1.

Sisteme de ecuat ii liniare

Definitia 1.1. Fie K un corp comutativ.
1) Prin sistem de m ecuat ii liniare cu n necunoscute X
1
, . . . , X
n
si
coecient i n K se nt elege un ansamblu de egalitat i formale
(S)

a
11
X
1
+ a
12
X
2
+ + a
1n
X
n
= b
1
a
21
X
1
+ a
22
X
2
+ + a
2n
X
n
= b
2
. . . . . . . . .
a
m1
X
1
+ a
m2
X
2
+ + a
mn
X
n
= b
m
, a
ij
, b
i
K.
Daca b
1
= = b
n
= 0, atunci spunem ca (S) este un sistem
omogen.
2) Un vector x = (x
1
, . . . , x
n
) K
n
este solut ie pentru (S) daca
nlocuind necunoscutele sistemului cu componentele vectorului X
i
:= x
i
toate egalitat ile ce se obt in sunt adevarate.
3) Sistemul (S) este compatibil daca are cel put in o solut ie si este
incompatibil daca nu are solut ii. (S) este compatibil determinat daca
are exact o solut ie, iar daca are cel put in doua sulut ii, atunci spunem
ca este compatibil nedeterminat.
Definitia 1.2. Fiind dat un sistem (S), matricea A = (a
ij
) s.n.
matricea sitemului (S). Matricea A
e
=

a
11
. . . a
1n
b
1
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
a
m1
. . . a
mn
b
m

s.n.
matricea extinsa atasata lui (S).
Observatia 1.3. (Forma matriceala) Daca A = [a
ij
] este ma-
tricea sistemului (S), atunci sistemul poate scris sub forma:
(S) AX
t
= b
t
,
unde X = (X
1
, . . . X
n
) si b = (b
1
, . . . , b
m
).
Observatia 1.4. (Forma vectoriala) Daca privim coloanele ma-
tricii A ca vectori coloana din K-spat iul vectorial K
n
, atunci sistemul
poate pus sub forma:
(S)X
1
c
A
1
+ + X
n
c
A
n
= b
t
.
Teorema 1.5. (Kroneker-Capelli)
Sistemul de ecutat ii liniare (S) este compatibil daca si numai daca
rang(A) = rang(A
e
).
Demonstratie. . Presupunem ca sistemul (S) este compatibil.
Exista, deci, (
1
, . . . ,
n
) K
n
astfel ncat

1
c
A
1
+ +
n
c
A
n
= b
t
1
2
Dar, de aici, rezulta ca b
t
c
A
1
, . . . , c
A
n
), adica
c
A
1
, . . . , c
A
n
) = c
A
1
, . . . , c
A
n
, b
t
)
rang[c
A
1
, . . . , c
A
n
] = rang[c
A
1
, . . . , c
A
n
, b
t
]
rang(A) = rang(A
e
).
. Presupunem acum ca rang(A) = rang(A
e
), adica
rang[c
A
1
, . . . , c
A
n
] = rang[c
A
1
, . . . , c
A
n
, b
t
].
Conform denit iei rangului unui sistem de vectori, avem
dim
K
c
A
1
, . . . , c
A
n
) = dim
K
c
A
1
, . . . , c
A
n
, b
t
),
iar t inand cont de faptul ca c
A
1
, . . . , c
A
n
) este un subspat iu a lui c
A
1
, . . . , c
A
n
, b
t
),
deducem ca
c
A
1
, . . . , c
A
n
) = c
A
1
, . . . , c
A
n
, b
t
).
Vectorul b
t
c
A
1
, . . . , c
A
n
), exista deci (
1
, . . . ,
n
) K
n
astfel ncat

1
c
A
1
+ +
n
c
A
n
= b
t
,
adica, sistemul (S) este compatibil.

