BIBLIOGRAFIE

Anderson, C. S. (1982). Cutarea climatului colar. O recenzie a cercetrii. Recenzie a

cercetrii psihologiei educaiei, 52, 368-420.
Anonim. (2006). Ce spun numerele. Recenzie a curriculumului, 45, S3. Revizuit 28 iulie
2006, din data de baze ProQuest.
Brown, M. R., Hiffins, K., Pierce, T., Hong, E. i Thoma C. (2003). Percepiile
studenilor de liceu asupra vieii la coal cu privire la alienare: Efectele dizabilitii, sex
si ras. nvarea dizabilitii trimestrial. 26, 227-238. Revizuit 20 septembrie 2006,
din data de baze WilsonSelectPlus.
Buckley, M. A., Storino, M., i Sebastiani, A. M. (2003). Impactul climatului colar:
Diversitate in funcie de etnie si sex. Sesiune de afie prezentat la cea de-a 11-a ntlnire
anual a Asociaiei Psihologice Americane, Toronto, Canada. Revizuit 24 aprilie 2004,
din data de baze ERIC.
Comer, J. P., Haynes, N. M., i Hamilton-Lee, M. (1987). Puterea colii: Un model care
improvizeaz realizrile unui elev de culoare. Urban League Review, 11, 187-200.
Conley, S., i Muncey, D. (1999). Climatul organizaional i profesionalismul
profesorului: Identificarea dimensiunilor de mediu al activitii profesorului. n H. J.
Freiberg (Eds.), Climatul colar: Msurarea, improvizarea i susinerea unui mediu
sntos de nvare (pp. 103-123). Philadelphia: Falmer Press.
Deal, T. E. (1993). Cultura colii. n M. Sashkin & H. J. Walberg (Eds.), Conducerea
educaional si cultura colii. Berkeley: McCutchan Publishing.
Deal, T. E. & Peterson, K. D. (1994). Paradoxul conducerii: Echilibrarea logicii i a
miestriei n coli. San Francisco: Jossey-Bass.
Delgado-Gaitan, C. (1988). Adaptarea sociocultural spre realizrile colare i
academice. Jurnalul adolescenei timpurii, 8, 63-82.
Dodd, A. W. (2000). Sunt standardele mai nalte i nevoile elevilor compatibile?
Principal Leadership (Middle School Ed.), 1, 28-32. Revizuit 28 mai 2006, din data de
baze WilsonSelectPlus.
Edmonds, R. R. (1979). Unele coli funcioneaz, dar i mai multe pot. Politic social,
Martie/Aprilie, 28-32.
Emmons, C. L. (1993). Dezvoltarea colilor ntr-o zona srac: O analiz a factorilor
selectat din programul Comer folosind modelul latent al ecuaiilor structurale variabile.
Dissertation Abstracts International, 54, 1287A.

Curpins executiv al niciunui copil rmas in spatele actului din 2001. (2001). Revizuit 3
mai 2006, de la http://www.ed.Rov/nclb/overview/intro/execsumm.html
Freiberg, H. J. (1998). Analiza climatului colar: Las-ma sa numar posibilitile.
Conducerea educaional, 56, 22-26.
Freiberg, H. J. (1999). 3 moduri creative pentru a analiza climatul colar i urmtorii
pai.
n H.J. Freiberg (Ed), Climatul colar: Msurarea, improvizarea i susinerea unui
mediu sntos de nvare (pp. 208-218). Philadelphia: Falmer Press.
Freiberg, H. J. i Stein, T. (1999). Un climat pentru democraie. n H. J. Freiberg (Eds.),
Climatul colar: Msurarea, improvizarea i susinerea unui mediu sntos de nvare
(pp. 11-29). Philadelphia: Falmer Press.
Garber, S. H. (2002). "Ascultarea vocilor lor": Percepia elevilor de liceu care dovedesc
opoziia fa de studiu. Lucrare prezentat la ntlnirea anual a Asociaiei Americane a
Cercetrii Educaionale, New Orleans, LA. Revizuit 3 mai 2006, din data de baze ERIC.
Gonder, P. O. (1994). mbuntirea Climatului i Culturii colare: AASA Raport
asupra problemelor critice (D. Hymes, Ed.). Arlington: Asociaia American a
Administratorilor colari.
Gottfredson, G. D. i Hollifield, J. H. (1988). Cum s diagnostichezi un climat colar:
Scoaterea in eviden a problemelor, plnuirea schimbrilor, NASSP Bulletin, 72, 63-70.
Hagborg, W. J. (1992). Note i orientare motivaional printre elevii de liceu.
Jurnalul Evalurii Psihoeducaionale, 10, 355-361.
Halderson, C, Kelley, E. A., Keefe, J. W., i Berge, P. S. (1989). Evaluarea
comprehensiv a mediului colar: Manual tehnic. Reston: Asociaia Naional a
Directorilor de Licee.
Halderson, C, Kelley, E. A., Keefe, J. W., i Berge, P. S. (2002). Evaluarea
comprehensiv a mediului colar: Manualul examinatorului. Reston: Asociaia Naional
a Directorilor de Licee.
Haynes, N. M., Emmons, C, i Ben-Avie, M. (1997). Climatul colar ca factor n
acomodarea si realizrile elevului. Jurnalul Consultrii educaionale i psihologice, 8,
321-329.
Halpin, A. W. (1966). Teorie i cercetare n administraie, New York: The
Macmillan Company.
Hoy, W. K., Tarter, J.C. i Kottkamp, B. (1991). coal deschis/coli sntoase:
Msurarea climatului organizaional, London: Sage.

