PEDAGOGIE

Definitia pedagogiei. Termenul de pedagogie este de origine greaca, fiind rezultatul mbinarii
cuvintelor pais ! "copil# si agoge ! "conducere#, "educatie#, precum si a cuvintelor paideea !
"nvatam$nt#, "educatie# si paidagogos ! "ndrumator de copii#, "pedagog#.
Pedagogia este stiinta care studiaza fenomenul educational. Ea se ocupa deci de formarea
personalitatii umane n vederea integrarii ei active, creatoare n viata sociala.
Educaie
%uv$ntul educaie deriv& din substantivul "educatio' care nseamn& cretere, (r&nire,
cultivare. Educaia are sarcina de a preg&ti omul ca element activ al vieii sociale.
Educaia este un tip particular de aciune uman&, o intervenie sau direcionare, o categorie
fundamental& a pedagogiei.
Platon definea educaia ca fiind "arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta
aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun de ele.' Aristotel, n lucrarea sa
"Politica', considera c& "educaia trebuie s& fie un obiect al supraveg(erii publice, iar nu
particulare'.
)o(ann Amos %omenius, n lucrarea sa "Didactica magna', considera c& la natere, natura
nzestreaz& copilul numai cu "seminele tiinei, ale moralit&ii i religiozit&ii', ele devin un
bun al fiec&rui om numai prin educaie. *ezult& c& n concepia sa, educaia este o activitate
de stimulare a acestor "semine', i implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul
'nu poate deveni om dec$t dac& este educat'.
PAIDEIA Paideia este educatia considerata ca o transformare a personalitatii umane pe tot
parcursul vietii si care +oaca un rol ma+or in fiecare aspect esential.
Paideia nu este pur ,i simplu educa-ie, ea este crea-ie ,i inven-ie. .i omul nsu,i este opera de arta
pe care Paideia caut& s& o formeze.
%onceptul fundamental de curriculum vizeaz& at$t semnifica-ia sa general& de paradigm a
pedagogiei / educaiei /centrarea pe finalit&-i construite prin ec(ilibrarea cerin-elor
psi(ologice ,i sociale0 c$t ,i dimensiunea pragmatic& de proiect pedagogic de un anumit tip,
considerat superior, anga+at la toate nivelurile sistemului ,i ale procesului de nv&-&m$nt.
%O1%EPT23 DE ED2%A4I3ITATE
%aracteristica esentiala a fiintei umane si categorie pedagogica distincta, educabilitatea s!a
bucurat de atentia ma+oritatii cercetatorilor din domeniul stiintelor educatiei, fiind definta
drept
5 "capacitatea omului de a fi receptiv la influente educative si de a realiza, pe aceasta cale,
acumulari progresive concretizate in diferite structuri de personalitate.67
5 "ansamblul posibilitatilor de a influenta cu mi+loace educative formarea personalitatii
fiecarui individ uman, in limitele psi(ogenetice ale speciei noastre si a particularitatilor
innascute care confera fiecaruia individualitatea sa genetica.68
5 "capacitatea insului uman de a fi educat, de a se lasa supus actiunii educationale, de a
beneficia de ea, in forma dezvoltarii sale fizice, psi(ice, comportamentale.'9
Dupa ce am dat aceste definitii, retinem faptul ca indiferent de multitudinea modalitatilor de
definire, educabilitatea reprezinta o insusire specifica fiintei umane. In acest sens :ant
sustinea, ca singur omul este educabil, pentru ca poarta in el posibilitatea dea fi altul decat
este. El este perfectibil si perfectibilitatea este conditia sine ;ua non a educatiei.
Progresele inregistrate in domeniul cercetarilor biologice si psi(ologice pe la +umatatea
secolului trecut au determinat ma+oritatea psi(opedagogilor sa!si concentreze atentia asupra
factorilor care contribuie la formarea si dezvoltarea fiintei umane, la devenirea ei din stadiul
de fiinta biologica, in cel de fiinta sociala
! ereditatea,
! mediul,
! educatia.
Deosebirea dintre specialisti a constat in acceptarea sau accentuarea unui anumit factor sau al
altuia.
