul instituit" care
transmitea bunurile succesorale fideicomisarului" dupa care trebuia sa plateasca
datoriile succesorale din bunurile proprii' Consecinta a fost ca mostenitorii fiduciari
repudiau succesiunile incarcate cu fideicomise de ereditate in paguba creditorilor
defunctului" care nu,si mai puteau #alorifica drepturile de creanta'
De aceea" s,au dat doua senatusconsulti: 0agasian si !rebelian" prin care raporturile
dintre mostenitorul fiduciar si fideicomisar au fost reglementate de asa maniera incat
mostenitorul sa primeasca totusi o parte din succesiune'
Obligatii
6ateria obligatiilor prezinta o importanta aparte" speciala" in primul rand pentru ca
obligatiile sunt oglinda juridica a economiei de sc$imb si in al doilea rand pentru ca in
aceasta materie romanii au creat concepte" categorii" principii si institutii pe care noi"
modernii" le,am preluat in forma pura" fara modificari' )ceasta materie cuprinde parti:
- partea generala9teoria generala a obligatiilor" unde #om studia acele reguli care
sunt comune pentru toate iz#oarele de obligatii
- partea speciala9iz#oarele obligatiilor" unde #om studia fiecare iz#or de obligatii in
parte
!e&tele romane ne,au transmis doua definitii ale obligatiei' 0rima ii apartine lui 0aul" iar
cea de a doua lui /ustinian' Si intrucat definitia lui /ustinian e apropiata de cea
moderna" ne oprim asupra ei' 0otri#it lui /ustinian" >5bligatio est iuris #inculum @uo
necessitate adstringimur alicuius sol#endae rei secundum nostrae ci#itatis iura?
(>obligatia este o legatura de drept prin care suntem constransi a plati ce#a potri#it
dreptului cetatii noastre?)' Din aceasta definitie rezulta ca obligatia e un raport juridic pe
care noi "modernii" il denumim raport juridic obligational" iar romanii il denumeau iuris
#inculum (o legatura de drept" juridica)'
)cest raport juridic presupune intrunirea a 3 elemente pe care le denumim elementele
obligatiei:
Subiectele obligatiei:
- creditorul (subiectul acti# al obligatiei" intrucat el poate pretinde o plata)
- debitorul (subiectul pasi# al obligatiei deoarece el poate fi constrans sa
plateasca)'
Obiectul este desemnat in definitie prin cu#antul plata" insa cu#antul plata nu are
intotdeauna semnificatia remiterii unei sume de bani" ci are un inteles mult mai
cuprinzator" care isi gaseste e&presia in termenii dare" facere" praestare' 0rin cu#antul
dare intelegem obligatia de a transmite proprietatea asupra unui lucru sau de a constitui
un alt drept real' 0rin cu#antul facere intelegem obligatia de a face ce#a pentru creditor"
spre e&' de a presta un ser#iciu pentru creditor' Iar prin cu#antul praestare intelegem
obligatia de a procura folosinta unui lucru fara a constitui un drept real" cu precizarea ca
in zilele noastre cu#antul praestare sau prestatiune desemneaza orice obiect al
obligatiei" deci e sinonim cu plata' 5biectul obligatiei presupune intrunirea unor conditii:
- obiectul trebuie sa fie licit si moral" adica in conformitate cu cerintele legilor si ale
bunelor mora#uri
- obiectul obligatiei trebuie sa fie posibil" iar imposibilitatea este de doua feluri:
fizica (apare atunci cand se promite ceea ce nu e&ista in natura" spre e&' un
animal fabulos) si juridica (apare atunci cand se promite un lucru nepatrimonial)
- obiectul obligatiei trebuie sa fie determinat sau cel putin determinabil" adica sa
e&iste criterii de determinare a lui
- obiectul obligatiei trebuie sa constea intr,o prestatiune pe care debitorul o face
creditorului sau deoarece" asa cum #om #edea" obligatiile sunt gu#ernate de
principiul relati#itatii" conform caruia obligatia genereaza efecte numai intre parti"
numai intre creditor si debitor" nu si fata de terti" prin urmare dreptul creditorului"
pe care il denumim drept de creanta" nu e opozabil erga omnes" nu e opozabil
fata de toti" ci numai fata de debitor" in sensul ca creditorul nu poate cere plata
de la oricine" ci numai de la debitor
- obiectul obligatiei trebuie sa prezinte interes pentru creditor
)l treilea element al obligatiei e sanctiunea" caci daca debitorul nu plateste de buna
#oie" creditorul poate intenta impotri#a lui o actiune persoanala (obligatiile sunt
sanctionate cu sanctiuni persoanale" de drept strict sau de buna credinta)" actiune prin
care debitorul poate fi constrans pe cale judiciara sa e&ecute obligatia" sa faca plata'
Insa" pe langa sensul generic de raport juridic" cu#antul obligatie are si alte sensuri"
astfel: cu#antul obligatie desemneaza si datoria pe care trebuie sa o plateasca
debitorul" dupa cum se numeste obligatie si dreptul de creanta" ceea ce inseamna ca
termenul de obligatie e utilizat in te&tele juridice cu 3 sensuri" iar sensul cu care e utilizat
acest cu#ant rezulta intotdeauna din conte&t'
Clasificarea obligatiilor
!e&tele romane ne ofera numeroase criterii de clasificare a obligatiilor" insa cele mai
importante sunt 3: iz#oarele" sanctiunea si numarul participantilor la raportul juridic
obligational'
0rima clasificare a obligatiei in functie de iz#oare ne,a fost transmisa de =aius" potri#it
caruia obligatiile iz#orasc fie e& contractu" fie e& delicto" adica fie din contracte" fie din
delicte' Initial" =aius a considerat ca aceasta e clasificarea fundamentala a iz#oarelor
de obligatii" dar mai tarziu el si,a dat seama ca e&ista si alte iz#oare de obligatii care nu
sunt nici contracte" nici delicte si pe care le,a denumit #ariae causarum figurae (alte
iz#oare de obligatii)'
Iar /ustinian ne,a transmis o clasificare c#adripartita a iz#oarelor obligatiilor" caci potri#it
lui /ustinian" obligatiile iz#orasc din contracte" din @uasicontracte" din delicte si din
@uasidelicte' )ceasta clasificare a fost preluata si in dreptul modern'
.ireste" cel mai important iz#or de obligatii e contractul' In zilele noastre" prin contract
intelegem o con#entie care genereaza obligatii sau o con#entie care genereaza drepturi
de creanta si datorii' 2a #ec$ii romani insa" simpla intelegere a partilor nu era
generatoare de obligatii" astfel incat con#entia partilor trebuia sa fie imbracata in
anumite forme solemne" caci asa cum #om #edea" in epoca #ec$e" toate contractele au
fost soleme" iar inc$eierea lor presupunea respectarea unor conditii de forma'
2a romani" contractele se clasifica dupa 3 criterii: sanctiunea" efectele si forma9modul
de formare'
In functie de sanctiunea lor" contractele sunt:
- de drept strict sunt interpretate de judecatori ad litteram" fara a lua in considerare
intentia partilor sau #ointa lor reala
- contractele de buna credinta sunt interpretate de judecator cu scopul de a stabili
care a fost intentia partilor atunci cand au inc$eiat contractul'
In functie de efectele lor" contractele sunt:
- contractele unilateral" una dintre parti are numai calitatea de creditor" iar cealalta
parte are numai calitatea de debitor" de e&' imprumutul in #ederea consumatiunii
- contractele bilaterale ambele parti au in acelasi timp si calitatea de creditor si
calitatea de debitor" de e&' contractul de #anzare'
Cu timpul insa" jurisconsultii au constatat ca e&ista si contracte bilaterale imperfecte"
acelea care se nasc unilaterale" dar pe parcursul e&ecutarii pot de#eni bilaterale" spre
e&' contractul de depozit" in momentul formarii sale" e unilateral" deoarece in acel
moment numai depozitarul are obligatia de a restitui lucrul dat in pastrare la cererea
deponentului' Daca insa depozitarul face c$eltuieli pe cont propriu in #ederea
conser#arii lucrului dat in pastrare" atunci are dreptul la despagubiri pe care trebuie sa
le plateasca deponentul" iar din acel moment contractul de#ine bilateral'
Iar in functie de forma lor:
- contracte solemne: con#entia partilor trebuie sa fie insotita de respectarea unor
conditii de forma" a unor forme solemne' Iar in functie de aceste forme"
contractele solemne se clasifica la randul lor in mai multe categorii:
1' Contractele solemne in forma religioasa sunt sponsio religioasa si iusiurangu
liberti (juramantul dezrobitului)'
' Contractele in forma #erbala sunt sponsio laica" stipulatiunea si dotis diction
(constituire de dota)'
3' Contractul in forma autentica: le&um'
1' Contractul in forma scrisa: contractual literis'
- contractele nesolemne se formeaza in principiu prin con#entia partilor si nu
presupun respectarea unor conditii de forma' 2a randul lor" contractele
nesolemne se clasifica in 3 categorii:
1. Contractele reale sunt denumite astfel intrucat ele se formeaza re" in sensul ca
intelegerea partilor trebuie sa fie insotita de remiterea materiala a lucrului' Nu
intamplator jurisconsultii spuneau ca la contractele reale nu e suficienta
con#entia partilor" ci e necesara si remiterea materiala a unui lucru' +omanii au
cunoscut - contracte reale: muutum (prin el se realizeaza imprumutul de
consumatiune)" fiducia" gajul" comodatul" depozitul'
2. Contractele consensuale se formeaza prin simpla con#entie a partilor" ceea ce
inseamna ca la contractele consensuale con#entia partilor nu trebuie sa fie
insotita de #reun fapt material" spre deosebire de contractele reale" la care
contractele partilor trebuie sa fie insotita de con#entia partilor' De aceeea
jurisconsultii spuneau ca aparitia contractelor consensuale a marcat momentul
de ma&ima abstractizare a te$nicii juridice prin care se crease obligatia' Spre e&'"
contractual consensual de #anzare se formeaza prin simpla intelegere a partilor
cu pri#ire la obiect si la pret" in sensul ca din momentul inc$eierii acelei con#entii"
#anzatorul are obligatia de a pastra lucrul" de a preda lucrul" de a garanta pentru
#itii si pentru edictiune' Iar cumparatorul are si el din acelasi moment obligatia de
a plati pretul'
3. Contractele nenumite se formeaza prin con#entia partilor" insotita de e&ecutarea
obligatiei de catre una dintre parti" ceea ce inseamna ca la contractele nenumite"
pentru una dintre parti momentul inc$eierii contractului coincide cu momentul
e&ecutarii sale' Spre e&'" contractual de sc$imb permutatio se formeaza prin
con#entia partilor insotita de remiterea unui lucru de catre una dintre parti" dupa
care se naste si pentru cealalta parte obligatia de a transmite un alt lucru in
sc$imb'
Contractele reale se confunda cu cele nenumite" adica le include pe cele nenumite in
cele reale'
Dar asa cum spuneam" obligatiile iz#orasc si din @uasicontracte' Iar acestea sunt fapte
licite care genereaza efecte similare cu cele ale contractelor" de altminteri cu#antul
@uasicontract #ine de la @uasi e& contractu (ca si din contract)' Spre e&'" gestiunea de
afaceri sau administrarea bunurilor unei persoane fara stirea ei e un fapt licit' )cest fapt
genereaza efecte juridice similare cu cele ale contractului de mandat" intrucat se
interpreteaza ca acela care administreaza bunurile altuia procedeaza ca si cum ar fi
primit o imputernicire'
Dar obligatiile iz#orasc si din delicte" care sunt fapte ilicite" cauzatoare de prejudicii" din
care iz#oraste obligatia de a repara prejudiciul cauzat sau de a plati o amenda'
Iar @uasidelictele sunt tot fapte ilicite cauzatoare de prejudicii" care genereaza aceleasi
efecte ca si delictele" ceea ce inseamna ca in dreptul roman nu dispunem de criterii de
forma sau de fond pentru a distinge intre delicte si @uasidelicte' Iar termenul de
@uasidelict a aparut datorita mentalitatii conser#atoare a romanilor" intrucat incepand din
epoca foarte #ec$e" romanii a#eau obiceiul de a intocmi anumite liste cu acte" cu fapte
sau cu lucruri" dupa care inc$ideau acele liste" socotind in mod gresit ca pe #iitor nu mai
pot aparea acte" fapte sau lucruri similare' Spre e&'" inca din epoca #ec$e romanii au
alcatuit o lista a lucrurilor mancipii" dupa care au inc$is,o' E curios ca pe acea lista nu
figureaza elefantii" pentru ca nu i,au cunoscut in momentul in care au inc$is lista" ceea
ce inseamna ca lista a fost inc$isa inainte de B<" cand au cunoscut elefantii'
!ot asa" romanii au alcatuit cu lista cu delictele" dupa care au inc$is,o" considerand ca
pe #iitor #iata sociala nu mai poate scoate la i#eala si alte fapte ilicite" ceea ce nu s,a
intamplat" deoarece au aparut si alte fapte ilicite" cauzatoare de prejudicii" pe care le,au
numit @uasidelicte" desi sunt tot delicte'
Un alt criteriu de clasificare a obligatiilor e sanctiunea' Iar in functie de sanctiunea lor"
obligatiile se clasifica in ci#ile si naturale'
5bligatiile ci#ile sunt sanctionate printr,o actiune in justitie" caci ori de cate ori debitorul
nu e&ecuta de buna #oie o obligatie ci#ila" creditorul poate intenta impotri#a lui o actiune
personala de drept strict sau de buna credinta prin care il poate constrange pe care
judiciara sa,si e&ecute obligatia'
5bligatia naturala nu e sanctionata pe cale de actiune" ci pe cale de e&ceptiune" astfel
incat daca debitorul nu e&ecuta de buna #oie o obligatie naturala" creditorul nu are
actiune impotri#a lui si nu il poate constrange prin proces sa faca parte' Daca insa
debitorul obligat natural plateste de buna #oie" el nu poate repeta" adica nu poate
intenta impotri#a creditorului actiunea in repetire pentru a cere restituirea platii pe care a
facut,o de buna #oie" deoarece debitorul nu se afla in situatia aceluia care a facut plata
lucrului nedatorat" ci se afla in situatia aceluia care a e&ecutat o obligatie' Si daca
debitorul intenteaza totusi actiunea in repetire" creditorul se #a apara cu succes"
opunand e&ceptia lucrului datorat si platit" prin care arata judecatorului ca debitorul nu
se afla in situatia aceluia care a facut plata lucrului nedatorat" ci in situatia celui care a
e&ecutat o obligatie" astfel incat actiunea debitorului era paralizata pe cale de
e&ceptiune si de aceea jurisconsultii spuneau ca obligatiile naturale sunt sanctionate pe
cale de e&ceptiune'
Curs 5
OBLIGATIILE CU PLURALITATE DE SUBIECTE
In definitia imparatului Justinian ni se infatiseaza cea mai simpla obligatie in care exista un
singur creditor si un singur debitor. Insa, pe langa obligatiile simple exista si obligatii complexe
dintre care unele sunt obligatii cu mai multi creditori sau cu mai multi debitori si pe care le
denumim obligatii cu pluralitate de subiecte. Obligatiile cu pluralitate de subiecte in care
partile sunt pe picior de egalitate se clasifica la randul lor in obligatii conjuncte si obligatii
coreale/solidare.
Obligatiile conjuncte sunt guvernate de principiul divizibilitatii creantelor si datoriilor, incat
daca sunt mai multi creditori, fiecare creditor poate valorifica numai partea sa din creanta, iar
daca sunt mai multi debitori, fiecare debitor va putea fi tinut numai pentru partea lui din datorie
=> la obligatiile conjuncte avem mai multe obiecte si un singur raport juridic obligational care
se va stinge numai dupa ce si ultimul dintre creditori isi va fi valorificat partea sa din creanta sau
numai dupa ce si ultimul dintre debitori isi va fi platit partea din datorie. La romani, regula era
ca obligatiile cu pluralitate de subiecte sunt divizibile/conjuncte, insa partile aveau posiblitatea sa
inceie o conventie speciala prin care obligatia cu pluralitae de subiecte devenea coreala sau
solidara.
La obligatiile coreale, daca sunt mai multi creditori, oricare dintre ei va putea valorifica
intreaga creanta, iar daca sunt mai multi debitori, oricare dintre ei va putea fi tinut pentru
intreaga datorie, ceea ce inseamna ca la obligatiile coreale avem un singur obiect si mai multe
raporturi juridice obligationale, iar daca unul dintre debitori executa obligatia, plateste datoria,
toate celelalte raporturi se sting din lipsa de obiect.
!!! In cocluzie, obligatiile conjuncte se caracterizeaza prin pluralitate de obiecte si unicitate
de raport juridic, iar obligatiile coreale se caracterizeaza prin pluralitate de raporturi juridice si
prin unicitate de obiect.
ELEMENTELE CONTRACTELOR
!entru formarea unui contract este necesar sa fi intrunite anumite elemente dintre care unele
sunt denumite esentiale, iar altele sunt denumite accidentale.
Elementele esentiale sunt denumite astfel deoarece in lipsa lor contractul nu se poate forma,
nu este valabil si sunt in numar de "# obiectul, consimtamantul si capacitatea, prin urmare, orice
contract din orice categorie trebuie sa intruneasca aceste " elemente.
$onceptul de obiect al contractului a fost utilizat de catre romani in % acceptiuni#
- sens restrans, obiectul contractului se confunda cu efectele sale, adica se confunda cu
obligatia pe care o genereaza
- sens mai cuprinzator, obiectul contractului se confunda cu obiectul obligatiei, asadar, in
acest sens, obiectul contractului poate fi in dare, in facere, in prestare
La romani contractele nu erau translative de proprietate, ci numai generatoare de obligatii,
obligatii care erau executate prin alte acte juridice ulterioare si distincte de contract. &pre
exemplu, daca debitorul se obliga sa transmita proprietatea asupra unui lucru, era necesar sa
recurga la unul din modurile de transmitere a proprietatii. 'aca vanzatorul se obliga sa transmita
proprietatea, in vederea executarii acestei obligatii trebuia sa recurga fie la mancipatiune, fie la in
iure cessio, pe cand in zilele noastre, contractul de vanzare este translativ de proprietate, ceea ce
inseamna ca in momentul inceierii contractului, cumparatorul devine automat proprietar.
Consitaantul este manifestarea de vointa a unei parti in sensul dorit de cealalta parte.
$uvantul vine de la cum sentire (a avea o parere comuna). In dreptul roman existau#
Cauze care duceau la inexistenta consimtamantului#
!iolenta "i#ica ducea la inexistenta consimtamantului deoarece victima violentei se
afla in imposibilitatea de a*si exprima vointa.
Neserio#itatea apare atunci cand consimtamantul este dat in gluma, precum si in
imprejurari care exclud vointa partilor de a se obliga. &pre ex, consimtamantul dat de
un actor pe scena in interpretarea unui rol.
Eroarea este gresita reprezentare, intelegere a unor imprejurari. 'e regula, la romani,
eroarea nu afecta consimtamantul, dar numai in + cazuri determinate eroarea ducea la
distrugerea lui#
o Erorr in negotio = eroarea cu privire la natura juridica a contractului si apare
atunci cand o parte intentioneaza sa inceie un anumit contract, iar cealalta parte
crede ca este vorba despre alt contract. ,x# primus intentioneaza sa vanda un
lucru, iar secundus crede ca i se doneaza. In acest caz nu exista consimtamant si,
prin urmare, nici contract.
o Erorr in persona = eroarea cu privire la identitatea uneia dintre parti. ,x# primus
intentioneaza sa inceie contractul cu secundus si in realitatea il inceie cu tertius.
o Erorr in corpore = eroarea cu privire la lucru sau la obiectul material al
contractului. ,x# primus intentioneaza sa dobandeasca o casa, iar secundus crede
ca este vorba despre un teren.
o Erorr in substantia = eroarea cu privire la calitatile esentiale ale lucrului si se
numesc esentiale acele calitati ale lucrului care determina partile sa inceie
contracte. ,x# primus intentioneaza sa dobandeasca un candelabru intrucat este
confectionat din argint, iar secundus este vorba despre un candelabru confectionat
de arama.