Hoy, W. K. & Feldman, J. A. (1999). Profiluri organizaionale de sntate pentru licee.

n
H. J. Freiberg (Ed.), Climatul colar: Msurarea, improvizarea i susinerea unui mediu
sntos de nvare (pp. 84-102). Philadelphia: Falmer Press.
Hudley, C, Daouda, A., Polanco, t , Wright-Castro, R.M., i Hershberg, R. (2003).
Obligaiile elevului, climatul colar, i ateptri viitoare in liceu. Lucrare prezentat la
ntlnirea bianual din 2003 a Societii pentru Cercetare n Dezvoltarea Copilului,
Tampa, FL. Revizuit 3 mai 2006, din data de baze ERIC.
Jorde-Bloom (1987, Aprilie). Rezolvarea unei probleme: O analiz a percepiilor
profesorului i administratorului asupra climatului organizaional n modelarea perioada
copilriei timpurii. Lucrare prezentat la ntlnirea anual a Asociaiei Americane a
Cercetrii Educaionale, Washington, D.C. Revizuit 31 octombrie 2005, din data de
baze FirstSearch.
Johnson, D.W. (1974). Consecine afective. n H.J. Walberg (Eds.), Performana
evoluional: O surs a metodelor, instruciunilor si exemplelor. (pp. 99-112).
Berkeley: McCutchan Publishing Corporation.
Karpicke, H., Murphy, M. E. (1996). Cultura colar productiv: Directori lucrnd din
interior. NASSP Bulletin, 80, 26-34. Revizuit 24 aprilie 2004, din data de baze
FirstSearch.
Kuperminc, G. P., Leadbeater, B. J., Emmons, C. i Blatt S. J. (1997). Climatul colar
perceput i dificultile n acomodarea social a elevilor de gimnaziu. Applied
Developmental Science, 2, 76-88.
Ladson-Billings, G. (1994). Pzitorii de vise: Profesori de succes ai copiilor AfroAmericani. San Francisco: Jossey-Bass.
Ladson-Billings, G. (1997). Nu se adaug: Realizrile matematice ale elevilor AfroAmericani. Jurnal pentru Cercetarea n Educaia Matematic, 28, 697-708.
Revizuit 2 decembrie 2007, din data de baze ProQuest.
Lewis, C. A. (2005). Eueaz acum sau eueaz mai trziu. The Education Digest, 71,
70-71. Revizuit 28 iulie 2006, din data de baze ProQuest.
Lewis, C. A. (2006a). Rezolvarea problemei testelor. Phi Delta Kappan, 87, 643-644.
Revizuit 28 iulie 2006, din data de baze ProQuest.
Lewis, C. A. (2006b). A nu cunoate NCLB. The Education Digest, 71, 72. Revizuit 28
iulie 2006, din data de baze ProQuest.
Murdock, T. B., (1999). Contextul social al riscului: Status i profeii motivaionale
despre alienare in gimnaziu. Jurnal al Psihologiei educaionale, 91, 62-75.

Revizuit 17 iulie 2005, din data de baze FirstSearch.