Observatia 1.6. Criteriul lui Rouche, studiatn liceu este o consecint a

a teoremei Kroneker-Capelli.
Teorema 1.7. Solut iile unui sistem omogen (S) cu n necunoscute
formeaza un subspat iu al K-spat iului vectorial K
n
, de dimensiune n
rang(A).
Demonstratie. Fie (S) un sistem cu m ecuat ii si n necunoscute,
cu forma matriceala
A X
t
= 0
t
.
Trecand la transpuse, n identitatea matriceala anterioara, obt inem
(X
1
, . . . , X
n
)A
t
= (0, . . . , 0).
Consideram aplicat ia liniara f
A
: K
n
K
m
, cu [f
A
]
bb
= A
t
, unde
e este baza canonica lui K
n
, iar e

este baza canonica lui K

m
. Daca
(X
1
, . . . , X
n
) K
n
, avem
f
A
(X
1
, . . . , X
n
) = (X
1
, . . . , X
n
)[f
A
]
ee
e
t
= (X
1
, . . . , X
n
)A
t
e
t
.
Deducem ca (
1
, . . . ,
n
) K
n
este solut ie a sistemului (S), daca, si
numai daca, (
1
, . . . ,
n
) Ker(f
A
). Mult imea solut iilor sistemului
(S) coincide deci cu Ker(f
A
). Dar Ker(f
A
) este subspat iu a lui K
n
, de
dimensiune
def(f
A
) = n rang(f
A
) = n rang(A
t
) = n rang(A).
2. REZOLVAREA SISTEMELOR DE ECUAT II LINIARE 3

Corolarul 1.8. Un sistem omogen (S) are doar solut ia banala

(0, . . . , 0) daca si numai daca n = rang(A).
Observatia 1.9. Din demonstrat ia teoremei se deduce ca subspat iul
solut iilor unui sistem omogen coincide cu nucleul aplicat iei liniare f :
K
n
K
m
cu [f]
ee
= A
t
, unde e si e

sunt bazele canonice. Prin ur-

mare, pentru determinarea solt iilor unui sistem omogen se pot aplica
metodele prezentate pentru determinarea nucleelor de aplicat ii liniare.
Teorema 1.10. Fie (S) AX
t
= b
t
un sistem de ecuat ii liniare si
(S
0
) sistemul omogen AX
t
= 0 (obt inut prin nlocuirea coloanei b cu
0). Daca x
0
este o solut ie particulara a lui (S) si o
0
este mult imea
solut iilor lui (S
0
), atunci mult imea solut iilor sistemului (S) este
o = x
0
+o
0
= x
0
+ y [ y S
0
.
Demonstratie. Fie (S) un sistem de m ecuat ii, cu n necunsocute.
Consideram aplicat ia liniara f
A
: K
n
K
m
cu [f
A
]
ee
= A
t
, unde
A M
m,n
(K) este matricea sistemului (S). Am notat cu e si e

baza
canonica din K
n
, respectiv K
m
.
Daca x = (x
1
, . . . , x
n
) K
n
, avem
f
A
(x
1
, . . . , x
n
) = (x
1
, . . . , x
n
)A
t
K
m
.
Vectorul x este o solut ie a lui (S) daca si numai daca
Ax
t
= b
t
xA
t
= b f(x) = b.
Deci, x
0
, ind o solut ie pariculara a lui (S) avem f(x
0
) = b si
x o f(x) = f(x
0
) f(x) f(x
0
) = 0 f(x x
0
) = 0.
Un vector y K
n
este solut ie a sistemului (S
0
), daca si numai daca
f(y) = 0, deci
f(x x
0
) = 0 x x
0
o
0
y o
0
a.i. x x
0
= y
y o
0
a.i. x = x
0
+ y x x
0
+o
0
.

2. Rezolvarea sistemelor de ecuat ii liniare

Teorema 2.1. (Regula lui Cramer) Un sistem (S) AX
t
= b
t
cu n ecuat ii si n necunoscute (adica A /
n
(K)) este compatibil
determinat daca si numai daca det(A) ,= 0.

In aceste condit ii solut ia
este x = (x
1
, . . . , x
n
) cu
x
i
= (det(A))
1
det[c
A
1
, . . . , c
A
i1
, b
t
, c
A
i+1
, . . . , c
A
n
], i 1, . . . , n.
4
Demonstratie. . Presupunem ca sistemul (S) este compatibl
determinat. Mult imea solut iilor lui (S), o, are deci un singur element.
Conform Teoremei 1.10 avem
o = x
0
+o
0
= x
0
+ y [ y S
0
.