Viciile de consimtamant nu duc la inexistenta consimtamantului, ci la posibilitatea
anularii contractului prin utilizarea unor procedee indirecte. ,le sunt in nr de doua#
Metus$teaa * in textele romane teama este denumita si vis phisica si consta in
amenintarea cu un rau pentru a determina o persoana sa inceie contractul. In epoca
vece, violenta psiica nu afecta consimtamantul deoarece vecii romani spuneau# -o
vointa constransa este totusi o vointa.. !e de alta parte, in epoca vece, toate
contractele romane au fost solemne, iar inceierea lor era conditionata de respectare
unor conditii de forma, imprejurari care facea imposibila exercitarea violentei fizice.
&pre sfarsitul republicii au aparut contratele nesolemne care nu mai presupuneau
respectarea unor conditii de forma, a.i. violenta psiica a devenit posibila. 'e aceea
pretorul a venit in sprijinul victimei violentei psiice prin doua mijloace procedurale#
o exceptio metus * victima violentei se apara cu succes in ipoteza in care autorul
violentei psiice intenta actiunea in justitie cu scopul de a valorifia o creanta
dobandita sub imperiul violente psiice
o actio metus * pusa la dispozitia victimei pentru a lua initiativa procesului pentru a
obtine pe care indirecta anularea contratului care a fost studiat sub imperiul
violentei psiice.
Dolul$%olus = inselaciune si consta in manoperele dolosive, mijloace viclene, prin
care o parte o determina pe cealalta sa inceie contractul. &i dolul a fost sanctionat la
sfarsit republicii prin doua mijloace procedurale# actio de dolo si exceptio doli.
Ca&acitatea = aptitudinea persoanei de a inceia un contract. /veau o capacitate deplina
de a contracta persoanele sui iuris, dar aveau si capacitate de fapt, pe cand pers alieni iuris aveau
o capacitate deplina.
$ontractele cuprind si elemente accidentale care sunt denumite astfel intrucat ele sunt
introduse in contract numai din initiativa partilor, iar contractul este inceiat in mod valabil ciar
si in absenta lor. $ele mai importante sunt termenul si conditia.
Terenul = evenimentul viitor si sigur de care depinde exigibilitatea sau stingerea unui
drept. 'in aceasta definitie rezulta ca termenul este de doua feluri, astfel evenimentul viitor si
sigur de care depinde exigibilitatea unui drept se numeste termen suspensiv, iar evenimentul
viitor si sigur de care depinde stingerea unui drept se numeste termen extinctiv. /sadar,
termenul suspensiv nu suspenda dr. de creanta, ci numai exigibilitatea sa, in sensul ca dreptul de
creanta se naste in momentul inceierii contractului, dar el devine exigibil numai la indeplinirea
termenului (un drept de creanta este exigibil atunci cand poate fi valorificat pe cale judiciara).
,x# primus ii promite lui secundus ca ii va plati 011 la 0 aprilie, prin urmare, 0 aprilie este un
termen suspensiv deoarece dreptul de creanta, cu toate ca s*a nascut in mom inceierii
contractului, nu poate fi valorificat pe cale judiciara inainte de 0 aprilie pentru ca nu este exigibil.
'aca creditorul intenteaza actiunea inainte de indeplinirea termenului suspensiv, acea actiune va
fi respinsa intrucat dreptul de creanta nu este exigibil si daca dupa indeplinirea termenului
suspensiv creditorul intenteaza o noua actiune, si noua actiune va fi respinsa, intrucat dreptul de
creanta s*a stins cu ocazia primului proces prin efectul extinctiv a lui litis contestation. /cela
care intenteaza actiunea inainte de indeplinirea termenului suspensiv va pierde nu numai
procesul, ci si dreptul de creanta. 'aca insa debitorul plateste de buna voie inainte de
indeplinirea termenului suspensiv, nu va putea intenta cu succes actiunea in repetire pt ca nu se
afla in situatia celui care face plata bunului nedatorat.
Con%itia = evenimentul viitor si nesigur de care depinde nasterea sau stingerea unui
drept, asadar si conditia este de doua feluri, caci evenimentul viitor si nesigur de care depinde
nasterea unui drept se numeste conditie suspensiva, iar evenimentul viitor si nesigur de care
depinde stingerea lucrului se numeste conditie rezolutorie. /sadar, conditia suspensiva supenda
ciar existenta dreptului de creanta in sensul ca la contractul inceiat sub conditie suspensiva,
dreptul de creanta nu se naste in momentul inceierii contractului, ci numai daca se indeplineste
conditia. ,x# dac creditorul, sub conditie suspensiva, intenteaza actiune inainte de indeplinirea
conditiei, acea actiune va fi respinsa deoarece nu exista obiect, iar daca dupa indeplinirea
conditiei suspensive, creditorul va intenta o noua actiune, acea actiune va fi admisa.
EFECTELE OBLIGTIILO!
Obligatiile genereaza efecte normale si efecte accidentale.
E"ectul noral al obligatiei consta in executarea ei, astfel incat creditorul sa*si poata
valorifica dreptul de creanta, dar prin lege dura, prin executarea obligatiilor trebuie sa facem
distinctie intre obligatiie contractuale si obligatiile delictuale deoarece obligatiile contractuale
sunt guvernate de principiul relativitatii conform caruia res inter alios acta aliis neque nocere
neque prodesse potest = contractele inceiate intre unii nici nu vatama, nici nu profita altora, in
sensul ca orice contract produce efecte numai intre parti, nu si fata de terti. Insa, prin parti
contractante trebuie sa intelegem# persoanele care au inceiat contractual, mostenitorii acelor
persoane, creditorii lor cirografari.
'in principiul relativitatii contractelor se desprind alte trei principii#
0" principiul nulitatii stipulatiunii pentru altul * s*a format in legatura cu aplicatiunile pe care
le*a avut stipulatiunea in dreptul roman, caci asa cum am mai spus, stipulatiunea = un contract
verbal format prin intrebare si raspuns si imbraca doua forme#
* sti&ulatiunea obisnuita = primus intreaba daca secundus ii da 011 si secundus promite. /ceasta
stipulatiune este valabila deoarece produce efectele intre parti.
* sti&ulatiunea &entru altul = primus il intreaba pe secundus daca ii da 011 lui tertius si
secundus promite. /ceasta stipulatiune este nula si fata de primus si fata de tertius. 2ata de
primus, ea este nula pt ca primus nu are interes in contract, iar tertius nu este parte. &tipulatiunea
pt altul prezinta interes practic. &pre ex, daca primus are o creanta de 011 fata de secundus si o
datorie de 011 fata de tertius, prin plata facuta de catre secundus lui tertius, se vor stinge doua
datorii.
'e aceea, romanii au creat un procedeu juridic prin care, desi stipulatiunea pentru altul ramane
nevalabila, ea devine executorie. /cest procedeu juridic estte denumit stipulatio
poenae/stipulatia unei penalitati, caci dupa ce se inceie stipulatiunea pentru altul se mai
inceie o stipulatiune se care o denumim stipulatia penalitatii, ocazie cu care primus il intreaba
pe secundus 3daca nu ii vei plati 011 lui tertius, promiti sa*mi platesti mie 41153. /ceasta
stipulatiune a penalitatii este valabila pentru urmeaza sa isi produca efectele dintre parti, iar daca
secundus nu va executa stipulatiunea pentru altul care este nevalabila, va trebui sa execute
stipulatiunea penalitatii care este valabila si sa plateasca de 4 ori mai mult (din exemplul nostru).
Iata de ce secundus are tot interesul sa execute stipulatiunea pentru altul, astfel, desi
stipulatiunea pentru altul ramane nevalabila, ea devine excutorie.
%" principiul nulitatii promisiunii pentru altul * s*a nascut in legatura cu forma pe care a
imbracat*o la romani promisiunea pentru fapta altuia. !otrivit acestei forme, primus ii promite lui
secundus ca tertius ii va da 011. /ceasta promisiune este nula si fata de primus si fata de tertius.
2ata de primus ea este nula intrucat primus nu a promis fapta sa. ,ste nula si fata de tertius,
intrucat tertius, neparticipand la inceierea actului, nu a promis nimic. 'e aceea, romanii i*au
modifica modul de formare de asa maniera incat ea sa devina valabila, caci potrivit formei
modificate, primus ii promite lui secundus ca va proceda de asa maniera, incat sa il determine pe
tertius sa ii plateasca 011, iar daca tertius nu ii va plati lui secundus ceea ce i*a promis primus,
atunci secundus va intenta actiunea impotriva lui primus si o va intenta cu succes intrucat de data
aceasta primus a promis pt fapta sa.
Curs 6
#" reprezentarea in contracte $ este procedeul juridic prin care un pater familias denumit
reprezentat se obliga prin contractul inceiat de un alt pater familias denumit reprezentant.
6ulta vreme, secole de*a randul, romanii nu au admis reprezentarea in contracte deoarece se
opunea principiul relativitatii efectelor contractelor conform caruia contractele produc efecte
numai intre parti, nu si fata de terti. !e de alta parte, in epoca vece, in conditiile economiei
naturale, contractele se inceiau foarte rar, erau adevarate evenimente in viata cetateanului, astfel
incat in practica nu se punea problema reprezentarii in contract, nu era necesara, dar, spre
sfarsitul republicii, in conditiile revolutiei economice, in mod frecvent cetatenii romani erau
interesati sa inceie contracte in acelasi nume si in locuri diferite, de aceea s*au initiat o serie de
reforme prin care a fost admis mai intai reprezentarea imperfecta in contracte, iar mai tarziu,
ciar si reprezentarea perfecta, clasificare in "unctie %e e"ectele sale#
* reprezentarea perfecta = persoana reprezentata dispare, iar efectele contractului se produc
direct asupra reprezentatului in sensul ca, desi reprezentantul este acela care inceie contractul,
reprezentatul va deveni fie creditor, fie debitor
* reprezentarea imperfecta = reprezentatul se obliga alaturi de reprezentant, ceea ce inseamna ca
in acest sistem creditorul are doi debitori, si pe reprezentant si pe reprezentat. 'aca intentioneaza
sa*l urmareasca in justitie pe reprezentant, creditorul va intenta impotriva lui actiunea directa,
izvorata din contractul pe care l*a inceiat cu reprezentantul, iar daca intentioneaza sa*l
urmareasca pe reprezentant va intenta impotriva lui o actiune utila.
In "unctie %e calitatea re&re#entantului'
*activa = reprezentantul are calitatea de creditor
*pasiva = are calitatea de debitor => e imperfecta.
!rimul pas in directia reprezentarii in contracte s*a facut prin sistemul actiunilor cu
caracter alaturat pe care romanii il denumeau adiecticiae qualitatis. /cest sistem a luat nastere
in legatura cu sporirea capacitatii juridice a fiului de familie, incat in epoca vece, fiul de familie
nu putea inceia acte juridice in nume propriu, ci numai imprumutand capacitatea lui pater
familias si cu conditia ca prin efectul acelor contracte situatia lui pater sa devina mai buna din
punct de vedere patrimonial, adica sa devina creditor si nu debitor. /cest sistem insa a putut
functiona numai cata vreme contractele au fost unilaterale intrucat la contractele unilaterale, o
parte are numai calitatea de creditor, iar cealalta parte, numai calitatea de debitor.
&pre sfarsitul republicii au aparut contractele bilaterale in cazul carora ambele parti au in acelasi
timp si calitatea de creditor, si calitatea de debitor, astfel incat fiul de familie, daca inceia
contractul, nu*i putea face mai buna situatia lui pater fara sa i*o faca in acelasi timp si mai rea si
astfel pater familias nu mai putea valorifica virtutile fiului de familie, de aceea pretorul a
intervenit si a admis ca in 4 cazuri determinate fiul de familie sa se poata obliga in nume propriu,
obligandu*l in acelasi timp cu caracter alaturat si pe pater familias, astfel incat creditorul avea doi
debitori, si pe fiul de familie care insa il obliga pe taramul dreptului civil si pe pater familias care
se obliga pe taramul dreptului pretorian. 'aca intentiona sa*l urmareasca pe filius, creditorul
intenta impotriva lui actiunea directa, iar cel care intentiona sa*l urmareasca pe pater familias,
intenta impotriva lui actiunea cu caracter alaturat care avea o formula redactata cu transpozitiune,
caci in intentio al formulei era mentionat numele fiului de familie, iar in condemnatio era
mentionat numele lui pater familias deoarece pater era cemat in justitie si urma sa suporte
efectele sentintei. 2ata de aceasta redactare a formulei, judecatorul verifica daca cel metionat in
intentio a inceiat contractul si constatand ca l*a inceiat, pronunta sentinta de condamnare
impotriva aceluia care era metionat in condemnatio, adica impotriva lui pater familias.
ctiunile cu caracter alaturat sunt in numar de %&
0. actio quod iussu * ,ra data de pretor impotriva acelui pater familias care il imputernicise pe
fiul de familie sa inceie un anumit contract.
%. actio exercitoria * ,ra acordat impotriva lui pater atunci cand il imputernicise pe fiu sa
exercite un comert maritim.
". actio institoria * &e dadea impotriva lui pater familias atunci cand il imputernicise pe fiu sa
exercite un comert pe uscat.
+. actio de peculio et de in rem verso * /ctiune cu privire la peculiu si la castig si era dat
impotriva lui pater familias atunci cand fiul de familie facea acte de comert cu bunurile din
peculiu sau fara stirea si fara aprobarea lui pater familias.
4. actio tributoria * &e dadea impotriva lui pater atunci cand fiul facea acte de comert cu bunurile
din peculiu sau fara aprobarea lui pater familias, desi pater familias cunoscuse si tolerase acele
acte de comert.
!rin urmare, sistemul actiunilor cu caracter alaturat prezinta unele caractere proprii
reprezentarii in contracte, de vreme ce pater familias se obliga printr*un contract pe care nu l*a
inceiat el insusi, ci altul, adica fiul de familie, si totusi, acest sistem nu intruneste toate
conditiile necesare reprezentarii in contracte deoarece el functioneaza numai in relatiile dintre
pater familias si fiul de familie, el nu functioneaza si in relatie dintre doi paters familiae. 'e
aceea, pretorul a mai initiat o reforma prin care a dat actio exercitoria si actio institoria
impotriva acelui pater familias care l*a imputernicit pe un alt pater familias sa exercite un comert
pe mare sau pe uscat. In acest stadiu, sistemul reprezentarii in contract este gata constituit de
vreme ce un pater familias se obliga prin contractul inceiat de un alt pater familias, insa acest
sistem nu se aplica pe scara generala, ci se aplica numai la contractele are au fost incheiate in
legatura cu comert pe mare sau pe uscat.
Iata de ce au intervenit jurisconsultii care au creat, pe cale de interpretare, o noua
actiune denumita 'uasi institoria care era data impotriva acelui pater familias care l*a
imputernicit pe alt pater familias sa inceie un contract, indiferent in ce domeniu, ceea ce
inseamna ca din acel moment reprezentarea in contracte s*a putut aplica pe scara generala, adica
la toate contractele, dar numai in forma imperfecta deoarece si reprezentantul si reprezentatul au
calitatea de debitori, iar creditorul poate intenta impotriva reprezentantului actiunea directa, iar
impotriva reprezentatului putea intenta actio 7uasi institoria deoarece l*a imputernicit pe
reprezentant sa inceie contractul.
$u timpul insa, sub influenta dreptului egiptean, romanii au admis si " cazuri de
reprezentare perfecta in contract. !rin urmare, la romani, reprezentarea perfecta in contract nu s*a
aplicat pe scara generala, ca astazi. ,i au creat numai modelul reprezentarii perfecte si l*au
aplicat in " cazuri. &pre ex, in cazul reprezentantului insolvabil, romanii au admis reprezentarea
perfecta activa deoarece in sistemul nereprezentarii, daca reprezentantul avea calitatea de
creditor si castiga procesul cu debitorul, el trebuia sa transmita valoarea acelei creante asupra
reprezentantului prin acte ulterioare si distincte, cu alte cuvinte, creanta intra in patrimoniului
reprezentantului, urmand sa o transmita reprezentatului. 'aca insa reprezentantul devenea
insolvabil, el urma sa fie supus executarii silite asupra bunurilor, iar bunurile sale, inclusiv
creanta dobandita de la debitor era puse in vanzare, iar reprezentatul venea in concurs cu ceilalti
creditori ai reprezentantului devenit insolvabil si nu isi putea valorifica intreaga creanta, ci numai
o parte din ea. 'e aceea, s*a admis in mod exceptional ca ori de cate ori reprezentantul devine
insolvabil, creanta sa nu mai intre in patrimoniul sau, ci sa treaca direct in patrimoniul
reprezentatului si astfel reprezezntatul nu mai venea in concurs cu creditorii reprezentantului
devenit insolvabil.
Pe taram contactual, fiul de familie are o capacitate limitata de a se obliga, dar pe
taram intelectual, fiul de familie are o deplina capacitate de a se obliga in nume propriu, in
sensul ca raspunde in nume propriu pentru delictul comis, insa, desi raspunderea sa este proprie,
ea are loc in conditii speciale deoarece el nu are patrimoniu, nu are bunuri proprii, iar in aceasta
raspundere, in conditii special, a functionat in doua sisteme distincte pe care le denumim#
0.sistemul noxalitatii = 'aca fiul de familie comitea un delict, pater familias avea doua
posibilitati# fie sa abandoneze pe fiul delincvent din mainile victimei pentru ca victima sa isi
exercite dreptul de razbunare asupra fiului de familie, dovada ca raspundea in nume propriu, fie
sa plateasca o suma de bani victimei in vederea rascumpararii dreptului de razbunare. $u timpul
insa s*a constatat ca in sistemul noxalitatii pater familias nu are si a treia posibilitate, aceea de a
face si dovada nevinovatiei presupusului delincvent, de aceea au fost create actiunile noxale.
%.sistemul actiunilor noxale = era pusa la dispoziitia victimei pentru a o intenta impotriva lui
pater familias al presupusului delincvent cu scopul de a verifica daca pater familias intentioneaza
sau nu sa faca dovada nevinovatiei presupusului delincvent, insa pater familias nu era obligat sa
se judece. 'aca nu accepta sa se judece, atunci se aplica sistemul noxalitatii. 'aca accepta sa se
judece si pierdea procesul, in sensul ca nu putea face dovada nevinovatiei presupusului
delincvent, iarasi se aplica sistemul noxalitatii, iar daca pater familias accepta sa se judece si
castiga procesul facand dovada nevinovatiei presupusului delincvent, fiul de familie era exonerat
de raspundere. In vederea intentarii actiunilor noxale era necesare anumite conditii#
In primul rand era necesar sa fie vorba despre un delict privat deoarece numai delictele
private puteau si raspumparate prin plata unor sume de bani, nu si cele publice.
In al doilea rand, era necesar ca presupusul delincvent sa se afle sub puterea aceluiasi
pater familias. Intregul interval de timp cuprins intre momentul intentarii actiunii si
momentul lui litis contestatio, intrucat, daca in acest interval de timp presupusul
delincvent trecea sub puterea altui pater familias, victima trebuia sa intenteze o noua
actiune impotriva noului pater familias deoarece pater familias nu era cemat in justitie
pentru ca raspunderea apasa asupra lui, ci raspunderea apasa asupra fiului de familie, iar
pater era cema. !entru a sublinia ideea ca raspunderea apasa asupra fiului, cu toate ca
pater este cemat in justitie, romanii au creat noxa caput se'uitur, adica delictul il
urmeaza pe delincvent.
