Sunteți pe pagina 1din 1

n contextul lumii moderne se pune problema inteligenei cu tot mai mult putere, asociindu-se aproape

totdeauna cu aceea de mediu colar sau cultural, pentru a descrie diferenele dintre oameni i a explica aspectele
comportamentale ale acestora.
Att timp ct ne mulumim s folosim teste cu hrtie i creion sau tehnici de chestionare scurt, (! pur i
simplu nu exist nici o cale de a testa competena cui"a #n arii ca expresi"itatea corporal, abilitatea mu$ical sau
formele inteligenei personale% (&ardner, '((), p. '*!.
+ste necesar s rmnem deschii la posibilitatea ca multe - dac nu cele mai multe - dintre aceste competene
s nu ne conduc la msurri prin metode "erbale standard care se ba$ea$ fundamental pe o combinaie de
abiliti logice i ling"istice% (&ardner, '((), p. xi"!.
,eoria inteligenelor multiple a lui -o.ard &ardner a gsit #n spaiul didactic romnesc un teritoriu fertil, deschis
abordrilor moderne i colaborrilor tuturor agenilor educaionali (#n"tor, profesor, ele", consilier colar,
printe!. /e poate afirma c aplicarea teoriei inteligenelor multiple #n coala romneasc s-a desfurat aproape
simultan cu aplicarea teoriei lui -. &ardner #n #n"mntul american,chiar dac #n ultimii ani ai secolului trecut,
dasclul romn aplica intuiti" metode de predare-#n"are-e"aluare care "alorificau inteligenele multiple ale
ele"ilor.
0iecare copil este diferit si nu poate fi comparat 1decat cu sine insusi1. /i totusi, cate"a lucruri esentiale ii fac sa
fie asemenea2 toti au ne"oie de dragoste, de securitate, de ingri3ire si de exercitiu. ,oti simt ne"oia de
recunoastere si acceptare. ,oti cauta un spri3in in adult si chiar au ne"oie de un anumit control din partea
acestuia pe masura ce isi de$"olta increderea in sine si dobandesc propria experienta. 4opiii isi de$"olta treptat
1capacitatile de informare- procesare- numite inteligente1- care sa le permita sa solutione$e sau sa cree$e
produse.
1Asadar, indi"i$ii nu sunt in mod egal 1destepti1sau 1prosti1 in toate circumstantele, mai degraba ei pre$inta
inteligente diferite care pot fi pretuite sau ignorate diferit in circumstante diferite.1 -o.ard &ardner defineste
inteligenta ca un 1potential bio-psihologic care procesea$a forme specifice de informatii in formule distincte1.
4onform teoriei inteligentelor multiple elaborata de -. &ardner, exista sapte tipuri de inteligenta2 ling"istica,
mu$icala, spatiala, logico-matematica, 5ineste$ica, interpersonala, intrapersonala. Autorul considera ca rele"anta
acestei teorii pentru practica scolara se poate concreti$a in2 redimensionarea, extensia conceptiei profesorilor
despre inteligenta, despre modalitatile de predare si e"aluare (e"aluare contextuali$ata!. 6n 16nteligente multiple.
7oi ori$onturi1, -. &ardner defineste inteligenta astfel2 1o capacitate computationala - o capacitate de a procesa
un anumit tip de informatie - care se gaseste in biologia umana si in psihologia umana1. 1/etului original de
inteligente1 i se adauga 1inteligentele recent identificate12 inteligenta naturalista si inteligenta existentiala,
aceasta din urma neacceptata integral 21mentione$ aceasta inteligenta candidat in trecere1. Asadar, -. &ardner
"orbeste despre 189 inteligente1.
+ste binecunoscut rolul expectantelor profesorilor in e"olutia fiecarui ele". ,eoria inteligentelor multiple duce la *
conclu$ii2
- 0iecare om dispune de intreaga gama de inteligente.
- 7u exista doi indi"i$i care sa aiba acelasi profil intelectual.
- :aca cine"a are o inteligenta puternica, nu inseamna ca actionea$a neaparat inteligent.