INESM . Doctrin& filozofic& fundat& pe acceptarea ideilor nn&scute
Teoriile ereditariste / ineiste0
Aceste teorii sustin rolul fundamental al ereditatii in devenirea fiintei umane, avandu!si
originile in cercetarile biologilor. In viziunea lor ereditatea determina orice evolutie a omului.
Ion Dumitru si Dorel 2ngureanu< considera ca principala limita a acestei teorii este
descosiderarea factorilor de mediu si educatie in devenirea fiintei umane.
%onceptiile ereditariste au inspirat teoriile e=tremiste care afirmau superioritatea unor rase
fata de altele.
Teoriile ambientaliste
>pre deosebire de ereditaristi, reprezentantii acestor teorii afisau o incredere absoluta in
puterea si valoarea factorilor socio!educationali
! mediul,
! educatia.
Ei neaga rolul ereditatii. Desi s!au situat la poli opusi, reprezentantii teoriilor ambientaliste, la
fel ca cei ai teoriilor ereditariste s!au inspirat in sustinerea ideilor lor din rezultatele unor
cercetari apartinand domeniului biologiei
! teza transformista a lui )ean 4aptiste 3amarc?, ce sustinea ca in evolutia vietuitoarelor,
mediul detine rolul fundamental.@
! teoria ereditatii dobandite acac(izitiile obtinute prin e=perienta de catre membrii unei
specii s!ar fi=a in memoria genetica si ar fi transmise apoi de la ascendenti la descendenti.
3imitele celor doua tipuri de teorii ambientaliste si ereditariste, constau deci, in absolutizarea
rolului unui anumit grup de factori in formarea si dezvoltarea personalitatii umane, negandu!i
pe ceilalti.
Epigenetismul piagetian
Orientrile ereditariste si cele ambientaliste aparent de neconciliat au
fost totui, depite ncepnd cu secolul al XVIII-lea cnd naturalistul
C.F.olff lansea! "n#$%& termenul de 'epi(ene!) i ideea e*isten+ei
asupra indi,idului, 'dup (ene!). -pi(enetismul e ,alorificat abia ast!i.
.n termeni contemporani e ,orba despre un 'mecanism structural
or(anic care re(lea! procesele de cretere i de!,oltare la ni,elul
interac+iunilor dintre indi,id i mediu. -l stabilete nu numai cile, ci i
limitele de!,oltrii) . /tudiile de psi0olo(ie (enetic, de psi0olo(ia n,+rii
"1. 2ia(et, 1. /. 3runer, 2. I. 4alperin5, au demonstrat c prin 'influen+e
educati,e speciale se poate accelera) de!,oltarea prin succesiunea mai
rapid a stadiilor psi0o(enetice. 6e re+inut c aspectul este nc
problematic
Statutul epistemologic al pedagogiei
Epistemologia este studiul cunoasterii de tip stiintific; epistemologie (gr.), compus
din epistme = cunoastere, stiint si logos = studiu, teorie
Pedagogia reprezint& sistemul de cunostinte despre educatie, at$t n forma cunoasterii
stiintifice, c$t si n forma cunoasterii artistice. tiinta realizeaz& o cunoastere analitic& si
rational& a realit& ii, cu a+utorul conceptelor, n timp ce arta implic& o cunoastere sintetic& si
intuitiv&, bazat& pe imagini.
Argumente pentru care pedagogia este tiin &
!"iect de studiu "ine delimitat # fenomenul educational.
Instrumentar specific de cercetare si in$estigare #
o"ser$atia, e%perimentul, studiul de ca&, testele docimologice etc.
'inalitti cogniti$e # sistem conceptual, legi si principii.
PEDAGOGIA ,i ED2%AAIA constituie dou& realit&-i corelate ,i dou& concepte corelative.
Distinc-ia care trebuie f&cut& de la bun nceput ntre cele dou& categorii este urm&toarea
! ED2%AAIA este o practic& social&, un fenomen, un proces ,i o activitate nemi+locit& n
special cu tinerele genera-ii.