In al treilea rand, era necesar ca victima sa nu*l fi avut sub puterea sa pe delicvent niciun
moment in intervalul de timp cuprins intre momentul comiterii delictului si momentul
intentarii actiunii, intrucat, daca victima l*ar fi avut sub puterea sa pe presupusul
delincvent, un singur moment in acel interval de timp si*ar fi putut exercita dreptul de
razbunare, iar daca nu si*a exercitat dreptul de razbunare, inseamna ca a renuntat la acel
drept si daca a renuntat la dreptul de razbunare, inseamna ca a renuntat si la actiunea
noxala intrucat actiunea noxala nu este altceva reflexul pe plan juridic al dreptului de
razbunare.
!e langa efectele normale, obligatiile genereaza si efecte accidentale, constand in
neexecutarea lor, iar in legatura cu nee(ecutarea obligatiilor, romanii au creat 8 figuri juridice
pe care le denumim#
0. Cazul fortuit = evenimentul neprevazut care face imposibila executarea obligatiei, cu toate ca
debitorul a luat masurile obisnuite de paza. /sadar, cazul fortuit ar putea fi prevenit daca
debitorul ar lua masuri exceptionale de paza, masuri la care de regula debitorul nu este obligat si
de aceea, tot de regula, debitorul va fi exonerat de raspundere pentru interventia cazului fortuit.
&pre ex, furtul sclavului datorat.
%. Forta majora = evenimentul neprevazut si de nestavilit care face imposibila executarea
obligatiei., de aceea debitorul va fi exonerat de raspundere. 2ireste, debitorul va fi exonerat de
raspundere numai daca datoreaza un lucru individual, un lucru de gen, va trebui sa plateasca
". Mora = intarziere vinovata si este de % feluri#
* mora debitoris = intarzierea vinovata a debitorului si pentru ca debitorul sa fie pus in intarziere
sunt necesare doua conditii# in primul rand este necesar ca datoria sa fie scadenta si in al doilea
rand este necesar ca obligatia sa nu fie executata din vina debitorului, iar in vremea imparatului
Justinian s*a mai cerut si o somatie de plata din partea debitorului denumita interpelatio9
principalul efect este perpetuatio obligationis/perpetuarea obligatiilor, ceea ce inseamna ca din
momentul punerii sale in intarziere, debitorul raspunde in mod obiectiv, in sensul ca nu mai
poate sa invoce intervenia cazului fortuit si trebuie sa ia masuri execeptionale de paza.
* mora creditoris = intarzerea vinovata a creditorului care refuza sa primeasca plata cu toate ca i*
a fost oferita in conditiile prevazute prin contract, iar daca debitorul constata cu martori refuzul
creditorului de a primi plata, poate abandona lucrul datorat intr*un loc public cu efectul ca
obligatia sa se stinge.
+. Culpa = imbraca doua forme#
* culpa delictuala * presupune comiterea unui fapt ilicit cauzator de prejudicii care genereaza
obligatia de a declara prejudiciul cauzat, ceea ce inseamna ca raportul juridic obligational dintre
victima si delincvent se naste numai dupa comiterea faptei delictuale, de aceea jurisconsultii
spuneau ca pe taram intelectual fapta culpabila sau culpa este aceea care genereaza obligatii si
mai spuneau ca in cazul culpei delictuale vinovatia se poate manifesta fie sub forma intentiei, fie
sub forma neglijentei sau a neindemanarii.
* culpa contractuala * este vinovatia debitorului obligat prin contract
4. olul
8. Custodia

=> /cela are nu isi executa obligatia se incadreaza in una din cele 8 figuri juridice.
In unele cazuri debitorul trebuie sa plateasca despagubiri pentru neexecutarea obligatiei, iar in
alte cazuri, el este exonerat de raspundere in sensul ca nu trebuie sa plateasca despagubiri pentru
neexecutarea obligatiei
Curs (
CULPA
In dreptul roman" culpa imbraca doua forme: culpa delictuala si culpa contractuala'
Daca in cazul culpei delictuale #ino#atia este aceea care genereaza obligatia" culpa
contractuala este #ino#atia debitorului obligat prin contract" astfel incat #ino#atia
debitorului se manifesta dupa nasterea raportului juridic,obligational, in inter#alul de
timp cuprins intre momentul inc$eierii contractului si momentul in care debitorul trebuie
sa,si e&ecute obligatia' ;ino#atia debitorului se manifesta fie sub forma neglijentei" fie
sub forma neindemanarii" nu si sub forma intentiei (la culpa contractuala #ino#atia nu se
poate manifesta sub forma intentiei)'
In #remea imparatului /ustiniain s,a facut distinctie intre culpa lata si culpa levis.
Culpa lata este o neglijenta grosolana" pe cand culpa levis este o neglijenta mai
usoara" mai putin gra#a si la randul ei poate fi apreciata de judecatori fie in abstracto" fie
in concreto.
2a aprecierea in abstracto a culpei levis" judecatorul compara comportarea
debitorului fata de bunul datorat cu comportarea unui bun administrator" pe cand la
aprecierea in concreto a culpei levis" judecatorul compara comportarea debitorului
fata de bunul datorat cu felul in care si administreaza propriile bunuri'
Pentru debitor este mai grava aprecierea in abstracto a culpei levis deoarece la
aprecierea ei in abstract" ori de cate ori debitorul manifesta cea mai mica neglijenta fata
de lucrul datorat" este gasit in culpa de catre judecator pentru ca un bun administrator
nu este neglijent" pe cand la aprecierea in concreto a culpei le#is" debitorul #a fi gasit in
culpa numai daca este neglijent fata de bunul datorat" dar este diligent cu bunurile sale'
Daca insa" debitorul este neglijent si fata de bunul datorat si fata de bunurile sale" nu
mai este in culpa' .ireste" judecatorul #a face o apreciere in abstracto sau in concreto a
culpei le#is nu din propria initiati#a" ci in conformitate cu dispozitiile legii'
DOLUL
Dolul este #ino#atia debitorului obligat prin contract care se manifesta sub forma
intentiei" ceea ce presupune ca debitorul distruge bunul datorat cu buna,stiinta' De
aceea" raspunderea debitorului pentru dol este mai grava decat raspunderea pt culpa"
astfel" in dreptul clasic" debitorul raspundea pt dol si la contractele in care a#ea un
interes" si la contractele in care nu a#ea un interes' 0t culpa insa" debitorul raspundea
numai la contractele in care a#ea un interes' Spre e&" la contractul de comodat"
debitorul are interese in contract" pe cand la contract de depozit" depozitatul nu are
interese in contract'
CUSTODIA
Custodia este o forma de raspundere obiecti#a in sensul ca debitorul care
raspunde pt custodie nu poate sa in#oce inter#entia cazului fortuit" ci trebuie sa ia
masuri e&ceptionale de paza" astfel sa pre#ina inter#entia cazului fortuit" caci
raspundeau pt custodie numai $otelierii si corabierii' Daca debitorul nu,si e&ecuta
obligatia si este pusa in intarziere" este gasit in culpa" a comis un dol sau s,a obligat sa
raspunda pentru custodie" trebuie sa plateasca despagubiri pentru nee&ecutarea
obligatiei" despagubiri care sunt denumite daruri de interese si care sunt de doua
feluri: daruri de interese judecatoresti si daruri de interese con#entionale.
Darurile de interese judecatoresti sunt stabilite de judecatori cu ocazia
solutionarii cauzei si aceste cauze pt fi apreciate de judecator fie in mod obiceti#" fie in
mod subiecti#' La aprecierea in mod obiectiv a darurilor de interese" judecatorul ia in
considerare #aloarea lucrului' Spre e&" daca debitorul nu isi e&ecuta obligatia de a
transmite un anumit lucru" judecatorul il #a condamna sa plateasca #aloarea acelui
lucru' Daca insa debitorul nu isi e&ecuta datoria de facere" judecatorul #a face o
apreciere subiecti#a si #a lua in considerare nu numai paguba efecti#a" suferita de
creditor prin nee&ecutarea obligatiei" ci si castigul de care a fost pri#at prin nee&ecutare'
0aguba efecti#a este numita damnum" iar castigul de care creditorul a fost pri#at prin
nee&ecutare este numit lucrum' In E#ul 6ediu" glosatorii" pornind de la acesti termini"
au creat e&presiile damnum emergens si lucrum cesans.
Damnum emergens inseamna paguba care se arata" iar lucrum cesans
inseamna castigul care lipseste'
Daunele in interese con#entionale erau stabilite c$iar de parti" caci dupa ce se
inc$eia contractul din care iz#ora datoria debitorului si dr de creanta al creditorului" se
mai inc$eia un contractul" numit stipulation poenae, prin care se stabilea de catre parti
ce suma de bani #a trebui sa plateasca debitorul daca nu isi #a fi e&ecutata obligatia din
#ina sa' In acest caz" judecatorul #erifica numai daca debitorul nu si,a e&ecutat obligatia
din #ina sa si daca se con#inge ca nu a e&ecutat obligatia din #ina sa" nu mai face nicio
apreciere" ci condamna debitorul la suma de bani stabilita de parti prin stipulatiunea de
pedeapsa.
STIN!"!A O#LIATIILO"
)sa cum am #azut la materia bunurilor" drepturile reale sunt in principiu
perpetue, nu se sting prin e&ercitare" ci se consolideaza" pe cand drepturile de
creanta nu sunt perpetue" ci sunt temporare, se sting prin e&ercitare" in sensul ca in
momentul in care un drept de creanta a fost e&ercitat" #alorificat" el se stinge" iar in
dreptul roman obligatiile se sting prin moduri #oluntare si moduri ne#oluntare'
Modurile voluntare de stingere a obligatiilor sunt denumite astfel deoarece ele
presupun manifestarea de #ointa a partilor si sunt in numar de -:
1' Plata - modul firesc" normal" obisnuit de stingere a obligatiilor" iar cu#antul are un
inteles e&primat in termenii dare" facere si prestare' 0rin urmare" plata poate consta in
transmiterea proprietatii unui lucru" prestarea unui ser#iciu" procurarea folosirii unui
lucru' 0t ca plata sa fie facuta in mod #alabil" este necesara sa fie intrunite anumite
conditii:
a' plata poate fi facuta de debitor sau de alta persoana intrucat, de regula, pe creditor
nu il intereseaza cine plateste" pe el il intereseaza sa,si #alorifice dr de creanta' !otusi"
in doua cazuri plata poate fi facuta numai de debitor: atunci cand debitorul se obliga sa
transmita proprietatea numai el poate face plata pt ca numai el este proprietar" precum
si atunci cand obligatia este contractata in considerarea calitatilor e&ceptionale ale
debitorului' .ireste" cel care face plata treuie sa fie capabil de fapt si de drept'
b' plata poate fi primita de creditor sau de reprezentantul sau care poate fi legal sau
conventional% reprezentantul legal este tutorele" iar reprezentantul con#entional este
mandatarul" iar daca plata este facuta unui pupil fara autoritatis tutoris" plata ramane
#alabila" dar nu este eliberatorie" ceea ce inseamna ca" pe de o pare" debitorul nu poate
cere sa i se restituie plata daca a facut,o unui pupil fara autoritate tutoris si pe de alta
parte" plata nefiind eliberatorie" el poate fi constrans sa mai plateasca o data
c' plata trebuie sa fie integrala" ceea ce inseamna ca debitorul nu poate face plata in
rate fara aprobarea e&presa a creditorului
d' locul platii se stabileste de regula prin contract% daca nu se stabileste prin contract"
atunci locul platii se deduce din natura obligatiilor" iar daca nu e poate deduce nici din
natura obligatiilor" atunci plata poate fi facuta oriunde cu conditia sa nu fie un loc
nepotri#it% spre e&" este potri#nic ca plata sa se faca la domicliul debitorului% mai mult"
daca debitorul datoreaza un lucru indi#idual determinat" creditorul trebuie sa se prezinte
la domiciliul debitorului pt a,i cere sa,si e&ecute obligatia" iar daca debitorul nu plateste
la termen" la scadenta" atunci creditorul #a intenta actiunea la domiciliul debitorului
e' daca debitorul are mai multe datorii succesi#e fata ce acelasi creditor si face o
singura plata" se pune problema imputatiei platii" adica se pune intrebarea care dintre
datorii s,a stins prin plata facuta% daca debitorul precizeaza ce datoriei urmeaza sa se
stinga prin plata" se stinge datoria" iar daca nu precizeaza" se stinge datoria cea mai
oneroasa si este considerata cea mai oneroasa datoria care produce cele mai mari
dobanzi
f' proba s,a facut la origine cu martori sau prin juraminte" iar in epoca clasica" incepand
din sec I proba platii se facea si prin inscrisuri denumite c$itante care puteau fi
redactate fie in mod obiecti#" fie in mod subiecti#% c$itantele redactate in mod obiecti#
pro#eneau de la debitori care utiliza formula solemna *a spus ca are* C a spus ca a
primit plata" insa aceasca c$itanta ii era opozabila creditorului numai daca purta sigiliile
celor 7 martori" pe cand c$itantele redactate in mod subiecti# pro#eneau de la creditor"
care utiliza formula *am scris ca a primit*% asemenea c$itante ii erau opozabile
creditorului c$iar daca nu purtau sigiliile martorilor de #reme ce erau scrise c$iar de
creditori
.orma platii a fost gu#ernata de principiul simetriei sau principiul corespondentei
formelor conform caruia obligatia se stinge prin utilizarea unui act identic cu cel care a
creeat,o" dar intrebuintat in sens in#ers' )stfel" daca obligatia se nastea prin arama si
balanta" ea se stingea tot prin arama si balanta sau daca obligatia se nastea ditr,un
contract #erbal format prin intrebare si raspuns" ea se stingea tot prin intrebare si
raspuns" caci potri#it lui =aius" in #ederea nasterii obligatiunii" primus il intreaba pe
secundus daca ii promite sa ii dea 1<<" iar secundus raspunde ca promite' 0entru ca
aceasta obligatie sa se singa" secundus il intreaba pe primus *oare ceea ce ti,a promis
ai primitD*" iar secundus raspunde ca a primit' daca forma solemna care intrunea e&pres
principiul simetriei era respectata" obligatia se stingea c$iar daca nu se facuse plata
efecti#a" iar daca se facea plata efecti#a dar nu era respectat principiul simetrie"
obligatia nu se stingea desi era platita'
' darea in plata E este o #ariant a platii" cu diferenta ca debitorul isi e&ecuta obligatia
transmitandu,i creditorului un alt lucru decat cel stabilit prin contract' Darea in plata se
putea face fie prin con#entia partilor" fie pe baza unui te&t din lege'
3. Novatiunea (novatio) , un mod de stingere a obligatiilor care se realizeaza prin
inlocuirea unei obligatii #ec$i cu o obligatie noua" operatiune juridica pe care o denumim
novarea unei obligatii' )ceasta no#are a obligatiei se putea face la romani numai prin
stipulatiune sau prin contractul litteris' S,a decis ca no#atiunea nu a#ea o forma proprie
si ca a imprumutat forma te$nica prin care se realizau alte operatiuni juridice" in sensul
ca stipulatiunea si contractul litteris nu au fost create in #ederea no#arii unei obligatii" ci
au fost create in alte scopuri" dar au fost astfel adaptate incat sa poate fi utilizate si in
#ederea no#arii unei obligatii" de aceea jurisconsultii clasici afirmau ca nu e&ista
no#atiune consensuala in intelesul ca obligatia iz#orata dintr,un contract consensual nu
poate fi inlocuita cu o obligatie iz#orata din alt contract consensual" ci numai printr,o
obligatie iz#orata din stipulatiune sau din contractul litteris' In #ederea realizarii
no#atiunii e&ista mai multe conditii:
, o obligatie veche , nu presupunea intrunirea unor conditii speciale
, o obligatie noua , intotdeauna o obligatie de drept strict deoarece stipulatiunea
si contractul litteris prin care se realizeaza locatiunea sunt contracte de drept
strict
, acelasi obiect , presupune aceeasi datorie" intrucat daca noua obligatie ar a#ea
alt obiect" nu s,ar realiza o no#atiune" ci s,ar naste o noua obligatie alaturi de cea
#ec$e' Nu intamplator jurisconsultii spunea ca no#atiunea este operatiunea
juridica prin care obiectul #ec$ii obligatii este transmis in noua obligatie' !otusi" in
dreptul pretorian s,a admis c$iar si no#atiunea cu sc$imbare de opinie in mod
e&ceptional.