Moos, R. H. (1979). Evaluarea mediilor educaionale, San Francisco: Jossey-Bass
Publishers.
Moos, R. H. (1979). Climat educaional. n H. J. Walberg (ed.), Mediu educaional i
efecte: evaluare, politic i productivitate (pp. 79-100). Berkeley: McCutchar Publishing
Corporation.
Niebuhr, K. E. (1999). Un studio empiric al relaiilor dintre elevi si realizrile academice.
Educaie, 119, 679-681. Revizuit 28 iulie 2006, din baza de date ProQuest.
Olson, L. (2006). Raport al progresului. Revista profesorului, 17, 16. Revizuit 28 iulie
2006, din baza de date ProQuest.
Peterson, R. L. i Skiba, R. (2001). Crearea de climate colare care previn violena n
coli. Studiile sociale, 92, 167-75.
Schein, E. H. (1992). Cultur educaional i conducere. (2n Ed.). San Francisco:
Jossey-Bass.
Slaughter-Defor, D. T. i Carlson, K. G. (1996). Tineri Afro-Americani i Latini n coli
urbane foarte srace: Cum percep ei climatul colar. Jurnalul educaiei celor de culoare,
65, 60-70. Revizuit 24 aprilie 2004 din data de baze FirstSearch.
Shore, R. (1995). Cum a mbuntit un liceu climatul colar. Conducere educaional,
52, 76-78.
Stevens, C. J. i Sanchez, K. S. (1999). Percepii ale prinilor i membrilor comunitii
Pentru msurarea climatului colar. n H. J. Freiberg (Ed.), Climatul colar: Msurarea,
improvizarea i susinerea unui mediu sntos de nvare (pp. 124147). Philadelphia: Falmer Press.
Stolp, S. i Smith, S.C. (1994). Cultura colar i climatul: Rolul unui conductor.
OSSC Bulletin. Eugene: Oregon School Study Council.
Viadero, D. (2006). Acceptarea unei provocri. Sptmna Educaiei, 25, 40-41.
Revizuit 28 iulie 2006, din baza de date ProQuest.
Wang, M. C, Haertel, G. D., i Walberg, H. J. (1997) nvarea influenelor n H.J.
Walberg & G. D. Haertel (Ed.) Psihologie i Practic Educaional, (pp. 199211). Berkley: McCuthan.
Whitelaw, S., Milosevic, L. i Daniels S. (2000). Sex, Comportament i
Realizri: Un studio preliminar of al atitudinii i percepiilor elevilor. Sex i educaie,
12, 87-113. Revizuit 20 septembrie 2006, din baza de date WilsonSelectPlus.

Witcher, A.E. (1993). ndobitocirea climatului colar: Un pas important pentru

dezvoltarea calitii colii, NASSP Bulletin, 11, 1-5

VIAA
Autoarea, Paulette Edwinna Miller, este fiica lui Willie E. Miller si a Ettei Rice. A
fost nscut pe 18 Octombrie 1973 n Decatur, Illinois. Liceul l-a terminat in 1991, la
Douglas MacArthur n Decatur, Illinois.
n august 1991 doara Miller a intrat la Universitatea din Illinoisul de nord, n
Dekalb, Illinois, iar in mai 1996, a absolvit cu diploma de licen n tiine Psihologice
i licen in Educaie Elementar. i-a continuat studiile, iar n mai 2000, a terminat
Masterul in Psihologie colar la Universitatea Loyola din Chicago. Doara Miller a fost
o adolescent care a lucrat in domeniul group care, consilier pentro probleme mintale,
antrenor, mentor, si psiholog colar. Are trei surori, doi frai, trei nepoate si patru nepoi.

APROBARE DE DIZERTAIE
Aceast dizertaie realizat de Paulette Edwinna Miller a fost citit i aprobat de
urmtoarea comisie :
Martha Wynne, Dr., Director
Profesor asociat, coala Educaiei
Universitatea Loyola, Chicago
Ann Marie Ryan, Dr.
Profesor asistent, coala Educaiei
Universitatea Loyola, Chicago
Beverly Kasper, Ed.D.
Profesor asistent, coala Educaiei
Universitatea Loyola, Chicago

Copiile finale au fost examinate de ctre coordonatorul dizertaiei, iar semntura

de mai jos verific faptul c orice schimbare necesar a fost fcut, iar dizertaia a primit
acum aprobarea final a comisiei n ceea ce privete coninutul si forma.
Dizertaia este aadar acceptat n executarea parial a cerinelor pentru
obinerea gradului de Doctor in Filosofie.

Data

Semntura Coordonatorului