Literatura germana Brecht

In timp ce Brecht se apropie mult de PC si incearca prin piesele sale sa promoveze cumva si
conceptiile marxiste, intre Brecht si teoreticienii artei care pretind a vorbi in numele PC incepe o
lunga controversa.
In anii 30, in niunea !ovietica, se promoveaza conceptul de realism"socialist. !talin a avut nevoie
de el pentru a indeparta notiunile avangardiste incontrolabile. #esi $ev Bolsevica a %ost spri&inita
constant de artisti avangaristi, un anume anarhism al miscarilor avagardiste nu placeau celor care
doreau sa controleze $!!. 'sadar, realismul"socialism era cea mai buna solutie( era vechiul
realism burghez al sec )II *tezele biologice trebuiau expuse si promivate+.
,eatrul lui Brecht nu putea sa se incadreze in acest concept de r"s, tocmai pt ca Brecht considera ca
realismul asa cum a %ost el %ixat in estetica sec -I- nu poate sa exercite acele %unctiuni educative pe care si
le dorea el de la arta si de la teatru. #upa parerea lui, realismul *burghez.scenic.socialist+ nu %acea decat sa
trans%orme publicul intr"o masa pasiva, care nu participa decat prin prezenta la ceea ce se petrecea pe scena.
Brecht crede ca tocmai pt trans%ormarea societatii, oamenii trebuie sa %ie activi, si de aceea teatrul, inainte
de a le transmite lozinci propagandistice, trebuie sa ii invete sa %ie activi, prin participarea la actiunea
teatrala, sa gandeasca.
In /0pera de 3 parale1, Brecht a preluat o opera populara britanica, in care este vorba despre mediul
cersetorilor din Londra. 'ici, Brecht preia pe de o parte aceasta tema si o transpune in sec -- intr"o lume
de gang, unde cersetoria se amesteca cu gangsterii, unde un gangster se indragosteste de %iica unui cersetor,
adaugandu"i un stil musical. /0pera de 3 parale1 a avut un succes rasunator, incat Brecht a inceput sa se
intrebe daca a gresit cu ceva. Cu cat succesul era mai mare, cu atat problema sa cu privire la culinaristica
teatrului, in dauna e%ectului didactic, i s"a parut mai acuta. #eci, vazand acest succes, Brecht a&unge la
concluzia ca e%ectul didactic, aceasta caricaturizare a burghezilor, ascunsa sub o poveste cu gangsteri
*parabola ilustra asa zisa onorabilitatea burghezilor+, pus %ata in %ata cu dorinta omeneasca de %ericire si
dragoste, in ciuda constrangerilor societatii in care aceasta dorinta trebuie sa se mani%este. 'ceasta tema,
plus muzica, plus parabola, lumea aceasta interlopa, deodata in%atisata pe scena, toate conduc la enormul
succes care, %inalmente, l"a %acut pe Brecht sa se gandeasca ca, pentru realizarea a ceea ce credea el ca
trebuie sa %aca teatrul, ar trebui sa mearga pe o alta cale. Cu toate acestea, asista la punerea in scena si
succesul celei de"a doua opere, /'scensiunea si caderea orasului 2ahagoni1, unde actiunea este plasata in
)estul !albatic, iar acest oras 2ahagoni, oras al cautarilor de aur, devine un %el de scena parabolica pentru a
ilustra toate impulsurile mai mult sau mai putin criminale ale societatii burgheze, in ciuda aparentei ei de
onorabilitate.
34oana dupa aur Charlie Chaplin
5%ectul culinaristic, de des%atare nemi&locita care nu mai trece prin re%lectie, poate acoperi intentia lui de
critica sociala si poate sa proiecteze aceste doua piese intr"un orizont apolitic, alt%el decat si"ar %i dorit.