, un element nou , pentru ca altminteri nu putem face distinctie intre cele doua
obligatii" dar in legatura cu elementul nou trebuie sa distingem intre no#atiunea
care se realizeaza intre aceleasi persoane si no#atiunea cu sc$imbare de debitor
sau cu sc$imbare de creditor' Daca no#atiunea se realizeaza intre aceleasi
persoane" elementul poate consta in introducerea unui termen" a unei conditii
sau la suprimarea lor" iar daca no#atiunea se realizeaza inter no#as personas"
atunci elementul nou #a consta fie in sc$imbarea debitorului" fie in sc$imbarea
creditorului' In cazul no#atiunii cu sc$imbare de debitor este necesar
consimtamantul #ec$iului debitorD NU" ci este suficient sa se inc$eie o
stipulatiune sau un contract nou emis intre nou creditor si debitor" de #reme ce
pe creditor nu il intereseaza cine plateste' 2a no#atiunea cu sc$imbare de
creditor este necesar si consimtamantul #ec$iului creditor deoarece in spatele
no#atiunii cu sc$imbare de creditor se ascunde o cesiune de creanta" adica se
ascunde o transmitere a dreptului de creanta de la #ec$iul creditor la noul
creditor" transmitere care nu este de conceput ara consimtamantul #ec$iului
creditor'
, intentia de a nova , rezulta din forma contractelor intrucat ori de cate ori
stipulatiunea sau contractul litteris se utilizau in #ederea no#arii unei obligatiuni"
a#eau o forma speciala" forma prin care rezulta intentia partilor de a no#a
obligatia' 6ai tarziu" odata cu decaderea formalismului pe taram contractual"
intentia partilor de a no#a se prezuma" iar imparatul /ustinian a stabilit ca partile
trebuie sa isi manifeste e&pres intentia de a,si no#a obligatia'
4. compensatiunea
5. remiterea de datorie
Curs 8
Compensatiunea se realizeaza prin cumpanirea a doua creante si datorii
reciproce" astfel incat e&ecutarea se poarta numai asupra diferentei" ceea ce presupune
ca persoane au in acelasi timp" una fata de cealalta" si calitatea de creditor" si
calitatea de debitor' Spre e&emplu" daca 0rimus are o creanta de 1<< fata de
Secundus" iar Secundus are o creanta de -< fata de 0rimus" prin efectuarea
compensatiunii Secundus ii plateste diferenta lui 0rimus si astfel se sting ambele
obligatii' De accea 6odestin spunea: *Compensatio est debiti et crediti inter se
contributio* (Compensatiunea inseamna scaderea unor datorii si ale unor creante unele
din altele)'
2a romani compensatiunea era de $ %or&e :
1) Compensatiunea conventionala , se realiza prin con#entia partilor si nimic nu se
opunea ca partile sa faca o compensatiune din proprie initiati#a
) Compensatiunea judiciara , era facuta de judecator cu ocazia solutionarii cauzei' In
Epoca Veche" pe cand se aplica procedura legis actiunilor" compensatiunea judiciara nu
a fost posibila intrucat se opunea principiului unitatii de c$estiune' De #reme ce in
procedura legis actiunilor nu e&istau e&ceptiuni" iar in acelasi proces numai reclamantul
putea sa,si formuleze pretentiile intrucat" daca paratul a#ea si el de formulat anumite
pretentii fata de reclamant" trebuia sa declanseze un nou proces' 2a inceputul Epocii
Clasice s,a admis compensatiunea judiciara in cazul creantelor si datoriilor reciproce
care iz#orau din acelas contract de buna,credinta'
Imparatul 6arc )ureliu a initiat o reforma prin care a de#enit posibila
compensatiunea judiciara in cadrul creantelor si datoriilor reciproce care iz#orau din
contracte diferite, unilaterale si de drept strict. +eforma lui 6arc )ureliu s,a intemeiat pe
conceptia ca acela care pretinde ceea ce trebuie sa instituie comite un dol' Spre
e&emplu" daca reclamantul are o creanta de 1<< asupra paratului si paratul la randul lui
are o creanta de -< fata de reclamant" iar reclamantul cere 1<<" paratul ii #a cere
pretorului sa introduca in formula e&ceptiunea de dol" iar pretorul introduce in formula
acea e&ceptiune'
In faza a doua a procesului" fata de aceasta redactare a formulei" judecatorul, in
calitatea sa de scla# al formulei, #erifica daca e&ceptiunea este intemeiata si constata
ca este intemeiata' Constantand ca e&ceptiunea este intemeiata el #a pronunta o
sentinta de absol#ire deoarece in procedura formula este posibila condamnarea la mai
putin" astfel incat reclamantul pierde procesul" dar nu numai procesul, caci pierde si
dreptul de creanta in intregime prin efectul e&tincti# a lui litis contestatio' Prin ur&are'
recla&antul care nu %ace co&pensatiune din proprie initiati(a si nu cere nu&ai
di%erenta (a pierde tot) De aceea reclamantul are tot interesul sa ceara numai
compensatiunea'
6ai tarziu" s,a admis compensatiunea si in cazul creantelor si datoriilor reciproce
care iz#orasc din contracte diferite de buna,credinta" iar in #remea imparatului /ustinian"
compensatiunea judiciara a fost admisa pe scara generala'
emiterea de datorie C iertarea de datorie% se realizeaza prin moduri ci#ile si
prin moduri pretoriene'
Modurile civile C aplicatiuni ale principiului simetriei" ale principiului
corespondentei formelor" conform caruia obligatia se stinge prin utilizarea unei forme
identice cu cea care a creat,o, dar intrebuintata in sens in#ers' )ceste forme solemne
sunt in numar de 3:
1) per aes et libra& C inseamna plata in alama si balanta si se utilizeaza in #ederea
stingerii acelor obligatiuni care s,au nascut din mancipatiunea fiduciara' )ceasta forma
solemna presupune prezenta partilor" prezenta celor - martori" prezenta lui libripens,
precum si a balantei de alama' In acest cadru" debitorul afirma" prin cu#inte solemne" ca
efectueaza plata (in realitate nu plateste) dar" intrucat s,au utilizat formele solemne date
de principiul simetriei" datoria se stinge'
) acceptilatio (enbis C forma solemna prin care se sting obligatiile nascute din
contractele #erbale formate prin intrebare si raspuns caci" in #ederea nasterii
obligatiunii" 0rimus il intreaba pe Secundus : *0romiti sa,mi dai 1<<D* iar Secundus
raspunde *0romit*' 0entru ca aceasta obligatie sa se stinga" se #a utiliza aceeasi forma
dar in sens in#ers" caci de data aceasta Secundus este acela care formuleaza
intrebarea prin cu#intele : * 5are ceea ce ti,am promis ai primitD*' 0rimus raspunde ca a
primit desi in realitate nu primise nimic dar obligatia se stinge intrucat forma solemna a
fost respectata'
3) acceptilatio litteris C forma prin care se sting obligatiile nascute prin contracte"
inc$eiate in forma scrisa deaoarece obligatia nascuta dintr,un contract inc$eiat in forma
scrisa se #a stinge tot prin utilizarea formei scrise'
Modurile pretoriene prin care se realizeaza iertarea de datorie sunt:
, pactu& de non petendo (pactul pentru ca sa nu ceara) C o simpla intelegere a
partilor prin care debitorul este iertat de datorie' Si daca totusi dupa inc$eierea acestei
con#entii creditorul intenteaza actiunea impotri#a debitorului" acesta se #a apara cu
succes" oferindu-i creditorului e*ceptio pacti de non petendo
- contrarius consensus C aplicarea principiului simetriei la obligatiile care iz#orasc din
simpla con#entie a partilor intrucat" obligatiile iz#orate din simpla con#entie se sting tot
prin simpla con#entie'
Insa" pe langa modurile #oluntare de stingere a obligatiilor" romanii au cunoscut
si moduri nevoluntare de stingere a obligatiilor" care sunt denumite astfel intrucat
ele nu presupun manifestarea de #ointa a partilor si sunt in numar de -:
1) I&posibilitatea de e*ecutare , apare atunci cand debitorul datoreaza un lucru
indi#idual determinat care piere fara #ina sa" adica piere fie prin inter#entia cazului
fortuit" fie prin inter#entia fortei majore' Insa" problema imposibilitatii de e&ecutare nu se
produce atunci cand debitorul datoreaza lucruri de gen intrucat lucrurile de gen nu pier'
) Con%u+iunea , consta in intrunirea calitatilor de creditor si de debitor asupra uneia
dintre parti (e&" prin mostenirea creditorului de debitor sau in#ers)' Unele precizari sunt
necesare cu pri#ire la obligatiile cu pluralitate de subiect:
, daca creditorul il mosteneste pe debitorul principal se #a stinge si datoria garantului'
Daca insa" creditorul il mosteneste pe garant" datoria debitorului principal nu se stinge'
, daca partile sunt pe picior de egalitate" trebuie sa facem distinctie intre obligatiile
conjuncte si obligatiile coreale intrucat la obligatiile conjuncte (di#izibile) daca creditorul
il mosteneste pe unul dintre debitori"se #a stinge datoria acelui debitor" iar ceilalti
debitori #or ramane si pe mai departe obligati pentru partea lor din datorie" pe cand la
obligatiile coreale" daca creditorul il mosteneste pe unul dintre debitori" ceilalti debitori
#or ramane si pe mai departe obligati pentru tot" astfel incat oricare dintre debitori #a
putea sa fie tinut pentru intreaga datorie'
3) ,oartea , ducea la stingerea obligatiilor deoarece" multa #reme romanii nu au admis
ideea de transmitere a creantelor si a datoriilor pentru ca" in conceptia #ec$ilor romani"
obligatia este oglinda juridica a dreptului de razbunare" iar dreptul de razbunare nu
poate fi transmis la urmasi' Cu timpul insa" pe fondul dez#oltarii economiei" #orbim de
principiul continuitatii persoanei defunctului" romanii au admis transmiterea creantelor si
datoriilor la urmasi insa" urme ale stra#ec$ii conceptii s,au pastrat pana in epoca
clasica" do#ada ca datoriile si creantele iz#orate din delictele de #atamare corporala au
ramas intransmisibile si in dreptul clasic" intrucat" spuneau jurisconsultii" asemenea
delicte respira razbunare" sunt intim legate de persoana delic#entului" de accea nu pot fi
transmise.
1) Capitis de&inutio , a#em in #edere numai cazul abro-atiunii" caci e actul prin care
o persoana sui juris denumita abrogat trece sub puterea altei persoane sui iuris
denumita abrogant" ceea ce inseamna ca prin efectul abrogatiunii" abrogatul de#ine
persoana alien iuris" nu mai are un patrimoniu propriu" iar bunurile si creantele sale trec
in patrimoniului abrogantului' Cu toate acestea" abrogantul nu isi asuma si datoriile
abrogatului" astfel incat creditorii abrogatului nu,si pot #alorifica drepturile de creanta
nici pe seama abrogatului, nici pe seama abrogantului' Ei nu isi pot #alorifica drepturile
de creanta pe seama abrogatul" intrucat abrogatul este persoana alien iuris" dupa cum
creditorii abrogatului nu,si pot #alorifica drepturile de creanta nici pe seama
abrogantului intrucat se opune principiului relati#itatii efectelor contractelor" in sensul ca
intre creditorii abrogatului si abrogant nu s,a inc$eiat niciun contract'
0retorul a considerat ca o asemenea solutie nu este ec$itabila de #reme ce abrogantul
dobandeste bunurile abrogantului dar nu,si asuma si datoriile lui" iar creditorii
abrogatului nu,si mai pot #alorifica drepturile de creanta' De aceea" pretorul a creat
restitutio in integrum ob capitis deminutionen, prin care actul abrogatiunii a fost
desfiintat, dar numai in relatiile dintre abrogat si creditorii sai" astfel incat creditorii
abrogatului isi puteau #alorifca drepturile de creanta pe seama bunurilor abrogatului si
numai dupa aceea" daca mai ramaneau" bunurile abrogatului treceau in patrimoniul
abrogantului'
-) Prescriptia e*tincti(a , duce la stingerea obligatiilor, caci trecerea timpului
afecteaza fizionomia obligatiei care este notata prin cu#antul prescriptie' )tunci cand
prin trecerea timpului" o stare de fapt se transforma in drept" prescriptia este denumita
achi!itiva (e&' uzucapiunea)' Iar atunci cand prin trecerea timpului se stinge un drept"
prescriptia este denumita e"tinctiva' Desi" in #ec$iul drept roman pe cand se aplica
procedura legis actiunilor" trecerea timpului nu putea afecta drepturile de creanta
deoarece" asa cum am #azut se aplica principiul simetriei" in sensul ca obligatia se
putea stinge numai daca erau respectate anumite forme solemne' Dar" dupa adoptarea
legii )ebutia" odata cu introducerea procedurii formulare" au aparut si actiunile
pretoriene" prin care erau sanctionate anumite drepturi de creanta" iar daca acele
drepturi de creanta nu erau #alorificate in termen de un an" ele se stingeau intrucat
actiunile pretoriene figurau in edictul pretorului" care era #alabil numai pe termen de un
an'
In dreptul postclasic a fost introdusa prescriptia e&tincti#a generala de 3< de ani" astfel
incat daca un drept de creanta nu se #alorifica in 3< de ani de la scadenta" el se stingea
prin efectul prescriptiei e&tincti#e'
T"ANS.!"UL /T"ANS,IT!"!A0 O#LIATIILO"
;ec$ii romani nu au admis ideea de treansmitere a drepturilor patrimoniale de
#reme ce ele erau e&presii ale ideii de putere" iar puterea nu se transmite, ci se
creeaza' Cu timpul insa" odata cu re#olutia economica" romanii au initiat reforme
succesi#e prin care s,a putut realiza transferul (transmiterea) obligatiilor' In acest mod"
ei au creat o serie de procedee juridice prin care s,a putut realiza transmiterea
drepturilor de creanta" precum si procedee juridice prin care s,a putut realiza si
transmiterea datoriilor'
Transmiterea drepturilor de creanta este denumita cesiune de creanta)
Cesiunea de creanta consta in transmiterea unuiu drept personal sau de creanta de la
#ec$iul creditor la noul creditor' ;ec$iul creditor este denumit cedant9cedent.Noul
creditor este denumit cesionar, iar debitorul este denumit debitor cedat.
Initial" cesiunea de creanta s,a putut realiza prin no#atiunea cu sc$imbare de
creditor' Cu toate ca atunci cand partile recurgeau la no#atiune nu se realiza propriu,zis
o transmitere (cesiune) de creanta deoarece prin no#atiune #ec$ea obligatie se stingea
si lua nastere o obligatie noua" astfel incat noul creditor (cesionarul) nu dobandea
acelasi drept" ci un drept nou nascut din noua obligatie'
0e de alta parte" prin no#atiune" accesoriile #ec$ii creante se sting" adica se
sting si garantiile si e&ceptiunile" astfel incat cesionarul dobandeste o creanta mai putin
sigura'
In al treilea rand" no#atiunea cu sc$imbare de creditor nu se poate face fara
consimtamantul debitorului" care trebuie sa se oblige prin stipulatiune sau prin
contractum litteris fata de noul creditor' De aceea" romanii au recurs la un nou procedeu
mai e#oluat si anume au recurs la mandatul judiciar pe care l,au adaptat de asa
maniera incat" sa poata fi utilizat in #ederea realizarii sesiunii de creanta' 0rin mandatul
judiciar" mandantul il imputerniceste pe mandatar sa intenteze actiune impotri#a
debitorului si sa #alorifice un anumit drept de creanta" dupa care mandatarul are
obligatia sa transmita #aloarea acelei creante asupra mandantului' )cesta este
&andatul 1udiciar obisnuit) )cest mandat a fost mai tarziu adaptat in asa fel incat sa
poata fi utilizat pentru realizarea cesiunii creanta, iar forma adaptata a mandatului
judiciar a fost denumita &andantu& in re& sua& (mandatul in propriul interes), adica
un mandat care se inc$eia in interesul mandatarului" in sensul ca" dupa ce mandatarul
#alorifica dreptul de creanta pe seama debitorului" nu mai a#ea obligatia de a transmite
#aloarea acelei creante mandantului, ci o pastra pentru sine (creanta #alorificata de
mandatar din imputernicirea mandantului ramanea in patrimoniul mandatarului astfel
incat mandantul de#ine cedant" iar mandatarul de#ine cesionar de #reme ce dreptul de
creanta #alorificat pe seama debitorului ramane in patrimoniul sau)'
andatul in rem suam a cunoscut o e#olutie in 3 %a+e:
1) siste&ul cesiunii de actiuni , mandantul" in calitatea sa de cedant" il imputerniceste
pe mandatar sa intenteze actiunea impotri#a debitorului cedat" de unde rezulta ca in
prima faza nu se realizeaza propriu,zis o transmitere a dreptului de creanta, ci numai o
transmitere a dreptului de a intenta actiunea impotri#a debitorului cedat' Intrucat acea
actiune iz#ora din contractul de mandat" iar mandatul este un contract re#ocabil "
mandantul a#ea posibilitatea de a re#oca oricand contractul, iar mandatarul nu il mai
putea urmari in justitie pe debitorul cedat intrucat nu mai dispunea de actiune' 0e de
alta parte" actiunea intentata de mandatar are o formula redactata cu transpozitiune"
caci in intentio este mentionat numele mandantului (cedantului), caci el este titularul
dreptului de creanta' In condemnatio este mentionat numele mandatarului care este
cesionar intrucat mandatarul participa la dezbaterile procesului si urmeaza sa suporte
efectele sentintei' .ata de aceste incon#eniente s,a trecut la faza a doua" la sistemul
actiunilor utile.