! PEDAGOGIA este o reflec-ie asupra educa-iei, incuz$nd observarea, contemplarea, emiterea
unor teorii despre fenomenul educa-iei. Practic, pedagogia are ca obiect de studiu educa-ia
Mitul pesterii este lucrarea filosofului Platon asupra firii omenesti in privinta educatiei si a lipsei acesteia, dupa cum zice
chiar in primul pa "Bitul Pe terii ra >ufletul se aseam&n& cu Ideile pentru c& este simplu,
nemuritor, cunoa te lumea inteligibil& printr!un proces de conversiune a c&rui for & o
constituie erosul /iubirea C are ca efect uitarea, n vederea dob$ndirii purit& ii primare0D
cunoa terea Ideilor este doar o reamintire /"anamnesis'0 a sufletului ncarcerat n corpul fizic
/ideea corpului C nc(isoarea este o reminescen & a orfismului0D menirea sufletului este s&
preg&teasc& omul pentru moarte /eliberarea sufletului nemuritor i ntoarcerea n lumea
ideilor0D condi ia eliber&rii definitive a sufletului este o via & virtuoas&D filosofia este
preg&tirea sufletului pentru recunoa terea imortalit& ii sale. graf. Astfel avem descrierea, impartita in
secvente, a unui proces, cauzat de educatia acelei vremi
Mitul pesterii este lucrarea filosofului Platon asupra firii omenesti in privinta educatiei si a lipsei acesteia, dupa cum zice
chiar in primul paragraf. Astfel avem descrierea, impartita in secvente, a unui proces, cauzat de educatia acelei vremi -
Mitul pesterii este lucrarea filosofului Platon asupra firii omenesti in privinta educatiei si a lipsei acesteia, dupa cum zice
chiar in primul paragraf. Astfel avem descrierea, impartita in secvente, a unui proces, cauzat de educatia acelei vremi -
DIBE1>I21I3E ED2%ATIEI
Dimensiunile educatiei reprezint& ansamblul valorilor pedagogice fundamentale "ine,
ade$r, frumos, util, sacru, care confer& activit&tii de formare!dezvoltare a personalit&tii
umane un cadru dimensional stabil realizat la nivelul sistemului si al procesului de
nv&t&m$nt.
>istemul principiilor didactice
>istemul principiilor didactice cuprinde
! Principiul intui-iei /al corela-iei dintre senzorial ,i ra-ional, dintre concret ,i abstract0
! Principiul leg&rii teoriei de practic&
! Principiul particip&rii con,tiente ,i active a elevului la activitatea didactic&
! Principiul sistematiz&rii ,i continuit&-ii n nv&-are
! Principiul accesibilit&-ii ,i al individualiz&rii /al respect&rii particularit&-ilor de v$rst& ,i
individuale0
! Principiul nsu,irii temeinice a cuno,tin-elor
%aracterul interdisciplinar al pedagogiei este generat de faptul ca omul !obiect si subiect al
educatiei, este studiat din anumite ung(iuri de vedere si de alte stiinte ! cum sunt biologia,
anatomia si fiziologia, filosofia, sociologia, psi(ologia, logica, ergonomia, cibernetica etc
FACTORI CARE INFLUENTEAZA EDUCATIA
- ereditatea
- mediu
- educatia
PA*ADIGBE3E TEO*ETI%E A3E ED2%A4I3ITATII
Teoria ineista (ereditarista) afirma, n principal, rolul fundamental al factorilor
ereditari n dezvoltarea filogenetica si ontogenetica a subiectului uman, contest$nd sau
neg$nd importanta factorilor sociali si educationali.
Teoria ambientalista (sociologista) sustine ca dezvoltarea psi(ica a omului se
datoreaza, n cea mai mare masura, influentei factorilor e=ogeni, ndeosebi mediului social si
educatiei, elud$nd ponderea si rolul factorilor biologici /ereditari
Teoria dublei determinari ncearca sa identifice nu numai influenta factorilor
endogeni si e=ogeni ai dezvoltarii psi(ice, ci si procesualitatea, interdependenta specifica
fiecarui grup de influente n formarea si devenirea personalitatii umane.
Pe baza faptelor e=perimentale si a argumentelor teoretice stiintifice, astazi este
depasita teoria nativista / preformista0 ! care sustine caracterul nnascut, predeterminat al
dezvoltarii psi(ice, c$t si teoria genetista a tabulei rasa, potrivit careia la nastere copilul este
lipsit de orice psi(ism.