Piesele de teatru sunt urmarea nemultumirii sale ale acestui e%ect. 5l spune ca trebuie sa renunte la ceea ce
produce des%atare si sa reduca economia pieselor sale la didactica sociala, pe care incearca sa o sugereze
prin parabolele teatrului epic. 'ceste piese didactice, dupa el, ar %i trebuit sa creeze un teatru al viitorului,
%ara actori si spectatori, unde toti trebuie sa participe la reprezentatie. #e aceea se duce la teatrele
muncitoresti, unde nu are de"a %ace cu actori pro%esionisti, preia actori, ii schimba intre ei, asa crede Brecht
ca ii poate educa pe spectatori sa re%lecteze, sa participe la ceea ce se petrece pe scena, sa %ie activi in teatru,
asadar si in societate *sa %aca revolutie, sa isi ceara drepturile+. In societatea comunista, c% 2arx, dispare
deosebirea dintre cei care muncesc si cei care privesc, dispar di%erentele sociale, societatea se
omogenizeaza. 'ces teatru in care dispar di%erentele intre cei activi pe scena si pasivi in sala pre%igureaza
cumva aceasta omogenizare a societatii, angrenadu"i pe cei din teatrul muncitoresc pentru o noua %aza in
existenta lor sociala. Brecht credea ca instalarea comunismului este %oarte aproape. $%lexia lui Brecht este
una %oarte adanca si subtila. 5l nnu scrie teatru pentru a distra cuiva, teatrul %iind pentru el un antrenament
social pentru activarea oamenilor si pentru o societatea in care deosebirile de clasa vor %i %ost sterse.
'ceste impre&urari explica renuntarea lui Brecht la %ormele complicate de renuntare teatrala, la reducerea
numarului de actori, la renuntarea la o anumita retorica a dialogului, la subtilitatile acestei retorici.
Pentru Brecht, toata traditia teatrala ceva cu material.
In 6733, Brecht pleaca cu trenul din 4ermania, merge in 5lvetia, Cehoslovacia, 8ranta, se stabileste pentru
mai multa vreme in #anemarca, sta un an in 8inlanda, traverseaza $!! de unde ia vaporul si pleaca in
!', unde sta pana in 679:.
'l III"lea $eich
"teatru epic ; teatru traditional
Critica %ascismului, asa cum a %acut"o el si incele doua piese despre care am vorbit de&a, ar %i putut avea
e%ecte, %ara indoiala, in %ata unui public german dar nu era cazul,< in %ata unui pubic american, lucrurile
contau prea putin, iar piesele trebuiau traduse.
'lti autori, in lipsa de public, si"au zis ca solutia ar %i sa recurga la teme a%late deasupra unui anume context
istoric, unde persona&e binecunoscute sa dezbata o problematica cu trimitere la prezent. Brecht a procedat
consecvent cu sine insusi, a ramas la vechile sale teme, le"a adaugat o %oarte pronuntata dimensiune istorica
si in acelasi timp, le"a proiectat, tehnic vorbind, in cadrele teatrului epic.
In /4alileo 4ailei1 sunt = planuri( incercarea de a reconstitui problematica unei societati a%late oarecum in
%aza ei %inale *societatea burgheza+, in comparatie cu %aza ei initiala, inceputurile modernitatii burgheze, in
care 4alilei a trait( dinamism, mobilitate, progres evident, societate a reinventarii omului ca centru al
universului. 4alilei este un actor important in aceasta reinventare a omului, tocmai prin %aptul ca obsrvatiile
sale stiinti%ice zgaltaie dogmele bisericesti< el considera ca nu Pamantul este centrul niversului, ci doar o
planete care se invarte in &urul !oarelui > contrazice dogma.
3Comparatia intre un prezent a%lat in proetctia mentala a citititorului cu inceputurile dinamice si cumva
promitatoare a modernitatii.
$esponsabilitatea individului pentru ceea ce spune si ceea ce %ace 4alilei nu pare ca rezista presiunii
Bisericii, presiunii Inchizitiei el este arestat si o%icial ab&ura *spune ca nu a avut dreptate+, dar %ace asa %el
incat sa scrie mesa&e pentru 0landa pentru ca ele sa %ie cunoscute si sa contribuie la cele de mai sus.