) siste&ul actiunilor utile , mandatarul" in calitatea sa de cesionar dobandea actiuni
proprii denumite actiuni utile si care nu mai depindeau de contractul de mandat" astfel
incat c$iar daca mandatul era re#ocat" cesionarul isi pastra si pe mai departe actiunile
utile ca fiind proprii" pe care le putea intenta impotri#a debitorului cedat' Cu toate
acestea" cedantul ramanea titular al actiunilor directe" actiuni care iz#orau din contracte
pe care cedantul le inc$eiase cu debitorul cedat' Daca cedantul intenta actiunea directa
impotri#a debitorului cedat" actiunea utila a cesionarului ramanea fara obiect deoarece
obligatia s,a stins prin plata pe care debitorul cedat a facut,o fata de cedant'
Debitorul cedat putea sa,i plateasca datoria din proprie initiati#a cedantului" iar daca
debitorul cedat prefera sa,i plateasca cedantului" iarasi obligatia se stingea prin plata,
iar actiunea utila a cesionarului nu mai a#ea obiect' De aceea" s,a trecut la faza a 3,a'
3) siste&ul per%ectionar prin re%or&a i&paratului 2ustinian , daca cesionarul il
soma pe debitorul cedat sa faca plata" datoria debitorului se stingea numai daca ii
platea cesionarului caci" daca debitorul cedat ii platea cedantului ramanea si pe mai
departe debitor' 5bligatia debitorului cedat se stingea numai daca ii platea cesionarului'
Din acel moment" mandatum in rem suam a de#enit un procedeu juridic perfect elaborat
in #ederea realizarii operatiunii juridice a cesiunii de creanta'
Curs 13
arantiile 4 0rocedee juridice pe care romanii le,au creat pentru a,i pune la
adapost pe creditori fata de consecintele e#entualei insol#abilitati a debitorilor' Sunt de
doua feluri: personale si reale'

Personale! procedee juridice prin care un debitorul accesor denumit garant se
alatura debitorului principal" promitandu,i creditorului ceea ce i,a promis si debitorul
principal' Iar daca debitorul principal se do#edeste insol#abil" creditorul isi #alorifica
dreptul de creanta pe seama garantului'
Cea mai #ec$e garantie personala cunoscuta de romani e o aplicatiune a
contractelor #erbale si poarta denumirea de sponsio deoarece la intrebarea
creditorului" garantul raspunde prin #erbul spondeo intrucat dupa ce se inc$eie
contractul dintre creditor si debitorul principal" se mai inc$eie un contract intre creditor si
debitorul accesor (garant)" ocazie cu care creditorul il intreaba pe garant >Idem dari
spondesD? (>0romiti acelasi lucruD?)" iar garantul raspunde >Spondeo? (promit)' )cel
garant care se obliga prin pronuntarea #erbului spondeo e denumit sponsor' Insa in
conceptia #ec$ilor romani #erbul spondeo a#ea #ocatia speciala de a atrage gratia
zeilor +omei" incat acest #erb putea fi pronuntat numai de cetatenii romani" nu si de
peregrini si de aceea" la origine" peregrinii nu au putut fi garanti'
Cu timpul insa" odata cu dez#oltarea economiei de sc$imb" romanii au fost
interesati ca si peregrinii sa poata fi garanti si de aceea a fost create o noua garantie
personala" care se forma pot prin intrebare si raspuns" cu deosebirea ca la intrebarea
creditorului" garantul raspundea prin #erbul fidepromitto' )cest #erb era accesibil si
peregrinelor" astfel incat si peregrinii au putut de#eni garanti' Noua garantie a fost
denumita #idecomissio" iar garantul fidecomissor' Dar situatia sponsorilor si a
fidecomisorilor era intacta' In primul rand deoarece creditorul a#ea posibilitatea sa,l
urmareasca mai intai pe garant si daca acesta platea" nu dispunea de mijloace juridice
pentru a se intoarce impotri#a debitorului principal" astfel incat nu se putea despagubi
pentru plata facuta' Iar daca erau mai multi garanti si de regula erau mai multi" oricare
dintre ei putea fi urmarit pentru intreaga datorie si daca platea" nu se putea intoarce
impotri#a cogarantilor si nu le putea cere partea contributi#a din datorie' De aceea"
garantii au protestat pana cand" spre sfarsitul republicii" s,au adoptat 1 legi fa#orabile
garantilor" dintre care mai importante sunt:
, le-ea Publilia E garantul care platea datoria a#ea dreptul sa se intoarca
impotri#a debitorului principal si sa se despagubeasca pentru plata facuta
, le-ea .uria de sponsu E cuprinde doua dispozitii' Potrivit primei dispo!itii"
daca sunt mai multi garanti" datoria se imparte de drept in momentul
scadentei intre toti garantii" indiferent daca sunt sau nu sol#abili" spre
e&emplu daca e&ista 3 garanti dintre care doi sunt sol#abili si unul insol#abil"
in momentul scadentei datoria se #a imparti automat la 3" astfel incat
creditorul poate sa #alorifice numai 93 din creanta sa" ceea ce inseamna ca
in regimul legii .uria de sponsu" consecintele insol#abilitatii unor garanti nu
sunt suportate de garantii sol#abili" ci de creditor' Potrivit celei de a doua
dispo!itii a legii" datoriile sponsorilor si fidepromissorilor contractate in Italia
se sting daca nu sunt #alorificate in ani de la scadenta' Si aceasta dispozitie
e fa#orabila garantilor deoarece creditorii erau interesati sa,si #alorifice
creantele cat mai repede" inainte de ani si astfel se pre#enea acumularea
de dobanzi pe seama garantilor'
.ata de aceste dispozitii fa#orabile garantilor" a #enit randul creditorilor sa
protesteze" care spuneau pe buna dreptate ca afacerile lor sunt tot mai nesigure si de
aceea" la sfarsitul Epocii ;ec$i sau inceputul celei clasice s,a creat o noua garantie
personala care se forma tot prin intrebare si raspuns" cu particularitatea ca la intrebarea
creditorului" garantul raspundea prin #erbul fideiubeo (consimt pe cu#antul meu)'
=arantul care se obliga prin pronuntarea acestui #erb era numit fideiussor" iar garantia
%ideiussio'
.ireste" intre fideiussio si #ec$ile garantii personale e&ista o serie de deosebiri"
astfel:
, 0rin sponsio si fideocomissio puteau fi garantate numai obligatiile care
iz#orau din contracte #erbale" pe cand prin fideiussio putea fi garantata orice
obligatie" inclusi# cea delinctuala
, 5bligatiile lui sponso si ale lui fideipromissor nu erau transmisibile" nu treceau
la romani" pe cand obligatiile lui fideiussor erau transmisibile
, Intrucat noua garantie a aparut dupa adoptarea celor 1 legi fa#orabile
garantilor" dispozitiile acelor legi nu i se aplicau" astfel incat daca fideiussor
platea" nu se intoarce impotri#a debitorului principal" iar daca erau mai multi
fideiussori" acela care platea datoria nu se putea intoarce impotri#a
cofideiussorilor si nu le putea cere partea contributi#a de indatoriri'
Cu alte cu#inte" fideiussorii se aflau in situatia pe care au a#ut,o sponsorii si
fideipromissorii inainte de adoptarea celor 1 legi' De aceea fideiussorii au cerut sa li se
aplice si lor dispozitiile celor patru legi" ceea ce nu s,a intamplat' !otusi" in decursul
timpului" in dreptul classic si postclasic s,au creat 3 beneficii(drepturi acordate cu titlu
e&ceptional" drepturi e&ceptionale) pentru fideiussori' E #orba despre:
#ene%iciul de cesiune de actiuni C creatie a jurisprudentei' 0otri#it lui" garantul
care declara in fata pretorului ca este dispus sa faca plata are dreptul de a,i cere
creditorului sa,i trasmita toate actiunile pe care le are impotri#a debitorului principal pt
ca intentand acele actiuni impotri#a debitorului principal sa se poata despagubi pentru
plata facuta' Daca creditorul ii ceda garantului acele actiuni" garantul platea si astfel
litigiul se stingea" urmand ca garantul sa se desbagubeasca prin actiunile cedate' Daca
insa creditorul refuza sa,I cedeze garantului actiunile pe care le are impotri#a debitorului
principal" atunci garantul ii cere pretorului sa introduca in formula o e&ceptiune de dol'
0retorul introducea e&ceptiunea in formula" iar in faza a doua a procesului judecatorul
#erifica daca e&ceptiunea de dol este intemeiata' Si constatand ca e intemeiata"
judecatorul pronunta sentinta de absol#ire' )tfel incat creditorul pierdea si procesul si
dreptul de creanta" nu,l mai putea urmari pe debitorul principal' 0rocesul il pierdea prin
efectul e&ceptiunii de dol" iar dreptul de creanta il pierdea prin efectul e&tincti# al lui litis
contestatio' De aceea" practic" ori de cate ori garantul declara ca este dispus sa faca
plata" creditorul era interest sa,i cedeze garantului toate actiunile pe care le a#ea
impotri#a debitorului principal" pentru ca altmiteri pierdea totul' Unele complicatii puteau
sa apara atunci cand creditorul isi garanta dreptul de creanta si printr,o garantie
personala si printr,o ipoteca' Intr,o asemenea situatie" creditorul poate prefera sa,si
#alorifice garantia personala' In acest caz" garantul" care e c$emat in fata pretorului"
spune ca #a plati daca creditorul ii cedeaza actiunea ipotecata pe care o are impotri#a
debitorului principal' Creditorul i,o cedeaza" garantul plateste" dupa care constata ca
actiunea ipotecara pe care i,a cedat,o creditorul nu mai are obiect deoarece ipoteca e
un drept accesor si de stinge odata cu creanta pe care o garanteaza' 5ri in ipoteza
noastara" creanta garantata cu ipoteca s,a stins prin plata facuta de fideiussor' In
asemenea situatii" spun jurisconsultii" garantul nu face o plata" ci cumpara dreptul de
ipoteca de la creditor' Cu alte cu#inte" in conceptia jurisconsultilor" suma de bani remisa
de garant nu este obiectul unei plati" ci e pretul ipotecii' )stfel ipoteca nu se stinge" iar
garantul se poate despagubi'
#ene%iciul de di(i+iune a fost creat de imparatul 4adrian printr,o constitutiune
imperial' 0otri#it acestui beneficiu" daca sunt mai multi garanti" garantul care e urmarit
in justitie are dreptul de a,i cere creditorului sa imparta datoria intre toti garantii care
sunt sol#abili in momentul lui litis contestatio' Din aceasta definitie rezulta ca intre
regimul introdus prin legea .uria de sponsu si regimul introdus prin beneficiul de
di#iziune e&ista mai multe deosebiri'
"n primul rand" potri#it legii .uria de sponsu" datoria se impartea de drept
automat intre garanti" pe cand in sistemul beneficiului de di#iziune" datoria se impartea
intre garanti numai la cererea e&presa a garantului urmarit in justitie' Iar daca acel
garant omitea sa ceara di#iziunea tatalui ei era condamnat sa plateasca intreaga
datorie" iar dupa platea nu dispunea de mijloace juridice pentru a ce intoarce impotri#a
cogarantilor si prin urmare nu se putea despagubi' 6ai mult" in sistemul legii .uris de
sponsu" garantul urmarit in justitie nu putea renunta la di#iziunea datoriei" pe cand in
sistemul beneficiului di#iziunii garantul a#ea aceasta posibilitate'
"n al doilea rand" potri#it legii .uria de sponsu" datoria se impartea intre totii
garantii" indiferent daca erau sau nu sol#abili" pe cand la beneficiul de di#iziune" datoria
se impartea numai intre garantii sol#abili" astfel incat daca din 3 garanti unul era
insol#abil" datoria se impartea la " ceea ce inseamna ca in sistemul legii .uria de
sponsu consecintele insol#abilitatii unor garanti sunt suportate de creditor" iar la
beneficiul de di#iziune" aceste consecinte sunt suportate de garanti sol#abili" care
platesc si pentru cei insol#abili'
"n al treilea rand" potri#it legii .uria Desponsu" di#iziunea datoriei se facea in
momentul scadentei" pe cand la beneficiul de di#iziune datoria se impartea intre garanti
in momentul lui litiscontestatio" in inter#alul de timp cuprins intre momentul scadentei si
momentul lui litiscontestatio treceau luni de zile" putea de#eni insol#abili si alti garanti" in
paguba acelora care ramaneau sol#abili si care plateau si pentru cei insol#abili'
#ene%iciul de discutiune 4 garantul care e urmarit in justitie are dreptul de a,i
cere creditorului sa se indrepte mai intai impotri#a debitorului principal si numai daca
debitorul principal se do#edeste insol#abil sa,l c$eme in justitie pe garant printr,o noua
actiune' 5ri acest beneficiu nu se putea #alorifica in practica deoarece se opunea
efectului e&tincti# al lui litis contestatio in sensul ca daca creditorul il c$ema in justitie pe
debitorul principal" iar acela se do#edea insol#abil" dreptul de creanta al creditorului se
stingea in procesul cu debitorul principal' Iar daca dreptul se stingea si daca acolo unde
nu e&ista drept nu e&ista nici actiune in justitie inseamna ca titularul creantei nu,l mai
poate c$ema in justitie si pe garant" incat la origine beneficiul de discutiune a#ea o
#aloare pur teoretica' !otusi" in practica" la sugestia jurisconsultilor" creditorul si garantul
inc$eiau o con#entie prin care garantul promitea ca in ipoteza in care debitorul principal
se #a do#edi insol#abil" garantul nu se #a pre#ala de efectul e&tincti# al lui litis
contestatio si #a accepta sa se judece" incat creditorul putea sa,l urmareasca mai intai
pe debitorul principal" daca acela se do#edea insol#abil pe baza con#entiei putea sa,l
c$eme in justitie si pe garant' Insa acea con#entie de buna credinta nu era sanctionata
juridiceste" incat respectarea ei depindea de buna credinta a garantului'
0entru a bune capat acestui sistem ec$i#oc" imparatul /ustinian a desfiintat in
mod e&pres efectul e&tincti# al lui litis contestatio" astfel incat beneficiul de discutiune
putea fi #alorificat pe deplin" caci creditorul" la cererea garantului" putea sa,l
urmareasca mai intai pe debitorul principal si daca acela se do#edea insol#abil" putea
sa,l urmareasca printr,o noua actiune si pe garant'
Cati#a ani mai tarziu" in -3-" imparatul /ustinian a clarificat definiti# lucrurile"
obligandu,l pe creditorul sa,l urmareasca mai intai pe debitorul principal'
Cele 3 garantii personale presupun respectarea unor forme solemne' Insa pe
langa garantiile personale solemne" romanii au cunoscut si 3 garantii personale
nesolemne" care se formeaza prin simpla co#entie a partilor" insa nu au aplicatiune
generala'
arantiile reale 4 0rocedee juridice prin care debitorul atribuie un lucru
creditorului sau fie sub forma transmiterii proprietatii sau a posesiunii" fie sub forma
constituirii unui drept de ipoteca cu efectul de la scadenta' Daca debitorul nu,si
plateaste datoria" creditorul isi poate #alorifica dreptul de creanta pe seama lucrului
atribuit cu preferinta fata de creditorii c$irografari' Din aceasta definitie rezulta indirect
ca romanii au cunoscut 3 garantii reale" care sunt denumite fiducia" gajul si ipoteca'
$iducia se formeaza prin transmiterea unui lucru cu titlu de proprietate prin
mancipatio sau in iure cessio de catre debitor creditorul sau" transmitere insotita de o
con#entie prin care creditorul promite ca #a retransmite lucrul debitorului daca acesta isi
#a fi platit datoria la scadenta" de unde rezulta ca fiducia e o con#entie grefata fie pe
mancipatiune" fie pe in iure cessio si mai rezulta ca prin aceasta garantie creditorul
de#ine proprietar al lucrului si totodata debitor conditional" intrucat daca la scadenta
debitorul plateste" creditorul se transforma in debitor" a#and obligatia de a retransmite
proprietatea asupra lucrului dat in garantie' Insa acasta garantie prezinta deza#antaje
pentru debitor deoarece dupa ce debitorul plateste are la dispozitie o actiune personala
iz#orata prin con#entie prin care ii poate cere creditorului sa,I restituie lucrul" insa
actiunea personala nu se bucura nici de dreptul de urmarire" nici de dreptul de
preferinta" caci numai titularii unor actiuni reale pot e&ercita aceste drepturi' De aceea"
daca creditorul de#ine insol#abil" debitorul" dupa ce plateste" #a #eni in concurs cu
creditori creditorului sau si nu #a putea obtine intreaga #aloare a lucrului dat in garantie"
ci numai o parte' Daca lucrul dat in garantie ajunge in mainile unor terti" debitorul nu,I
poate c$ema in justitie pe acei terti deoarece" in calitatea sa de titular al unui drept
personal" nu are dreptul de urmarire' In plus" fiducia prezinta deza#antajul ca
intelegerea partilor este gre#ata de mancipatiune sau de iure cessio" care sunt acte de
drept ci#il" accesibile numai cetatenilor romani" ceea ce inseamna ca peregrinii nu
a#eau acces la fiducie.
De aceea" romanii au creat o noua garantie reala" pe care au denumit,o gaj'
Curs 11
%ajul (pignus) C un efect al contractului real' )cest mecanism presupune ca
debitorul sa transmita creditorului, cu titlul de posesiune" prin intermediul prea#izului" un
anumit lucru" transmitere prin care creditorul promitea sa transmite lucrul pe care il
primise catre debitor" daca acesta isi #a fi platit datoria la scadenta'
Dupa ce platea datoria" debitorul" intrucat a#ea in continuare calitatea de
proprietar a lucrului garantat" a#ea o pozitie favorabila in comparatie cu creditorul, care
garantase in baza unei fiducii" caci el era titular de drept real' )stfel ca dispunea de o
actiune in re#endicare fata de fostul sau creditor si beneficia de dreptul de preferinta cat
si de dreptul de urmarire cu pri#ire la acel lucru" astfel ca el nu risca sa intre in concurs
cu creditorii fostului sau creditor' Se mentine insa dezavanta#ul ca debitorul nu putea
garanta mai multe datorii cu acelasi lucru" intrucat el transmisese stapanirea materiala a
lucrului creditorului'
=ajul produce insa de aceasta data si conveniente pentru creditor" caci creditorul
nu a#ea dreptul de a instraina lucrul dat cu drept de garantie pt a,si garanta creanta si
nu a#ea nici macar dreptul de a folosi dreptul dat in gaj' El a#ea asadar doar dreptul de
a tine lucrul primit in gaj pana ce debitorul isi platea datoria'
&poteca C raspunde intereselor debitorului, dar si creditorului' Ipoteca prezinta
avanta#ul ca lucrul cu care se garanta ramanea in posesiunea debitorului si numai in
ipoteza in care acesta nu ar fi platit datoria la scadenta" numai atunci creditorul era
ne#oit sa intre in posesiunea lucrului ipotecat si sa,l #anda pt a,si #alorifica astfel
creanta' S,a afirmat ca ipoteca ar fi de origine greceasca.
)naliza e#olutiei ipotecii si a faptelor pe care le,a produs aceasta rele#a ca
ipoteca este o institutie autentic romana" care a purtat la origine aceeasi denumire ca si
gajul" abia in sec III capatand numele de ipoteca pt a se diferentia' 0ot fi identificate mai
multe %a+e:
10 Dreptul de retentie : s,a petrecut pe terenul raporturilor dintre proprietarii de mosii si
arendasii' )rendasul se instala pe o mosie impreuna cu in#entarul sau (in#ecta et illata)
si inc$eia cu mosierul un contract de arenda" in temeiul careia se obliga ca pt terenul
primit spre lucru sa,i plateasca o suma de bani sau o parte din cele obtinute'
E&ecutarea acestei obligatii nu putea fi garantata prin in#entar" sub forma gajului" pt ca
aceasta ar fi presupus deposedarea arendasului de acest in#entar si ar fi insemnat
condamnarea lui la insol#abilitate" moti# pentru care" alaturat contractului de arenda se
inc$eia o con#entie intre aceleasi parti din care iz#ora pt propietarul funciar dreptul de a
retine in#entarul arendasului daca la scadenta acesta nu platea' )cest drept al
arendasului opera doar pe mosie" caci daca arendasul ducea in#entarul agricol in alta
parte" proprietarul funciar nu dispunea de mijloace juridice pt a,l urmari' 0rin urmare"
acest sistem trebuia perfectionat'
$0 Interdictul sal(ian (ordin adm): proprietarul funciar a dobandit posibilitatea ca
proprietarul sa urmareasca arendasul si pe alte mosii' Se nastea insa un incon#enient"
caci era posibil ca arendasul sa instraineze lucrul" iar proprietarul funciar nu a#ea
posibilitatea sa urmareasca lucrul in numele tertilor ac$izitori'
30 Actiunea ser(iana C actiune ce era acordata proprietarului funciar si pe care acesta
o putea introduce oricarei persoane care detinea in#entarul" oriune s,ar fi aflat aceasta'
0roprietarul funciar a de#enit proprietarul unui ade#arat drept real" ceea ce inseamna ca
functional institutia ipotecii era deja cristalizata' E&istase incon#enientul ca acest sistem
nu functiona decat intre proprietari si arenadasi'
40 Actiunea 5uasiser(iana (actiunea ipotecara): putea fi intentata impotri#a oricarei
debitor" moment in care ipoteca a de#enit o institutie reala de aplicatibilitate generala'
+omanii au a#ut mai multe categorii de ipoteci :
a) conventionala C se forma prin simpla intelegere a partilor
b) tacita $ era preinsumata #ointa debitorului de a,si ipoteca un lucru cum este de pilda
gajul' )ceasta categorie se nastea in temeiul obiceiului juridic sau era interpretata prin
lege'
c) privilegiata C trecea inaintea altor ipoteci c$iar daca acestea din urma erau de data
mai #ec$e'
d% testamentara C a aparut in dreptul postclasic si era o forma de ipoteca ce se instituia
dintr,o clauza testamentara si care a#ea functia de a gre#a asupra unor bunuri ale
succesiunii pentru a se garanta fie transmiterea drepturile legat, fie transmiterea unor
bunuri catre un fideicomisar
e% autentica C constituita cu respectarea unor anumite forme% prezenta a#antajul ca
pre#ala asupra altor ipoteci care nu fusesera infiintate cu fond funciar
Ipoteca are mai multe caractere:
, era un drept real: creditorul se bucura de dreptul de urmarire, dar si de dreptul de
creanta
, are un caracter conventional: se constituie prin simpla con#entie a partilor" fara alte
formalitati" ceea ce o face sa ocupe un loc aparte in galeria drepturilor reale romane' Se
constituiau prin intermediul unor acte speciale" incarcate de solemnitati (e&'
mancipatiunea" in iure cessio)
, avea un caracter general" caracter care nu a fost propriu ipotecii de la inceput, caci
initial a#ea ca obiect doar anumite lucruri' Ulterior" ea a dobandit un caracter general"
moment in care erau obiecte atat lucrurile mobile" lucrurile prefecte dar si lucrurile
#iitoare' 0utea fi asadar constituita asupra unei uni#ersalitati de bunuri' 5 ipoteca se
putea constitui si asupra unui drept de creanta" si asupra unei recolte #iitoare" asupra
unui dr' de ser#itute' )cest caracter general a #enit in sprijinul intereselor creditorului"
mai ales in situatia in care e&istau mai multi creditori ipotecari' )ici" prioritate in
#alorificarea ipotecii o a#ea creditorul ipotecar anterior in rang (ipoteca cea mai #ec$e in
data)' Daca ipoteca a#ea ca obiect numai un anumit lucru" dupa satisfacerea creantei s,
ar fi stins ipotecile creditorilor ipotecari posteriori in ram in lipsa de obiect' 0utand insa fi
ipotecat" e&ista posibilitatea ca dupa #alorificarea creantei de catre creditorul ipotecar
anterior sa ramana dreptul care sa permita si #alorificarea ipotecilor creditorilor
posteriori'
, caracterul indivizibil (pignoris causa indi#isa est)" caracter care suporta di#iziuni :
1) apasa in intregime asupra fiecarei parti din lucrul ipotecat (e&: daca un lucru ipotecat
#ine in mostenire mai multor mostenitori" fiecare dintre acesti motenitori #a putea fi
urmarit de creditori pentru plata intregii datorii" desi mosteniotrul nu mosteneste decat o
fractiune din acel lucru)
) garanteaza fiecare parte din datorie CF lucrul ipotecat in intregul sau este aplicat
satisfacerii fiecarei parti din creanta (e&: daca o datorie este platita la scadenta numai
partial" creditorul #a pretinde intregul lucru ipotecat si nu numai o parte care corespunde
datoriei ramase neplatite)
, caracterul clandestin (secret" ocult) C deri#a din caracterul con#entional al ipotecii'
Ipoteca se constituia prin simpla con#entiea partilor" adica nu era necesar pentru
#alabilitatea ei efectuarea unor forme de publicitate din care tertii sa fie incunostiintati
asupra ipotecarii unui anumit lucru' )ceste caracter clandestin al ipotecii a moti#at in
practica pe unii creditori sa recurga la fraude in scopul obtinerii de noi imprumuturi"
astfel ca acestia ipotecau acealsi lucru de mai multe ori" fara a declara ipotecile
anterioare' Daca la scadenta debitorul nu platea" primul care #alorifica ipoteca era
creditorul ipotecar anterior in rand' Ipotecile creditorilor posteriori in rang se stingeau din
lipsa de obiect CF creditori chirografari (creanta negarantata)' )cest incon#enient a fost
limitat de crearea ipotecii generale dar" la scadenta" daca debitorul nu platea" era posibil
ca un creditor ipotecar posterior sa intre primul in stapanirea lucrului ipotecat" caz in
care el suporta riscul e#ictiunii (riscul de a fi deposedat de lucrul ipotecat) de creditorul
ipotecat anterior in rang" care il c$ema in judecata si care demonstra ca are o ipoteca
de data mai #ec$e'
0entru a pune capat fraudelor" romanii au decis ca cei care nu declara ipotecile
anterioare comiteau un delict (stelionat) si urmau sa suporte o pedeapsa publica'
+omanii au mai creat si un sistem denumit ius offerendae pecuniae care reprezenta un
drept conferit unui creditor ipotecar posterior in rang de a,l dezinterese pe creditorul
ipotecar anterior in rang' In acest scop" creditorul ipotecar posterior in rang ii satisfacea
creanta creditorului ipotecar anterior in rang (ii platea ceea ce ar fi trebui sa,i plateasca
debitorul) si urca in rangul acestuia fara a suporta riscul e#ictiunii' Din acelasi caracter
clandestin al ipotecii" mai e&ista frauda constand in antedatarea frauduloasa a unei
ipoteci mai noi in detrimentul unei ipoteci mai #ec$i' )ceasta frauda a fost posibila pana
in epoca postclasica pana cand a fost creata ipoteca publica' )ceasta ipoteca
presupunea fie constituirea ei printr,un act public" fie constituirea ei printr,un act pri#at
semnat de 3 martori si procura a#antajul ca trecea mai inaintea ipotecilor constituite fara
acest model funciar c$iar daca acestea erau de data mai #ec$e'
-caracter accesoriu C urma soarta obligatiei garantate CF se stingea odata cu obligatia
pe care o gra#a'
5 institutie esentiala o reprezinta rangul creditorilor ipotecari C ordinea in care
ipotecile pot fi #alorificate" in cazul in care e&ista mai multi creditori ipotecari' +egula
generala era ca" intr,o astfel de situatie" dr. de ipoteca era valorificat de creditorul
ipotecar cu ipoteca cea mai veche in data, potri#it principiului &prior tempore potior iure&
(mai intai in timp" mai tare in drept)" principiu de la care erau e&cluse ipotecile
pri#ilegiate' E&ista si posibilitatea e'istentei mai multor creditori care aveau ipoteci
constituite la aceeasi data $( &in pari causa melior est causa possidentis& (in situatii
egale" mai buna este situatia celui care poseda)' Deci prioritatea #alorificarii de ipoteca
re#enea celui care intra primul in posesia lucrului ipotecat'
In situatia in care debitorul nu,si platea datoria la scadenta CF e#ectele ipotecii:
10 ius possidendi , dreptul creditorului ipotecar de a intra in drept" de a poseda
0 ius distra6endi , dreptul creditorului de a #inde
2a origine a e&istat doar ius possidendi' )cesta era sanctionat print,o actiune"
actio 6ipotecaria" care putea fi intentata impotri#a debitorului sau impotri#a tertilor
detinatori al lucrului ipotecat" daca debitorul #anduse lucrul" precum si impotri#a
posesorilor ficti#i' )ceasta era o actiune arbitrara si de buna credinta, dar ea prezenta
incon#eniente pentru creditor" care a#ea doar dreptul de a retine acel lucru pana cand
debitorul #a plati'
+omanii au acceptat adaugarea lui ius distra$endi% astfel creditorul putea #inde
lucrul ipotecat pt a,si #alorifca creanta' +omanii au incalcat insa un principiu formulat de
ei si care pre#edea ca *nimeni nu poate transmite un drept mai puternic decat are el
insusi*" ori se obser#a ca in aceasta situatie creditorul ipotecar nu de#ine posesor si ii
re#ine dreptul de a face un act de dispozitii asupra unui lucru pe care nu il detine sub
forma de proprietar'
In ce pri#este stingerea ipotecii" ipoteca se stinge odata cu lucrul garantat'
)cest caracter accesoriu nu mai functiona in situatia in care dr' de creanta se stinge prin
prescriptie e&tincti#a" caci la romani termenul de prescriptie al dr' de creanta era de 3<
de ani" pe cand termenul de prescriptie a dreptului de ipoteca era de 1< de ani" ceea ce
inseamna ca ipoteca supra#ietuieste creantei pe care o garanteaza'
/urisconsultul 0aul a incercat sa e&plice acest lucru si a aratat ca" in detrimentul
prescriptiei e&tincti#e, nu dispare, ci se sc$imba' Ipoteca se mai stingea si prin
confuziune" adica prin reuniurii aceleiasi persoane in debitor si creditor, precum se
stingea si prin #anzarea lucrului ipotecat, cat si prin renuntarea lucrului ipotecat'
I78OA"!L! O#LIATIILO"
A) CONT"ACT!L!