In consecint a, mult imea o

0
nu poate avea decat un singur element.
Dar, o
0
ind un K-subspat iu a lui K
n
, nu poate egal decat cu 0.
Conform Corolarului 1.8, rang(A) = n, deci det(A) ,= 0.
. Presupunem ca det(A) ,= 0. Sistemul omogen atasat, (S
0
),
are deci doar solut ia banala, adica o
0
= 0. Conform Teoremei 1.10,
mult imea o are cel mult un elemet. Nu ne ramane sa demonstram,
decat existent a unei solut ii particulare a sistemului (S).
Consideram scalarii x
i
K, denit i astfel
x
i
= (det(A))
1
det[c
A
1
, . . . , c
A
i1
, b
t
, c
A
i+1
, . . . , c
A
n
], i 1, . . . , n.
Pentru a ajunge la concluzia ca x
0
= (x
1
, . . . , x
n
) este o solut ie a
lui (S) e sucient sa aratam ca
Ax
t
0
= b
t
x
t
0
= A
1
b
t
x
t
0
= (det(A))
1
A

b
t
,
unde A

este adjuncta matricii A. Avem deci

Ax
t
0
= b
t
x
i
= (det(A)
1
(
1i

2i
. . .
ni
)

b
1
.
.
.
b
n

= (det(A))
1
n

j=1
b
j

ji
,
unde
ji
sunt complement ii algebrici corespunzatori. Dar,

n
j=1
b
j

ji
nu reprezinta altceva decat dezvoltarea dupa coloana a i-a a determi-
nantului
det[c
A
1
, . . . , c
A
i1
, b
t
, c
A
i+1
, . . . , c
A
n
] i 1, . . . , n.
Asadar, x
0
reprezinta unica solut ie a sistemului (S).
Metode de rezolvare
I. Metoda lui Cramer
Example 2.2. Sa se rezolve sistemul

x
1
+ x
2
x
3
= 0
3x
1
2x
2
+ 2x
3
= 5
2x
1
+ 3x
2
2x
3
= 2.
Calculand determinantul matricii sistemului
det(A) =

1 1 1
3 2 2
2 3 2

= 5,
2. REZOLVAREA SISTEMELOR DE ECUAT II LINIARE 5
deducem ca sistemul este compatibil determinat. Pentru a obt ine
solut ia calculam determinat ii.
d
1
=

0 1 1
5 2 2
2 3 2

= 5,
d
2
=

1 0 1
3 5 2
2 2 2

= 10,
d
3
=

1 1 0
3 2 5
2 3 2

= 5.
d
i
este determinantul matricii obt inute din A prin nlocuirea coloanei
a i -a cu coloana termenilor liberi. Componenetele solut iei sunt
x
1
=
d
1
det(A)
=
5
5
= 1,
x
2
=
d
2
det(A)
=
10
5
= 2,
x
3
=
d
3
det(A)
=
15
5
= 3.
II. Folosind lema substitut iei
Observatia 2.3. Este sucient sa gasim o baza pentru spat iul
solut iilor sistemului omogen (numit sistem fundamental de solut ii) si o
solut ie particulara.
Consideram sistemul
(S) Ax
t
= b
t
,
cu m ecuat ii si n necunoscute.
Aplicam lema substitut iei pentru a calcula rang(A), adica rangul
sistemului de vectori [c
A
1
, . . . , c
n
], format din coloanele lui A. Tabelul
ini t ial va arata astfel
c
A
1
c
A
2
. . . c
A
n
b
t
e
1
b
1
e
2
A b
2
.
.
.
.
.
.
e
m
b
m
Presupunem ca dupa un numar de r pasi ajungem la urmatoarea situat ie
6
c
A
1
c
A
r
c
A
r+1
c
A
n
b
t
c
A
1
1 0
1,r+1

1,n
b

1
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
c
A
r
0 1
r,r+1

r,n
b

r
c
A
r+1
0 0 0 0 b

r+1
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
c
A
m
0 0 0 0 b

m
Observam ca rang(A) = r. Ca sistemul (S) sa e compatibil rangul
matricii extinse, A
e
, trebuie sa e tot r. Aceasta condit ie este echiva-
lenta cu
b

r+1
= = b

m
= 0.