Ce trebuie sa %aci pentru a"ti sustine cauza? 're vreo relevanta con%runtarea, pana in panzele albe? ,ocmai
pentru ca a tinut la demnitatea umana a considerat ca e mai importanta viata decat moartea viata lui,
gandirea sa individuala decat amenintarea unei morti care nu ar %i dus decat la ingroparea descoperirilor
sale. @u inseamna ca %inalul acesta este unul absolut, nici macar nu rezulta ca Brecht opteaza pentru o
solutie sau cealalta, solutia aceasta a negarii pana la %inal sau pentru solutia cealalta, a viclesugului, de a
spune ca anchetatorii si de a sustine totusi punctul de vedere, celebrul /si totusi se misca1. 5ste o modalitate
de a"l pune pe spectator sa gandeasca, sa incerce sa vada %iecare ce ar %ace el in asemenea situatie, daca s"ar
duce bucuros la esa%od sau a alege viata, nerenuntand la convingerile sale . 5ste o meditatie asupra conditiei
intelctualului vizavi de presiunea dictaturii, pana unde poate rezista, ce compromisuri poate s a%ac a%ara a
renunta la esente samd.
Brecht se concentreaza asupra actorilor razboiului de 30 de ani, pentru ca pana la urma sa %ie vorba de orice
razboi. 5ste vorba de o %igura in sine pitoreasca, obisnuita in trupele din acele secole, %igura care se ocupa
cu aprovizionarea, cu hrana soldatilor care, intr"un %el sau altul, cumpara si vindea, traia impreuna cu
soldatii si razboiul, cu iluzia ca doar prin razboi isi poate castiga existenta. #in nou %inalul e deschis. #upa
ce isi vede copiii ucisi de o parte si de alta a %roturilor, averea risipita, 'na 8ierling pare ca merge inainte,
identi%icandu"se cu razboiul, este o parabola despre omul obisnuit care crede ca razboiul ar aduce pro%il, iar
spectatorul este invitat sa mediteze si sa &udece.
5ste analizat raportul intre legatura de sange si legatura de su%let, cea spirituala dintre oameni. Legatura de
sange, care se a%la in spatele unei odeologii ce proclama sangele, rasa, biologicul, drept criteriu
%undamental, se con%runta cu ceea ce aduce ratiunea, legatura rationala, sentimentul ce poate naste dintr"o
inrudire spirituala intre oameni, iar dezbaterea este din nou deschisa.
Brecht se intoarce in 5uropa, dupa care primeste invitatia noilor autoritati $#4 in Berlinul de )est. 5ste cel
mai important scriitor care se intoarce in $#4. !i 2ann a avut aceeasi intentie, dar a murit inainte de a
a&unge in 5uropa. Brecht are convingerea ca solutia pentru starpirea radacinilor ideologice ale %ascismului
nnu poate %i decat una radicala, si anume o reinnoire %undamentala a societatii, ceea ce i se pare posibil prin
statul constituit cu a&utorul si pe umerii armatei sovietice in zona de ocupatie sovietica din 4ermania.
Prezenta trupelor i se pare nu un %apt reprobabil, ci o garantie ca %ascismul va %i eliminat printr"o reeducare
rapida a populatiei, desigur, pedepsirea vinovatilor, dar o reasezare a structurilor sociale, crede Brecht, este
esentiala pentru schimbarea mentalitatii. 'nii petrecuti in $#4 nu voi %i insa scutiti de controverse. Brecht
este unul dintre privilegiatii regimului, poate calatori oriunde, poate sa publice in est si in vest, dar aceasta u
il %ace mai putin sensibil la %aptul ca in 67A3 are loc o revolta a muncitorilor exploatati si prost platiti din
Berlinul de est si pe de alta parte, nu il %ace mai putin vulnerabil in %ata vechilor critici din partea
aparatorilor de realism"socialism care il acuza de incalcare a propriilor principii. 'vand la dispozitie un
teatru unde poate experimenta, va %ace mai curand regie de teatru si nu va mai scrie. In anii acestia nu exista
decat texte eseistice lasate de Brecht. Ceea ce spune ceva despre aceasta constrangere ideologica exercitata
asupra lui < scrie versuri Brecht poetul se mani%esta mai mult decat Brecht dramaturgul se intoarce la
inceputul creatiei literare.