0rimele aparute au fost contractele solemne" in formalism rigid incarcate de
formule si simboluri' In #ederea e#olutiei economiei au aparut contractele nesolemne:
1) reale
) consensuale" s,a atins ma&ima abstractizare
2a origine" con#entiile erau denumite actum' E&istau astfel mai multe forme de
con#entie' Numai dupa aparitia contractelor consensuale a aparut termenul de
contractus.
+omanii au socotit ca sistemul contractelor s,a inc$is si ca nu mai pot aparea contracte
noi' +omanii" pentru a nu se dezice" au creat o noua categorie de contracte numite
pacte" cu toate ca dpd# formal nu e&ista deosebire intre contractele consensuale si
pacte'
Contractele sole&ne" in functie de forma lor :
1) in forma religioasa (juramantul dezrobitului C jusiurandum liberti" sponsio religiosa)
) in forma verbala (sponsio laica" stipulatiunea si dotis dictio)
3) in forma autentica (ne&um)
1) in forma scrisa (contractul litteris)
Sponsio reli-ioasa C presupunea un contract inc$eiat printr,un dialog intre parti
cu intrebare si raspuns" prin utilizarea #erbului spondere" dialogul fiind urma de un
juramant religios prin care era in#ocata gratia di#inia asupra actului astfel inc$eiat' )#ea
dubla valenta: o #alenta #uridica , cat si o #alenta religioasa , caci era potri#it pentru zei
CF sponsio religiosa nu putea fi inc$eiat cu peregrinii'
2ura&antul de+robitului C consta intr,o succesiune de juraminte rostite de cel
supus dezrobirii' +eprezenta angajamentul dezrobitului de a presta operae fabriles pt
fostul sau stapan dupa dezrobire' Primul #uramant era rostit inaintea momentului
dezrobirii si din acest moti# nu a#ea #aloare juridica, caci in acel moment scla#ul era
inca lucru CF nu,si putea asuma #alabil o obligatie juridica' )cest lucru produce insa
importanta pe plan religios, caci scla#ul a#ea capacitate religioasa" el fiind socotit un
participant la culcul roman' Cel de,al doilea #uramant era rostit dupa momentul
dezrobirii, iar acesta a#ea #aloare juridica'
Curs 1$
Contractele sole&ne in %or&a (erbal sau contractele (erbale /=aius:
#erbis0
Sunt in numar de 3: sponso laica" stipulatiunea si dotis dictio.
Sponsio laica se formeaza prin intrebare si raspuns" ca si sponsio religioasa"
dar spre deosebire de sponsio religioasa nu presupune si pronuntarea unui juramant
religios" de unde rezulta ca acest contract a aparut dupa ce romanii au realizat distinctia
intre normele religioase si normele de drept' !otusi" acest contract prezinta unele urme
ale caracterului religios" deoarece la intrebarea creditorului" debitorul raspundea prin
#erbul spondeo" care in conceptia #ec$ilor romani a#ea #ocatia de a atrage fa#oarea
zeilor +omei" incat acest #erb putea fi pronuntat numai de cetatenii romani' De aceea
sponsio laica e un contract rezer#at cetatenilor romani" iar peregrinii nu a#eau acces la
acest contract'
Cu timpul insa" odata cu dez#oltarea comertului" romanii au fost interesati ca si
peregrinii sa se poata obliga pe taram contractual si de aceea au creat un nou contract"
care se formeaza tot prin intrebare si raspuns" cu particularitatea ca la intrebarea
creditorului" debitorul nu mai raspunde prin #ersul spondeo" ci printr,un #erb cu inteles
similar" cum ar fi fideipromitto, promito sau damo' Iar acest nou contract a fost denumit
stipulatiune' 0rin urmare" stipulatiunea e contractul #erbal format prin intrebare si
raspuns la care au acces si peregrinii' Dupa aparitia stipulatiunii" sponsio laica nu a iesit
din uz" ci se utiliza alaturi de stipulatiune" iar jurisconsultii clasici afirmau ca sponsio
laica e o aplicatiune a stipulatiunii" desi in realitate sponsio laica e modelul dupa care s,
a format stipulatiunea" de aceea in te&tele clasice se afirma in mod gresit ca
stipulatiunea e cel mai #ec$i contract roman'
!otodata" jurisconsultii clasici mai spuneau ca stipulatiunea e cel mai important
contract roman" ceea ce e ade#arat' "n primul rand pentru ca jurisconsultii au elaborat
principiile fundamentale care gu#erneaza obligatiile contractuale cu ocazia cercetarii
stipulatiunii' Cu terminologia clasica" a stipula ec$i#ala cu a contacta' Pe de alta parte"
stipulatiunea a indeplinit o functie generala" in sensul ca prin stipulatiune putea fi
imbracata in $aina juridica orice con#entie a partilor" ceea ce inseamna ca prin
stipulatiune se puteau realiza numeroase operatiuni juridice' 0ractic" prin stipulatiune se
puteau realiza toate operatiunile juridice din material obligatiilor contractuale" do#ada ca
prin stipulatiune se putea realiza o donatie" un imprumut" operatia juridica a #anzarii"
inc$irierea unui lucru" constituirea unei garantii personale" se putea realiza o no#atiune"
dupa cum se puteau crea si obligatiuni coreale'
Cu timpul insa" spre sfarsitul republicii si in epoca clasica au aparut contractele
nesole&ne care indeplineau functii concrete" in sensul ca prin fiecare contract
nesolemn se realiza numai o anumita operatiune juridica" spre e&: prin contractual
consensual de #anzare se putea realiza numai operatia juridica a #anzarii' Cu toate
acestea" stipulatiunea nu a iesit din uz" ci s,a aplicat alaturi de contractele nesolemne"
astfel incat aceeasi operatiune juridica se putea realiza si printr,un contract cu functie
concreta" si prin stipulatiune" spre e&: operatia juridica a #anzarii se putea realiza prin
contractul consensual de #anzare sau prin stipulatiune' Insa daca se recurgea la
stipulatiune era necesar sa se inc$eie doua contracte distincte' .apt este ca in dreptul
clasic" stipulatiunea s,a contopit cu sponsio laica" astfel incat c$iar daca debitorul
raspundea prin #erbul spondeo" contractul denumit tot stipulatiune'
Stipulatiunea prezinta anumite caractere:
1' Stipulatiunea e un contract sole&n deoarece presupune pronuntarea anumitor
cu#inte intr,o anumita ordine" caci primul #orbeste creditorul" care formuleaza
intrebarea" dupa care #orbeste debitorul" care da raspunsul' In te&te" creditorul e
denumit stipulant, iar debitorul promitent.
' Stipulatiunea e un contract (erbal " de #reme ce se formeaza prin intrebare si
raspuns'
3' Stipulatiunea presupune coduentia (potri#irea)" astfel incat daca stipulatiunea
purta asupra unei sume de bani" suma din intrebare trebuia sa corespunda cu
suma din raspuns' )stfel" daca stipulantul intreba >0romiti sa,mi dai 1<<D?"
promitentul trebuia sa raspunda >0romit90romit sad au 1<<?' Daca raspundea cu
-<" nu era #alabil'
1' Stipulatiunea e un act continuu " ceea ce inseamna ca intre intrebare si
raspund nu trebuie sa se interpuna alta operatiune juridica'
-' Stipulatiunea e un contract unilateral' de #reme ce o parte are numai calitatea
de creditor" iar cealalta numai calitatea de debitor'
8' Stipulatiunea e un contract de drept strict , de riguroasa interpretare'
7' Stipulatiunea presupune unitate de ti&p si de loc ' incat era necesar ca la un
moment dat ambele parti sa fie prezente in acelasi loc" pentru ca altminteri nu
puteau a#ea loc intrebarea si raspunsul' Iar daca debitorul facea do#ada ca una
dintre parti a lipsit din localitate un singur moment in ziua in care creditorul afirma
ca ar fi a#ut loc intrebarea si raspunsul" actul era considerat nul'
B' Stipulatiunea are un caracter abstract " in sensul ca din modul sau de formare
nu rezulta moti#ul pentru care debitorul se obliga" ceea ce inseamna ca nu e&ista
o unitate organic intre forma stipulatiunii si scopul urmarit de parti" pe cand la
contractele cu caracter concret e&ista o asemenea unitate organica" spre e&: din
contractul consensual de #anzare rezulta ca #anzatorul promite sa emita un lucru
deoarece cumparatorul promite sa plateasca un pret" ceea ce nu e cazul
stipulatiunii" deoarece in spatele intrebarii si raspunsului se pot ascunde
numeroase operatiuni juridice" caci stipulantul il intreaba pe promitent daca
promite o anumita suma de bani" iar promitentul se obliga" promite acea suma"
dar nu stim de ce o face' Spre e&: daca promitentul promite sa plateasca o suma
de bani fara sa fi primit ce#a in sc$imb rezulta ca s,a facut o donatie' Daca insa
clientul solicita o suma de bani de la banc$er" iar acesta ii emite suma" partile #or
inc$eia o stipulatiune prin care promitentul se oblige sa restituie acea suma"
ceea ce inseamna ca in acest caz prin stipulatiune s,a realizat un imprumut
banesc'
In dreptul clasic si postclasic stipulatiunea a suferit o serie de trans#ormari:
, 5data cu generalizarea formei scrise" stipulatiunea era mentionata printr-un act
scris, nu incheiata, prin care rezulta ca ar fi a#ut loc intrebarea si raspunsul
, )-a renuntat la congruentia" c$iar daca suma de bani nu se potri#ea cu cea din
raspuns" actul era #alabil pentru suma cea mai mica
, )-a admis ca stipulatiunea sa se incheie si in alta limba decat cea latina" spre e&'
limba greaca" astfel incat" pe #remea imparatului /ustinian" natura juridica a
stipulatiunii se apropie de cea a contractelor consensuale" tind sa se
contopeasca'
!otusi" in cazul stipulatiunii a fost mentinuta conditia unitatii de timp si de loc" astfel
incat" datorita acestei conditii" mentionarea unei stipulatiuni prin scrisoare nu era
posibila' De aceea imparatul /ustinian a atenuat aceasta conditie si a pre#azut ca
debitorul #a putea obtine anularea stipulatiunii numai daca face do#ada ca una dintre
parti a lipsit din localitate intreaga zi in ziua in care inscrisul mentioneaza ca ar fi a#ut
loc intrebarea si raspunsul'
Proba stipulatiunii s,a facut la origine cu martori" iar mai tarziu" dupa ce
stipulatiunea putea fi mentionata prin acte scrise" proba ei se putea face si prin
inscrisuri si intrucat stipulatiunea e un contract de drept strict" de riguroasa interpretare"
era suficient ca stipulantul sa faca do#ada cum martori sau prin inscrisuri ca au a#ut loc
intrebarea si raspunsul pentru a castiga procesul' 0rofitand de acest caracter al
stipulatiunii" banc$erii profitau de situatiile presante in care se aflau anumite persoane
care a#eau ne#oie de bani" in sensul ca ofereau cu imprumut o anumita suma de bani"
dupa care se inc$eia stipulatiunea' 0e baza unei intelegeri prealabile" clientul primea cu
imprumut o anumita suma de bani de la banc$et" dupa care se inc$eia o stipulatiune
prin care debitorul promitea o suma de bani mai mare decat cea pe care a primit,o
efecti#' Iar diferenta dintre cele doua sume de bani reprezenta o dobanda deghizata' Iar
cum spunea istoricul !aci" imprumutul cu dobanda de#enise un ade#arat flagel in
societatea romana" in sensul ca numerosi cetateni romani se ruinau datorita acestei
practici" a imprumutului cu dobanda deg$izata care se realiza prin stipulatiune' De
aceea" pretorul a initiat anumite reforme prin care a #enit in sprijinul debitorilor'
;enind in sprijinul debitorului" pretorul i,a pus la dispozitie o e'ceptiune de dol prin
care putea afirma in fata judecatorului ca a primit efecti# o suma de bani mai mica decat
cea promisa' De asemenea" pretorul a pus la dispozitia debitorului si o actiune prin care
putea cere creditorului sa,i restituie inscrisul daca stipulatiunea a fost mentionata prin
inscris' Insa aceste reforme nu s,au do#edit eficiente datorita faptului ca in materia
probatiunii" asa cum se stie" sarcina probei apasa asupra reclamantului' In cazul nostru"
daca debitorul ii opunea creditorului e&ceptiunea de dol" el se transforma din parat in
reclamant si trebuie sa faca proba celor afirmate pe cale de e&ceptiune" cu atat mai
mult debitorul trebuia sa faca proba atunci cand intenta actiunea in justitie pentru a cere
restituirea inscrisului si cand a#ea calitatea de reclamant inca de la inceput' Dar
debitorul trebuia sa faca o proba negati#a care este ca si imposibila" @uasiimposibila"
deoarece debitorul trebuia sa faca do#ada ca i,a fost imposibil sa primeasca efecti#
suma pe care a promis,o in toate momentele anterioare inc$eierii stipulatiunii'
De aceea" imparatul Caracalla a dat o reforma in 1- prin care a rasturnat sarcina
probei in materia stipulatiunii' In acest scop" el a pus la dispozitia debitorului doua
mijloace procedurale denumite 'uerela non numeratae pecuniae (plangere pentru
suma de bani nepredata) si e"ception non numeratae pecuniae' 0rin 5uerela non
nu&eratae pecuniae" debitorul putea lua initiati#a procesului pentru a afirma ca a
primit o suma de bani mai mica decat cea pe care a promis,o si cu toate ca debitorul
a#ea calitatea de reclamant" totusi creditorul era acela care trebuia sa faca do#ada ca i,
a oferit efecti# debitorului suma pe care a primis,o' Iar daca creditorul il c$ema in justitie
pe debitor" acesta se apara opunand creditorului e*ceptio non nu&eratae pecuniae"
prin care afirma ca a primit mai putin decat a promis' Si cu toate ca opunand
e&eptiunea" debitorul se transforma in reclamant" totusi sarcina probei apasa asupra
creditorului' Cu alte cu#inte" indiferent de calitatea sa procesuala" creditorul era acela
care trebuia sa faca proba' .ireste" aceasta reforma a imparatului Caracalla a adus o
grava atingere principiului care guverneaza materia probatiunii' !otusi reforma lui
Caracalla se #ustifica pe plan moral deoarece ea a #enit in sprijinul debitorilor" a celor
saraci" dar ea se #ustifica macar partial si pe plan #uridic deoarece creditorul a#ea de
facut nu o proba negati#e" ci o proba poziti#a" care nu prezinta dificultati intrucat
creditorul putea do#edi ca la un moment dat" in prezenta martorilor" i,a remis debitorului
suma pe care ia promis,o'
Dotis dictio9constituirea de dota E la romani" #iitoarea sotie #enea in casatorie
cu o anumita dota' Ea putea fi constituita de viitoarea sotie sau de debitorii ei" daca
#iitoarea sotie era persoana sui iuris sau putea fi instituita de ascendentii ei pe linie
paterna daca #iitoarea sotie era persoana alieni iuris' Insa acest contract prezinta un
caracter profund anormal deoarece el se formeaza printr,o declaratie unilaterala de
#ointa din partea constituantului dotei'
6ai tarziu" odata cu decaderea formalismului pe taram contractual" functiile acestui
contract au fost preluate de o simpla con#entie a partilor denumita pactum de dota'
Contractul in #orma autentica e denumit ne'um' Natura juridica a acestui
contract a fost contro#ersata intre romanisti" pana cand in 1:88 prof' Constantin
0aulescu a publicat la Napoli un studio intitulat >Ne&um be titero?" prin care a aratat ca
ne'um e o aplicatiune a lui in iure cesio si ca se inc$eie in forma unui proces ficti#"
simulat" parere care a fost acceptata'
)cest contract a aparut in legatura cu specificul e&ecutarii silite in procedura
legisactiunilor" caci in procedura legisactiunilor e&ecutarea silita purta asupra persoanei
debitorului insol#abil care in final putea fi #andut ca scla# transtiber' 0entru a se pre#eni
o asemenea solutie" in conditiile in care la +oma era ne#oie de forta de munca" romanii
au admis ca debitorul insol#abil sa munceasca un numar de zile pentru creditor in
contul datoriei pe care nu o putea plati" astfel incat debitorul care nu,si putea plati
datoria iz#orata dintr,o stipulatiune se intelegea cu creditorul sa se prezinte in fata
pretorului si sa participe la un proces simulat de con#entie9in intelegere cu pretorul' In
acest cadru procesual" creditorul afirma in cu#inte solemne ca munca debitorului ii e
aser#ita pentru o anumita suma de bani" pana la o anumita data' Iar debitorul" in calitate
de asa,zis parat nu il contrazicea" tacea" incat fata de afirmatiile creditorului" in calitate
de reclamant si fata de tacerea debitorului" in calitate de asa zis parat" pretorul pronunta
cu#antul addico si ratifica declaratia creditorului'
0rin efectele contractului denumit ne&um" debitorul insol#abil de#enea un om liber
cu conditie juridica speciala si era denumit ne'us' )cesti ne&i erau considerati oameni
liberi dpd# juridic" dar in realitate erau tratati ca si cand ar fi fost scla#i' De aceea" acei
ne&i aser#iti au protestat si s,au rasculat in repetate randuri" afirmand ca nu #or mai
lupta pentru apararea cetatii" intrucat prefer sa fie scla#i in strainatate decat in propria
cetate' De astfel" magistratura tribunatului" la 1:1" a fost creata in urma unei rascoale a
ne&ilor'
De aceea" in 18 i'4'" s,a dat le-ea Poetelia Papiria" prin care s,a interzis ne&area
debitorilor insol#abili" adica s,a interzis transformarea in ne&i a debitorilor insol#abili cu
e&ceptia acelora care datorau in baza unui delict'
Contractul litteris a aparut in legatura cu obiceiul banc$erilor romani de a tine
anumite registre care aveau doua coloane: o coloana cu o rubrica care avea
mentionata sumele incasate de bancheri si o alta coloana la care erau mentionate
sumele platite de bancheri' Coloana sumelor primite era denumita accepta" iar coloana
sumelor platite era denumita e&tensa' De aceea" registrul bancherului era denumit
code" accepti e" e"pensi' De astfel" asemenea registre tineau si alte persoane" nu
numai banc$erii" dar in special ei'
)semenea registre ale banc$erilor indeplineau de regula o functie probatorie" in
sensul ca prin intermediul acelor mentiuni se facea do#ada e&istentei unor creante si
datorii" dar in numai * cazuri registrul bancherului indeplinea o functie creatoare" adica
o functie generatoare de obligatii' Cele doua cazuri sunt denumite transcriptio a
persona in personam si transcriptio a re in personam'
In primul caz" contractul litteris era utilizat in #ederea sc$imbarii unui debitor cu alt
debitor" caci uneori creditorul era interesat sa il inlocuiasca pe debitorul sau 0rimus cu
Secundus' In acest caz" la coloana incasarilor" se mentiona ca banc$erul a primit de la
0rimus suma pe care acesta i,o datora" desi in realitate nu primise nimic' Dar prin
efectul acelei mentiuni" datoria lui 0rimus se stingea' Iar la coloana platilor se mentiona
ca banc$erul i,a platit aceeasi suma de bani lui Secundus" desi in realitate nu,i platise
nimic" dar din acel moment Secundus de#enea debitor in locul lui 0rimus'
In al doilea caz" banc$erul putea fi interesat sa sc$imbe cauza sau temeiul unei
obligatii' Spre e&" daca debitorul ii datora banc$erului o suma de bani in bza contractului
de #anzare" banc$erul era interesat ca debitorul sa nu,i mai datoreze in baza
contractului de #anzare" ci in baza contractului literis' In acest scop" la coloana
incasarilor se mentiona ca debitorul i,a platit banc$erului suma de bani pe care o datora
in baza #anzarii" desi in realitate debitorul nu platise nimic" dar din momentul acelei
mentiuni datoria iz#orata din #anzare se stingea' Iar la coloana platilor se mentiona ca
banc$erul i,a platit debitorului aceeasi suma" cu toate ca in realitate nu,i platise nimic"
dar din acel moment debitorul datora in baza contractului litteris'
Curs 13
0e langa contractele solemne" romanii au cunoscut si contracte nesole&ne"
care se clasifica in contracte reale" consensuale si contracte nenumite'
Contractele reale sunt -: mutuum" fiducia" ga#ul" comodatul" depozitul.
