Sunteți pe pagina 1din 3

PROIECT EVALUARE SEMINAR TEHNICA PLATILOR

FINANCIARE INTERNATIONALE
AN 3 SEM I
Crizele n sistemele financiare m!erne" Stan!ar!#l a#r"
1. Men iona i n ordinea importan ei cauzele care provoac crizele n sistemele financiare moderne:
Cauza Solu ie n vederea eliminrii sale
Dereglarea si eliminarea restrictiilor din legea
Glass-Steagll prin care se interzicea bancilor
comerciale sa se implice in activitati specifice
bancilor de investitii adica tranzactii cu titluri
financiare
!eintroducerea legii Glas-Steagll
Deregularizarea pietelor financiare care incura"eaza
imprumuturile nesustenabile
Supraveg#erea pietelor financiare
$%istenta unui volum mare de fonduri disponibile in
economia mondiala care a creat dezec#ilibre
mondiale ale balantei de plati alimentand transferuri
uriase intre tari
&rganismele competente ar trebui sa regularizeze
activitatea de import-e%port
'olitici economice neadecvate (ntroducerea unor politici care dezvolta o alocare
corecta a resusrselor
Modelul de crestere economica bazat pe consum Stimularea c#eltuielilor politice folosite eficient
pentru dezvoltarea infrastructurii si crearea de locuri
de munca
!olul dominant al dolarului pe piata internationala Crearea unei noi monede internationala
). Care sunt dup prerea dumneavoastr principalele argumente pro i contra reintroducerii aurului ca
mi"loc de sc#imb:

*rgumente 'ro *rgumente Contra
(mpiedica falsificarea banilor !esursa limitata
Determina o stabilitate mai mare a preturilor Masa monetara limitata ar fi redusa la aceasta
resursa fizica
Stabilitate monetare +ranzitie dificila
(nstabilitate politica redusa *locarea neeficienta a resurselor importante de aur
pentru a furniza lic#iditate bancilor
!isc scazut pentru afacerile locale si internationale
(mpiedica autoritatile sa se anga"eze in pomparea
nesabuita de bani
Deficite publice mai mici
!estrictioneaza fle%ibilitatea bancii centrale de a
micsora ratele dobanzii in recesiune sau de a le mari
perioada in perioada inflatiei
,u produce deflatie: vor scadea preturile de
productie nu va pune in dificultate rambursarea
datoriilor e%istente si nu in ultimul rand va e%ista o
putere ded cumparare mai mare si astfel oamenii vor
putea cumpara mai multe bunuri
&ferta de aur nu este inelastica si nu va induce un
efect asupra preturilor de piata. &rice cantitate fi%a
dintr-un activ este suficienta pentru a fi acceptate si
utilizata ca mi"loc de sc#imb. Stocul de aur creste cu
o rata intre 1- si .- pe an suficient pentru a sustine
o economie durabila. 'entru a reduce inelasticitatea
lui *urul poate fi combinat cu argintul sau cu alte
active cu carcteristici similare.
/anii ieftini si tipariti din nimic inseamna inflatie si
daca inflatia va fi anticipata de capitalisti acestia vor
cere o prima de risc.
Standardul aur reduce imperialismul pentu ca
Guvernele nu vor mai putea tipari bani pentru a
finanta misiuni militare.
(n sistemul bazat pe aur 100- fara banca centrala
speculatia e mult mai redusa.
!evenirea la aur nu va induce soma". Salariile reale
cresc cand preturile se prabusesc nu toate preturile
vor scadea cand masa monetara e constanta.
&cuparea totala nu se rezolva prin tiparire de bani.
1luctuatia activitatii de minerit a aurului in functie
de cerere si oferta ar stabiliza pretul de ec#ilibru al
metalului
Control asupra imprumuturilor necontrolate

.. Se spune c sistemul financiar-bancar interna ional beneficiaz de o serie de 2privilegii2 din partea
statului. $numera i i comenta i c3teva dintre aceste privilegii:
'rivilegii Comentarii
!ezerva fractionara 4instrainarea banilor din
conturile curente desc#ise de oameni la banci5
*ceasta rezerva fractionara duce la e%pansiunea
masei monetare si fragilizeaza sistemul bancar.
!ezerva fractionara permite bancilor comerciale sa
imprumute in acelasi timp banii depusi la vedere si
altora si sa participe activ la crearea de moneda din
nimicproducandu-se inflatie.
*bsenta falimentului /ancile comerciale sunt entitati organizate pentru
profit. *cestea nu pot da faliment deoarece /anca
Centrala le furnizeaza lic#iditate in cazul in care
gresesc
Capitalizarea redusa /ancile sunt institutiile care au dreptl de la /anca
Centrala 4stat5 sa opereze cu cel mai mic raport
Capital 'ropriu6 +otal pasiv 416115 fiind inutila
capitalizarea mai mare atata timp cat ele vor fi
7capitalizate2oricand de /anca Centrala cu sumele
necesare
!efinantarea la dobanzi privilegiate (n cazul in care bancile au o problema de lic#iditate
/anca Centrala le va oferi suma necesara de bani cu
dobanzile de interventie stabilite absolut arbitrar de
un Consiliu al /ancii Centrale care actioneaza
independent.
'rivilegii fiscale /ancile comerciale si cele centrale sunt privilegiate
si nu sunt nevoite sa plateasca +8* impozit pe profit
etc.
4. O companie din Singapore (Im$rt %#&er Cm$an&) a importat produse din Marea Britanie n valoare de
'()"))) US* de la compania U+ E,$rt Cm$an& Lt! pltibil prin r!in !e $lat- . la /) !e zile !e la !ata
emiterii sale la banca importatorului Allie! Iris0 %an1s $lc" In!ica2i c#m ar tre3#i s- arate cn2in#t#l
r!in#l#i !e $lat- n acest caz"
Banca ordonator: Allie! Iris0 %an1s $lc
Data emitere
Ordonator:
Nume: Im$rt %#&er Cm$an&
desa: Singapore
Suma (ci!re"litere): #$%%%% &SD
Bene!iciar
Nr. 'ont
Nume: U+ E,$rt Cm$an& Lt!
dresa: Marea Britanie
Banca Bene!iciarului:
Nume: E,$rt %an1in4 Cm$an& $lc
dresa:Marea Britanie
S(i!t code:
$. O companie din Singapore (Im$rt %#&er Cm$an&) a importat produse din Marea Britanie n valoare de
'()"))) US* la data de 35")5"'))) de la compania U+ E,$rt Cm$an& Lt!" )lata se va !ace la vedere
printr*un cec la banca e+portatorului E,$rt %an1in4 Cm$an& $lc de ctre banca importatorului Allie!
Iris0 %an1s $lc din Singapore" In!ica2i c#m ar tre3#i s- arate cn2in#t#l filei !e cec n acest caz"
C0ec1 Iss#in4 *ate 6 35")5"')))
at Iss#in4 Place 6 Sin4a$re
,-is c-ec. is to be
)aid to t-e Order o! U+ E,$rt Cm$an& 9SD '() )))
T7 t0#san! fift& 0#n!re! &SD
b/ t-e:
Im$rter %an16 Allie! Iris0 %an1
Im$rter %an1 A!!ress 6 Sin4a$re
0000Im$rt %#&er Cm$an&0000

S-ar putea să vă placă și