Teorii ale dezvoltarii stadiale ontogenetice a personalitatii
Teoria interpersonala sau a relatiilor interpersonale sustinuta de H. S. Sullivan in
lucrarea sa: An interpersonal Theor! of ps!chiatr!", #e$ %or&, #orton, . Ha sustinut ca reiauile''.inlre.persoanc
(relatiile interpersonale) sunt'gneratoare de particularitaunoi. relativ asemanatoare intre indivizii grupului din aceeasi
etapa de varsta. in functie de caracterul relatiilor interpersonale si ale varstei cronologice, el a sta*ilit urmatoarele
etape de varsta: primul an de viata+ copilaria+ preadolescenta+ adolescenta tarzie si varsta adulta sau maturitatea. ,l
sustine ca profilul fiecarei etape de varsta este influentat de interactiunea factorilor *iologici si a factorilor
socioeducationali, primii avand o pondere mai mare la varstele mici, iar ceilalti avand o pondere mai mare in etapele
maimaridevarsta.
Teoria psihosociala a ego-ului (a individualitatii- sustinuta de ,. ,ri&son in lucrarea sa .hildhood and Societ!", #e$
%or&, #orton, /012, teorie a*ordata in spiritul psihanalizei clasice. ,l sustine influenta deose*ita a factorilor interni,
care insa intra in relatie cu factorii de mediu culturali si educationali, determinand anumite particularitati specifice si
relativ comune persoanelor din aceeasi etapa de varsta. ,l sustine ca fiecare etapa de varsta se caracterizeaza printr-
o anumita criza, care se rezolva prin trecerea la o alta etapa de varsta. ,l remarca urmatoarele etape de varsta: varsta
sugarului+ prima copilarie+ varsta scolara mica+ varsta de licean+ tineretea+ maturitatea+ maturitatea tarzie si *atranetea.
Teoria dezvoltarii cognitive a personalitatii sustinuta de 3ean Piaget in lucrarea Psihologia inteligentei". Aceasta teorie
arata ca personalitatea parcurge anumite stadii operationale de natura cognitiva (de cunoastere-, astfel: stadiul
inteligentei sensorio-motorie: 2-4 ani+ stadiul operatiilor concrete: 4-l/ ani+ stadiul operatiilor formale (logice-: /l-l0 ani si
stadiul operatiilor profesionalizarii: dupa /0 ani. 3. Piaget sustine ca adolescentul (/l-l0 ani- se caracterizeaza prin a
parcurge demersul cognitiv de la adevaruri verificate spre formularea de ipoteze si perspective ipotetice, trecand printr-
o afectivitate insotita de idealuri umaniste, dar si printr-o stare de egocentrism, aceasta din urma determinata de
increderea nelimitata, e5altata in capacitatile proprii de gandire si actiune+ in adolescenta tarzie (dupa /0 ani-, tanarul
realizeaza trecerea de la e5altare la realismul" etic, operatiile de profesionalizare, prin caracterul lorsocial-realist,
determinand aceasta caracteristica.
%2**I%232B 1A IO1A3 E reprezint&sistemule=perien elor de nvatareoferite de
scoal&ntr!un sistemna ional. Prin %urriculum 1a ional, se desemneaz&, n mod conven ional
, totalitateaprogramelor colare. Astefel, tot n mod conven ional, prin *EFO*BA
%2**I%23A*G , se desemneaz&n principal reformaoperat& la nivelulprogramelor colare i
al suportuluiinstu ional al acestora, planurile!cadru de nv&t&m$nt. / Esteadoptatn 7HHI0.
*EPE*E EJO32TIJE
5 7HKK lucrarea >ecolul copilului , scris& de suedeza Lellen :aM.
5 7HK8 ). DeNeM n T(e %(ild and %urriculum atrage aten ia asupra pericolului de a interpreta
ca fiind doua realit& i autonome ce se nva & i cum se nva &
5 7H7I F. 4obbit T(e curriculum e=tinde aria semnatic& a conceptului la ntreaga e=perien &
de nv& are a copilului / educa ia formal& i cea nonformal&0