Ele prezinta anumite caractere:
1' !oate sunt nesolemne
' 0otri#it lui =aius" ele se formeaza re (prin con#entia partilor" insotita de remiterea
materiala a lucrului" insa remiterea lucrului nu se face la toate contractele reale
cu acelasi titlu juridic" intrucat la unele contracte lucrul e transmis cu titlu de
proprietate" iar la altele cu titlu de posesiune sau de detentiune)
3' Contractele reale sunt de buna-credinta, cu e'ceptia lui mutuum, care e de drept
strict
1' Sunt bilaterale imperfecte, cu e'ceptia lu mutuum, care e unilateral.
Mutuum C contractul prin care se realizeaza operatiunea #uridica a imprumutului in
vederea consumatiunii' 0rin acest contract debitorul promite sa restituie lucruri de
acelasi fel" de aceeiasi calitate si in aceeiasi cantitate cu cele pe care le,a primit in
#ederea consumatiunii' Si intrucat debitorul dispune de lucru" caci il consuma" acele
lucruri trebuie sa fie transmise cu titlu de proprietate' Dar lucrurile consumptibile fac
parte din categoria lucrurilor nec mancipi" astfel incat proprietatea asupra lor e
transmisa prin traditiune' Caractere:
1' +esolemn
' ,eal
3' -e drept strict
1' .nilateral
-' /ct de drept al gintilor, de vreme ce conventia partilor e grefata pe traditiune,
care e un act de drept al gintilor
8' Prin mutuum se realizeaza operatiunea #uridica a imprumutului cu titlu gratuit
Cu toate acestea" #ec$ii autori" in frunte cu !aci" afirma ca la romani i&pru&utul cu
dobanda a fost un ade#arat flagel inca din cele mai #ec$i timpuri' )cest imprumut s,a
practicat si inainte de aparitia lu mutuum si dupa'
"nainte de aparitia lui mutuum, imprumutul cu dobanda se realize prin stipulatiune"
caci in #irtutea caracterului abstract al stipulatiunii" banc$erul ii dadea cu imprumut o
suma de bani clientului sau" dupa care se inc$eia stipulatiunea" prin care clientul se
obliga sa plateasca o suma de bani mai mare decat cea platita efecti#" iar diferenta
dintre suma primita si suma promise reprezenta dobanda deg$izata'
-upa aparitia lui mutuum" imprumutul cu dobanda se putea realiza fie prin
stipulatiune" fie prin mutuum" insotit de o stipulatiune' -aca imprumutul se realiza prin
stipulatiune" debitorul promitea prin acelasi act sa plateasca si capitalul si dobanzile si
de aceea o asemenea stipulatiune era denumita sipulatio sortis et
usurarum(stipulatiunea capitalului si a dobanzilor)' Daca imprumutul cu dobanda se
realiza prin mutuum insotit de o stipulatiune" atunci prin mutuum debitorul se oblige sa
plateasca capitalul (suma efecti# primita)" iar prin stipulatiune alaturata lui mutuum se
obliga sa plateasca dobanda' )cea stipulatiune era denumita stipulatio usurarum.
.ata de faptul ca imprumutul cu dobanda ducea la ruinarea debitorilor" inca din
epoca foarte #ec$e s,au luat masuri pentru ingradirea acestei practici' )stfel" prin 2egea
celor 1 table s,a pre#azut ca dobanda nu poate fi mai mare decat a 1,a parte din
capital" dar se pare ca la #ec$ii romani dobanda curgea lunar" nu anual" astfel incat intr,
un an de zile capitalul de dubla' 6ai tarziu" la inceputul secolului 1" s,au dat legile
Lecinia (e"tia" care curprind mai multe dispozitii" prin care si cea conform careia
dobanda platita se scade din capital'
2a sfarsitul sec 1 s,a dat Legea %enucia prin care imprumutul cu dobanda a
fost interzis' !otusi" sub presiunea banc$erilor s,au creat procedee juridice in care
interdictia legii =enucia a putut fi ocolita' E&: creditorul ii putea impune debitorului o
stipulatiune prin care debitorul promitea ca #a plati suma datorata si in plus o treime
daca #a pierde procesul' De asemenea se recurgea la substituirea unui latin" care era
omul de paie al banc$erului" intrucat interdictia legii =enucia nu se aplica si latinilor' 6ai
tarziu" aceasta interdictie a fost e&tinsa si asupra latinilor" dar in fapt catre sfarsitul
republicii 2egea =elucia a cazut in desuetudine' .apt este ca in dreptul clasic
imprumutul cu dobanda a fost admis numai in 3 cazuri' Unele complicatii au aparut in
legatura cu posibilitatea de a se imprumuta a fiului de familie" caci asa cum se stie" in
epoca #ec$e" fiul de familie nu se putea imprumuta in numele propriu fiindca nu a#ea
capacitate juridica' 6ai tarziu" dupa aparitia actiunii cu caracter alaturat" fiul de familie
se putea obliga in nume propriu in - cazuri" daca primea aprobare de la pater familias'
Daca fiul de familie nu a#ea peculiu si se imprumuta fara aprobarea lui pater familias"
banc$erul nu,l putea urmari in justitie" ci trebuia sa astepte pana cand murea pater"
cand filius #enea la succesiune si putea sa,si plateasca datoria' In aceasta situatie" un
anume fiu de familie" numit 6aceto" care era lacom de petreceri a facut numeroase
imprumuturi fara aprobarea lui pater si fiind inglodat in datorii" banc$erii nu,i mai dadeau
bani cu imprumutul' De aceea" presat de banc$eri" si,a ucis tatal' In acel moment"
romanii si,au dat seama ca sistemul lor juridic e lacunar si atunci s,a dat un
senatusconsult" denumit senatusconsultul macedonian prin care s,a stabilit ca fiul de
familie care nu poate fi urmarit in justitie in timpul #ietii lui pater familias fiindca nu are
bunuri proprii sa nu poata fi urmarit nici dupa moartea lui pater familias' Din acel
moment banc$erii n,au mai acordat imprumuturi fiilor de familie care nu a#eau aprobare
de la pater sau bunuri proprii" astfel incat nemaia#and datorii" nemaifiind presati de
banc$eri" fii de familie nu mai a#eau moti#e sa,si ucida parintii'
$iducia C transmiterea unui lucru cu titlu de proprietate prin mancipatio sau in
iure cesio, transmitere insotita de o conventie in care cel ce primea bunul promitea sa-l
restituie la plata datoriei, la termen sau la cerere. In formularea acestei definitii nu se
utilizeaza termenii de debitor si creditor deoarece fiducia indeplineste mai multe functii"
in sensul ca prin intermediul ei se realizeaza mai multe operatiuni juridice" iar in unele
cazuri cel ce transmite lucrul are calitatea de debitor" iar in alte cazuri are calitatea de
creditor' 0rin fiducia se realizeaza 3 operatiuni 1uridice:
1' constituirea unei garantii reale E contractul se forma prin transmiterea unui
lucru cu titlu de proprietate prin mancipatio sau prin in iure cessio de catre
debitor creditorului sau transmitere insotita de o con#entie prin care creditorul
promite sa retransmita proprietatea asupra lucrului daca debitorul isi plateste
datoria la termen' )ceasta utilizare a fiduciei a fost denumita de =aius fiducia
cum creditore" iar mai tarziu aceasta functie a fiduciei a fost preluata de gaj.
' imprumutul in vederea #olosintei E contractul se forma prin transmiterea unui
lucru cu titlu de proprietate prin mancipatio sau in iure cessio de catre creditor
debitorului sau" transmitere insotita de o con#entie prin care debitorul promitea
sa retransmita proprietatea asupra lucrului la termenul stabilit' )ceasta functie a
fost preluata mai tarziu de comodat'
3' pastrarea sau depo!itarea unui lucru E contractul se forma prin transmiterea
unui lucru cu titlu de proprietate prin mancipatio sau in iure cessio de catre
creditor debitorului sau transmitere insotita de o con#entie prin care debitorul
promitea sa retransmita lucrul la cererea creditorului' )ceasta functie a fost
preluata mai tarziu de contractul de depozit'
Ultimele doua aplicatiuni ale fiduciei au fost denumite de =aius fiducia cum amico'
)sa cum am mai spus" fiducia prezenta incon#enientul ca cel ce remitea lucrul a#ea la
dispozitie numai o actiune personala iz#orata din contractul de fiducie si prin urmare nu
putea e&ercita nici dreptul de preferinta" nici dreptul de urmarire'
a1ul /pi-nus0 4 contractul prin care se constituia garantia reala cu aceeiasi nume'
Se forma prin transmiterea unui lucru cu titlu de posesiune prin traditiune de catre
debitor creditorului sau" transmitere insotita de o con#entie prin care creditorul promite
sa retransmita posesiunea asupra lucrului daca debitorul plateste datoria la termen'
0rezinta a#antajul ca lucrul e transmis cu titlu de posesiune" astfel incat debitorul
ramane proprietar al lucrului dat in garantie" iar daca isi plateste datoria la termen" in
calitate de proprietar el poate e&ercita si dreptul de preferinta si dreptul de urmarire' 0e
de alta parte si situatia creditorului e pe deplin asigurata si in relatie cu tertii, si in relatie
cu debitorul" caci fata de terti creditorul se poate apara cu succes prin interdictele
posesorii' Iar debitorul nu poate reintra in posesia lucrului dat in garantie inainte de a,si
plati datoria caci ar comite furtum possessionis si ar raspunde pe taram delinctual' 0e
de alta parte prezinta a#antajul ca partile pot incheia o conventie in baza careia
creditorul poate retine fructele lucrului dat in garantie in contul dobanzilor" care se
numeste anticre+a'
Cu toate ca prin contractual e gaj se realizeaza o singura operatiune juridica" totusi
nu se con%unda cu -arantia care poarta acelasi nu&e deoarece in unele cazuri
contractual real de gaj se formeaza in mod #alabil" dar nu se constituie si garantia reala
de gaj' Daca debitorul ii transmite creditorului un lucru care nu ii apartine" contractual de
gaj se formeaza" e #alabil" produce anumite efecte" dar nu se constituie si garantia'
Daca o persoana transmite un lucru in #ederea garantarii unei datorii ine&istente"
contractul e #alabil" dar nu se constituie garantia'
.iind un contract bilateral imperfect" gajul e sanctionat prin ) actiuni:
1' actio pi-neraticia directa E pusa la dispozitia debitorului pentru a cere
restituirea lucrului dupa plata datoriei'
' action pi-neraticia contraria E pusa la dispozitia creditorului pentru a cere
despagubiri daca a facut c$eltuieli pe cont propriu" de pastrare" de conser#are a
lucrului dat in garantie
Comodatul C contractual prin care se realizeaza operatiunea #uridica a
imprumutului in vederea folosintei' In #ederea formarii acestui contract" o parte
denumita comodant transmite un lucru cu titlu de detentiune prin traditiune in #ederea
folosintei celeilalte parti" denumita comodatar" transmitere insotita de o con#entie pe
care comodatarul promite sa restituie lucrul la termenul stabilit' 0rin urmare si
comodatul" ca si gajul" e o con#entie grefata pe traditiune" cu deosebirea ca in cazul
comodatului lucrul e transmis cu titlu de detentiune" astfel incat comodatarul de#ine un
simpli detentor" iar detentorul nu dispune de mijloace proprii de aparare" astfel incat
daca comodatarul este c$emat in justitie de catre un tert" comodatarul #a trebui sa se
adreseze comodantului" pentru ca acesta sa,i asigura protectia juridica fata de tert'
Intrucat prin comodat se reali+ea+a operatiunea juridica a imprumutului in
vederea #olosintei" el poate avea ca obiect numai lucruri neconsumptibile" si totusi au
fost admise unele e"ceptii" spre e&' se puteau imprumuta modele rare spre a fi e&puse'
De regula" comodatul purta asupra unor lucruri mobile" dar cu timpul s,a admis ca si
imobilele sa faca obiect al contractului de comodat'
0rin comodat se reali!ea!a operatia juridica a imprumutului cu titlu gratuit. Si
intrucat comodatarul foloseste bunul dat cu titlu de imprumut" are interes in contract" el
#a raspunde nu numai pentru dol, ci si pentru culpa' =aius precizeaza ca el trebuie sa
se comporte ca un bun administrator" ceea ce inseamna ca raspunde pentru culpa levis
in abstracto. 6ai mult" in anumite cazuri" comodatarul nu poate sa in#oce inter#entia
cazului fortuit" ceea ce inseamna ca in acele cazuri el raspunde in mod obiecti# si
trebuie sa ia masuri e&ceptionale'
E sanctionat prin ) actiuni:
1' actio comodati directa E comodatul cere sa I se restituie lucrul dat spre
folosinta
' actio comodati contraria E cere despagubiri pentru c$eltuielile facute pe cont
propriu in #ederea pastrarii lui
Depo!itul C se realizeaza operatiunea juridica a pastrarii unui lucru' Se formeaza
prin transmiterea unui lucru cu titlu de detentiune prin traditiune de catre o parte
denumita deponent celeilalte parti denumite depozitar in #ederea pastrarii" transmitere
insotita de o con#entie prin care depozitarul promite sa restituie lucrul la cererea
deponentului' 0rin urmare si depozitul e o con#entie grefata pe traditiune' Ca si la
comodat" lucrul e transmis cu titlu de detentiune" cu aceleasi efecte' Dar spre deosebire
de comodatar" care trebuie sa restituie lucrul la termenul stabilit" depozitarul trebuie sa
restituie lucrul la cerere' Comodatul poarta asupra mobilelor si imobilelor" pe cand
depozitul poarta numai asupra lucrurilor mobile' Comodatarul poate folosi lucrul luat cu
imprumut" pe cand depozitarul nu poate folosi lucrul dat in pastrare" caci daca l,ar folosi
ar comite furtum usus si ar fi pedepsit pe taram delinctual'
E un contract cu titlu gratuit" insa fata de faptul ca depozitarul nu are interese in
contract" caci nu poate folosi lucrul" el #a raspunde numai pentru dol' )ceasta operatie
juridical a depozitarii s,a practicat la romani si inainte de sanctionarea contractului real
de depozit" dar con#entiile pe care s,ar realize aceasta operatiune juridical nu erau
sanctionate pe taram contractual" ci delinctual" caci potri#it 2egii celor 1 table acela
care nu restituie lucrul dat in pastrare la cererea deponentului #a fi pedepsit pe taram
delinctual la plata dublului #alorii acelui lucru' /ceasta operatie #uridica s-a realizat mai
tarziu prin fiducia, iar incepand prin vremea lui 0ctavian prin contractual real de depozit'
0e langa depozitul obisnuit" romanii au cunoscut si 3 %or&e e*ceptionale de depo+it:
1' necesar*mi!erabil E se forma in conditii e&ceptionale" cand deponentul nu a#ea
posibilitatea sa opteze pentru o persoana de incredere' De e&' in cazul unor
inundatii sau incendii" deponentul transmite lucruri mobile in mainile primului
#enit si de aceea un asemenea depozit e sanctionat mai aspru decat cel obisnuit"
in sensul ca depozitarul care refuza sa restituie lucrul la cerere #a fi pedepsit la
dublul #alorii acelui lucru
' sechestru E se formeaza in legatura cu unele e&igente ale procedurii ci#ile" caci
uneori partile care se aflau in proces in legatura cu proprietatea asupra unui lucru
a#eau posibilitatea sa inc$eie o con#entie cu o terta persoana" care pastra
obiectul litigios pana la pronuntarea sentintei" urmand ca dupa pronuntarea
sentintei sa remita lucrul aceluia care castiga procesul' )ceasta #arianta a
depozitului prezinta unele caractere anormale:
, lucrul dat in pastrare e transmis cu titlu de posesiune" nu de detentiune
deoarece depozitarul trebuie sa aiba la dispozitie mijloace proprii de aparare
deoarece nu poate apela la protectia juridica a proprietarului" asa cum se
intampla la depozitul obisnuit" intrucat nu se stie cine e proprietar si de aceea"
in calitatea sa de posesor" depozitarul se poate apara fata de terti prin
intedictele posesorii
, poate purta atat asupra lucrurilor mobile" cat si asupra imobilelor
, depozitarul nu restituie intotdeauna lucrul celui de la care l,a primit" cum se
intampla la depozitul obisnuit" ci trebuie sa,l restituie9sa,l remita
, la depozitul obisnuit depozitarul trebuie sa restituie lucrul la cerere" pe cand la
depozitul sec$estru el trebuie sa remita9sa restituie lucrul dupa pronuntarea
sentintei
3' neregulat #acut*neobisnuit E a luat nastere in legatura cu operatiunile bancare
Curs 13
Depo!itul neobisnuit E aceasta forma a depozitului a aparut in legatura cu
operatiunile bancare" caci in epoca principatului client obisnuiau sa depuna anumite
sume de bani spre pastrare cu titlu de proprietate in mainile banc$erilor" urmand ca
banc$erii sa restituie acele sume de bani la cererea clientilor si sa plateasca in plus o
dobanda'
Natura juridica a acestei operatiuni a fost contro#ersata intre jurisconsulti' )stfel:
, Paul afirma ca aceasta operatiune #uridica se realizeaza prin mutuum
deoarece ea poarta asupra unei sume de bani care sunt lucruri
consumptibile" ca la mutuum" iar banii sunt transmisi cu titlu de proprietate" tot
ca la mutuum
, Papinian spunea ca se realizeaza prin contractul de depozit deoarece
contractul prin care clientul depunea spre pastrare o suma de bani in mainile
banc$erului era insotit de un al doilea contract" prin care banc$erul se obliga
sa plateasca o anumita dobanda' Iar daca primul contract este mutuum" care
asa cum stim e contract de drept strict" el trebuie sa fie insotit tot de un
contract de drept strict" adica de o stipulatiune a dobanzilor" care asa cum se
stie este un act solemn" are caracter abstract si poate genera o serie de
complicatii' Daca insa primul contract este un depozit" intrucat depozitul este
contract de buna credinta" banc$erul isi #a asuma obligatia de a plati o
dobanda clientului sau printr,o simpla con#entie" fapt de natura sa simplifice
si sa accelereze operatiunile bancare
In final s,a impus opinia lui 0apinian'
0e langa contractele reale" romanii au cunoscut si contractele consensuale"
care potri#it lui =aius se formeaza solom sensu" prin simpla con#entie a partilor si
marc$eaza momentul de ma&ima abstractizare a te$nicii juridice prin care romanii au
creat obligatii' Sunt 1: #anzarea" locatiunea" societatea si mandatul'
+an!area C con#entia prin care o parte denumita #anzator se obliga sa transmita
posesiunea linistita a unui lucru in sc$imbul pretului pe care cealalta parte" denumita
cumparator" se obliga a,l plati'
Contractul consensual de #anzare a fost sanctionat catre sfarsitul republicii' Dar
operatiunea juridica a #anzarii s,a realizat din cele mai #ec$i timpuri' 0rin aceasta
operatiune juridica intelegem transmiterea unui lucru in sc$imbul unui pret' 2a origini" in
epoca foarte #ec$e" ea s,a realizat prn mancipatiune" insa mancipatiunea prezinta
incon#enientul ca formarea actului coincide cu e&ecutarea sa" de #reme ce remiterea
lucrului si plata efecti#a a pretului sunt conditii de forma ale mancipatiunii' Iar daca
aceste conditii nu sunt respectate" mancipatiunea nu este #alabila'
Cu timpul insa" odata cu inflorirea comertului" e&tinderea afacerii" romanii au fost
interesati sa disocieze formarea #anzarii de e&ecutarea sa" adica au #rut sa transforme
actul prin care se realizeaza operatiunea juridica a #anzarii intr,un act generator de
obligatii' )ceasta disociere prezenta interes practic" ca spre e&emplu atunci cand
cumparatorul nu a#ea bani lic$izi" dar dorea sa cumpere un lucru sau a#ea interesul sa
cumpere o recolta #iitoare'
Iata de ce s,a trecut la vanzarea stipulatiune" care presupunea inc$eierea a doua
stipulatiuni succesi#e" caci printr,o stipulatiune #anzatorul se obliga sa transmita un
lucru" iar prin cealalta cumparatorul se obliga sa plateasca pretul' Din acel moment"
formarea #anzarii s,a disociat de e&ecutarea sa deoarece obligatiile partilor iz#orau din
cele doua stipulatiuni" dar erau e&ecutate ulterior" prin alte acte distincte' Spre e&" daca
#anzatorul se obliga sa transmita proprietatea asupra unui lucru mancipiu" acea
obligatie se e&ecuta ulterior prin mancipatiune" iar daca se obliga sa transmita un lucru
nec mancipi" obligatia se e&ecuta prin traditiune' .aptul ca operatiunea juridica a
#anzarii s,a realizat la un moment dat prin doua stipulatiuni este confirmat si de
denumirea contractului consensual de #anzare" caci con#entia de #anzare sau
contractul consensual de #anzare a luat nastere prin contopirea a doua stipulatiuni intr,
o simpla con#entie de buna,credinta si de aceea #anzarea consensuala e denumita
emptio #enditio'
;anzarea consensuala a luat nastere in domeniul public deoarece spre sfarsitul
republicii e&pansiunea romana ajunsese la apogeu" astfel incat pe pietele imperiului se
#indeau zilnic zeci de mii de scla#i" dar utiliizarea mancipatiunii sau a stipulatiunilor nu
era practica intrucat aceste acte a#eau caracter solemn" presupunea respectarea unor
conditi de forma si amenintau sa paralizeze comertul cu scla#i' De aceea s,a ajuns ca
scla#ii sa poata fi #anduti prin simpla con#entie dintre c#estor si comparator' Ulterior"
aceasta practica a trecut din domeniul public in domeniul pri#at' 6ai intai" #anzarea
consensuala s,a practicat in relatiile dintre cetateni si peregrini" caci #anzarea e un act
de drept al gintilor" iar apoi s,a utilizat si in relatiile dintre cetatenii romani'
In mod sigur a fost sanctionata la inceputul secolului I i'4'" caci Cicero a publicat
lista actiunilor de buna,credinta" lista pe care o cunostea si profesorul sau" Guintus
6ucius Scae#ola si pe care figura inclusi# action empti si action #enditi" actiuni prin care
era sanctionat contractul consensual de #anzare' )cest contract presupune intrunirea a
3 elemente: consimtamantul" obiectul si pretul" caci potri#it lui =aius contractul
consensual de #anzare e con#entia partilor cu pri#ire la obiect si la pret'
, Consimtamantul C manifestarea de #ointa a #anzatorului in sensul dorit de
comparator' 0otri#it lui =aius" contractul de #anzare ia nastere in momentul
e&primarii consimtamantului si pentru fi&area acelui moment" una dintre parti
ii remitea celeilalte parti fie un lucru de mica #aloare" fie o suma de bani
simbolica' Daca insa partile conditionau nasterea contractului de respectarea
unor forme solemne" caci era admis" atunci contractul se forma in momentul
intrunirii acelor conditii de forma' In #remea lui /ustinian" odata cu
generalizarea formei scrise pe taram contractual" contractual de #anzare era
mentionat printr,un act scris" iar acest tip de #anzare era denumit #enditio
cum scriptura" iar contractul se forma in momentul redactarii acelui inscris
, 0biectul C consta" de regula" in lucruri indi#idual determinate" mobile sau
imobile' Cu timpul s,a admis si #anzarea drepturilor reale" de creanta sau
c$iar drepturi cu caracter uni#ersal' De regula erau #andute lucruri prezente"
care e&istau in momentul inc$eierii contractului" dar s,a admis c$iar si
#anzarea unor lucruri #iitoare" cum ar fi spre e&emplu #anzarea unei recolte
#iitoare" emptio rei speratae' ) fost admisa c$iar si #anzarea sperantei"
emptio spei" adica #anzarea sperantei ca o sa apara un anumit lucru' In acest
sens" Cicero relateaza ca un nobil din +oma a cumparat pestele pe care
pescarul urma sa,l scoata cu na#odul din mare' Si intrucat pescarul n,a scos
paste" nobilul a platit pretul pentru ca nu era o #anzare sub conditie" ci a
sperantei'
, Pretul C prezinta anumite caractere:
1' Trebuie sa fie in pecunia numerata 1sa constea intr-o suma de bani%" pentru
ca daca ar consta intr,un alt lucru #anzarea s,ar confunda cu sc$imbul'
' Trebuie sa fie verum, real, nu fictiv" constand intr,un singur ban" caci atunci
#anzarea s,ar confunda cu donatia'
3' Trebuie sa fie certum 1determinat sau cel putin determinabil%' De regula"
pretul era stabilit prin con#entia partilor" dar era permis ca el sa fie stabilt si de
o terta persoana'
1' Trebuie sa fie iustum, echitabil, cu toate ca multa #reme" mai bine de 3
secole" romanii nu au cunoscut ideea de leziune" astfel incat lucrul putea fi
#andut la orice pret fie in paguba #anzatorului" fie a cumparatorului' Dar
incepand din #remea lui Diocletian" se pare" au fost stabilite anumite limite ale
pretului in cadrul #anzarii imobilelor" iar imparatul /ustinian a cerut ca pretul
sa reprezinte cel putin jumatate din #aloare comerciala a lucrului'
Intrucat contractul de #anzare" ca toate contractele romane" e generator de
obligatii" el creeaza anumite obligatii pentru ambele parti" astfel:
, Vanzatorul are obligatia de a pastra lucrul" de a preda lucrul" de a garanta
pentru e#ictiune si #itii
, Cumparatorul are obligatia de a plati pretul
5bligatia #anzatorului de a pastra lucrul decurge din faptul ca in inter#alul de
timp cuprins intre momentul inc$eierii contractului si momentul predarii lucrului" acel
lucru ramane in posesia #anzatorului" care trebuie sa se comporte in raport cu acel
lucru ca un bun administrator" de aceea el #a raspunde pentru culpa legis in abstracto'
Daca insa #anzatorul datoreaza un lucru indi#idual determinat" care piere fara #ina sa"
riscurile sunt pentru cumparator" in sensul ca el #a trebui sa plateasca pretul" potri#it
adagiului emptoris est periculum (riscurile sunt pentru cumparator)' Dar aceasta solutie
nu e corecta dpd# juridic deoarece la romani s,a aplicat si un alt principiu de ma&im
generalitate" conform caruia res perit domino (lucrul piere pentru proprietar)" ori in cazul
#anzarii pana in momentul predarii lucrului" propietar e #anzatorul si corect ar fi ca
riscurile sa fie suportate de #anzator in calitatea sa de proprietar'
De aceea s,au adus unele atenuari: la #anzarea sub conditie suspensi#a" daca
lucrul era dat inainte de indeplinirea conditiei" riscurile erau pt #anzator" ca si atunci
cand datora un lucru de gen" pt ca lucrurile de gen nu pier" dupa cum riscurile erau
#anzator si cand era pus in intarziere deoarece debitorul pus in intarziere raspunde in
mod obiecti# si nu poate sa in#oc inter#entia cazului fortuit' Era permis ca partile sa
inc$eie o con#entie speciala prin care #anzatorul isi asuma riscurile din contract'
;anzatorul a#ea si obligatia de a preda lucrul' )sa cum rezulta din definitie"
#anzatorul trebuia sa transmita lucrul cu titlu de posesiune linistita (#acuam
possessionem tradere)" care nu e o posesiune linistita" ci una care asigura toate
a#antajele proprietii' 0aul spune ca #anzatorul trebuie sa transmita posesiunea lucrului
si sa se abtina de la orice dol si atunci cand #anzatorul e proprietar al lucrului #andut
trebuie sa transmita c$iar proprietatea" caci altmiteri ar comite un dol' Si astfel" spun
jurisconsultii clasici" atunci cand #anzatorul e simplu posesor" #a transmite numai
posesiunea" iar cand e proprietar" trebuie sa transmita proprietatea' 0e aceasta cale s,a
asigura accesul peregrinilor la contractul de #anzare" caci ei nu puteau e&ercita
proprietatea @uiritara" ci doar posesiunea" astfel incat #anzatorul peregrin transmitea
numai posesiunea" pe cand #anzatorul cetatean roman transmitea proprietate'
De asemenea" #anzatorul trebuia sa garanteze pentru evictiune C deposedarea
de un lucru pe cale juridica (prin proces)' Cumparatorul e c$emat in justitie de o terta
persoana care afirma ca ea e ade#aratul proprietar si se #a adresa #anzatorului pentru
a,I cere sa,i asigura protectia juridica fata de tert' Daca #anzatorul nu #rea sau nu poate
sa ii asigure protectia juridica" acesta #a fi e#ins" deposedat de lucru" iar #anzatorul
trebuie sa,si e&ecute obligatia de a garanta pentru e#ictiune E #a trebui sa plateasca
anumite despagubiri'
5bligatia de garantie pentru e#ictiune a e#oluat in functie de formele prin care s,
a realizat operatiunea juridica a #anzarii' )stfel" la #anzarea mancipatiune" daca
accipiens era deposedat" a#ea la dispozitie actio autoritatis" pe care o intenta impotri#a
#anzatorului pentru a,I cere dublul pretului pe care l,a platit" caci actio autoritatis a#ea
un fundament delinctual'
In cazul #anzarii stipulatiune" obligatia #anzatorului de a garanta pentru e#ictiune
iz#ora dintr,o stipulatiune speciala" alaturata celor doua stipulatiuni prin care s,a realizat
operatiunea juridica a #anzarii' Daca obiectul #anzarii era un lucru mancipiu" #anzatorul
se obliga prin stipulatiune sa plateasca dublul pretului pe care l,a primit si de aceea o
asemenea stipulatiune era denumita stipulation duplae (stipulatiune la dublu)' Daca insa
obiectul #anzarii era un lucru nec macipi" #anzatorul se obliga sa plateasca numai pretul
pe care l,a primit'
Iar stipulatiunea pentru e#ictiune era denumita la simplu (stipulatio simple)' Dupa
aparitia contractului consensual de #anzare" #anzatorul era obligat sa inc$eie o
stipulatiune speciala pentru e#ictiune" alturata contractului consensual de #anzare si
datorita faptului ca asemenea stipulatiuni se inc$eiau de regula la un moment dat" ele
au de#enit presupune" astfel incat obligatia de garantie pentru e#ictiune iz#ora c$iar din
contractual consensual de #anzare'
;anzatorul a#ea si obligatia de a garanta pentru vicii C anumite defecte ale
lucrului #andut care il fac impropriu scopului pentru care a fost cumparat sau ii
micsoreaza #aloarea' Si obligatia de a garanta pentru #icii a e#oluat in functie de
formele prin care s,a realizat operatia juridica a #anzarii'
2a #anzarea manipatiune" #anzatorul a#ea obligatia de a garanta pentru #icii
numai atunci cand se #indea un teren si numai in cazuri:
1' Cand #anzatorul transmitea o suprafata de teren mai mica decat cea
declarata , cumparatorul a#ea la dispozitie acto de modo agri" prin care ii
cerea #anzatorului sa,I plateasca dublul #alorii suprafetei de teren data in
minus
' Cand #anzatorul afirma ca terenul e optimus ma&imus@ue (liber de orice
sarcini) si in realitate terenul era grefat" fie cu ser#ituti" fie cu ipoteci ,
cumpartorul a#ea la dispozitie actio auctoritatis" prin care ii cerea #anzatorului
sa,I plateasca dublul pretului pe care l,a primit'
Daca insa #anzarea se realiza prin mancipatiune" dar nu purta asupra unui teren
sau se realiza prin stipulatiuni" atunci obligatia de garantie pentru #icii iz#ora dintr,o
garantie speciala alaturata stipulatiunii speciale pentru e#ictiune:
, daca stipulatiunea speciala pentru #icii era alaturata unei stipulatiuni duble
pentru e#ictiune" ambele stipulatiuni speciale erau denumite stipulatio duplae
, daca stipulatiuna speciala pentru #icii era alaturata unei stipulatiuni speciale
pentru e#ictiune, ambele erau denumite stipulatio simple
Dupa aparitia contractului consensual de #anzare" #anzatorul raspundea pentru
#iciile lucrului numai in cazuri:
1' atunci cand atribuia lucrului #andut calitati pe care nu le a#ea
' atunci cand era de rea credinta" in sensul ca stia ca lucrul are anumite
defecte" dar nu le declara
In celelalte cazuri" #anzatorul raspundea pt #icii numai daca se inc$eia o
stipulatiune speciala' )cest sistem a fost modificat prin refome initiate de edili si care
a#eau in #edere numai #anzarile dn campuri" care datorita rapiditatii" cumparatorul nu
a#ea timpul necesar pentru a #erifica lucrul" de acea edilii au introdus sistemul
raspunderii obiecti#e pentru #anzarile din targuri" in sensul ca #anzatorul raspundea pt
#icii c$iar daca era de buna,credinta (nu stia de defecte)'
In acest scop" edilii au pus la dispozitia cumparatorului o actiune speciala numita
actio redhibitoria" prin care cumparatorul putea obtine desfiintarea #anzarii cu restituirea
prestatiei" in ipoteza in care constata ca lucrul prezenta anumite defecte' Cu timpul, s,a
costatat ca in mod frec#ent cumparatorul nu intenteaza acto red$ibitoria pentru ca
defectele nu erau gra#e" iar cumparatorul a#ea ne#oie de lucru si atunci prefera sa il
pastreze" c$iar cu defecte" incat edilii au creat o actiune" actio 2uanti minoris prin care
cumparatorul putea cere diferenta dintre preturi" pe care l,a platit si care l,ar fi platit
daca ar fi stiut de defecte' Iar cumparatorul a#ea obligatia de a plati pretul' Daca partile
stabileau un termen pentru plata" pretul trebuia platit la acel temen" iar daca nu se
stabilea un termen se aplica principiul simultaneitatii E #anzatorul nu putea cere pretul
inainte de a preda lucrul'