In aceste condit ii avem

b
t
= b

1
c
A
1
+ + b

r
c
A
r
+ 0 c
A
r+1
+ + 0 c
A
n
,
adica x
0
= (b

1
, . . . , b

r
, 0, . . . , 0) este o solut ie particulara a sistemului
(S).
Dimensiunea subspat iului solut iilor sistemului omogen atasat, o
0
este n rang(A), adica n r. Pentru a determina o baza a lui o
0
este
sucient sa gasim n r vectori liniari independent i. Din ultimul tabel
avem

c
A
r+1
=
1,r+1
c
A
1
+ +
r,r+1
c
A
r

c
A
n
=
1,n
c
A
1
+ +
r,n
c
A
r
,
adica

1,r+1
c
A
1
+ +
r,r+1
c
A
r
+ (1) c
A
r+1
+ 0 c
A
r+2
+ + 0 c
A
n
= 0

1,n
c
A
1
+ +
r,n
c
A
r
+ 0 c
A
r+1
+ 0 c
A
r+2
+ + (1) c
A
n
= 0
.
Obt inem astfel urmatoarele solut ii ale sistemului omogen

y
1
= (
1,r+1
, . . . ,
r,r+1
, 1, 0, . . . , 0) o
0

y
nr
= (
1,n
, . . . ,
r,n
, 0, 0, . . . , 1) o
0
.
Vectorii y
1
, . . . , y
nr
, ind liniari independent i, formeaza o baza n o
0
.
Cunoscand solut ia particulara x
0
si o baza a lui o
0
putem determina
solut iile lui (S).
2. REZOLVAREA SISTEMELOR DE ECUAT II LINIARE 7
Example 2.4. a) Sa se rezolve sistemul

x
1
x
2
+ 2x
3
+ x
4
+ 3x
5
= 2
x
1
x
2
+ x
3
+ x
4
+ x
5
= 1
3x
1
+ 2x
2
+ x
3
4x
4
+ 4x
5
= 3
Folosind lema substitut iei avem tabelul
c
A
1
c
A
2
c
A
3
c
A
4
c
A
5
b
t
e
1
1 1 2 1 3 2
e
2
1 1 1 1 1 1
e
3
3 2 1 4 4 3
c
A
1
1 1 2 1 3 2
e
2
0 0 1 0 2 1
e
3
0 1 7 1 13 3
c
A
1
1 1 0 1 1 0
c
A
3
0 0 1 0 2 1
e
3
0 1 0 1 1 4
c
A
1
1 0 0 2 0 4
c
A
3
0 0 1 0 2 1
c
A
2
0 1 0 1 1 4
.
Observam ca rang(A) = rang(A
e
) = 3, deci sistemul este compatibil.
Coloana termeilor liberi se poate exprima astfel
b
t
= 4c
A
1
+ 1c
A
3
+ 4c
A
2
= 4c
A
1
+ 4c
A
2
+ 1c
A
3
+ 0c
A
4
+ 0c
A
5
,
de unde deducem ca x
0
= (4, 1, 1, 0, 0) este o solut ie a lui (S).
Conform ultimului tabel avem

c
A
4
= 2c
A
1
+ c
A
2
c
5
= 2c
A
3
+ c
A
2
,
adica

2c
A
1
+ c
A
2
+ 0c
A
3
+ (1)c
a
4
+ 0c
A
5
= 0
0c
A
1
+ c
A
2
+ 2c
A
3
+ 0c
a
4
+ (1)c
A
5
= 0.
Obt inem astfel urmatoarele solut ii ale sistemului omogen atasat

y
1
= (2, 1, 0, 1, 0) o
0
y
2
= (0, 1, 2, 0, 1) o
0
.
Stim ca dim
R
o
0
= 5 rang(A) = 5 3 = 2. Vectorii y
1
, y
2
, ind liniar
independent i, formeaza o baza n o
0
. Asadar
o
0
= y
1
, y
2
) = y
1
+ y
2
[ , R
= (2, + , 2, , ) [ , R,
8
de unde deducem ca multimea solut iilor sistemului (S) este
o = x
0
+o
0
= (4 + 2, 4 + + , 1 + 2, , ) [ , R.
b) Sa se rezolve sistemul

x
1
x
2
+ 2x
3
+ x
4
+ 3x
5
= 2
x
1
x
2
+ x
3
+ x
4
+ x
5
= 1
2x
1
2x
2
+ 3x
3
+ 2x
4
+ 4x
5
= 3
Folosind lema substitut iei avem tabelul
c
A
1
c
A
2
c
A
3
c
A
4
c
A
5
b
t
e
1
1 1 2 1 3 2
e
2
1 1 1 1 1 1
e
3
2 2 3 3 4 3
c
A
1
1 1 2 1 3 2
e
2
0 0 1 0 2 1
e
3
0 0 1 0 3 7
c
A
1
1 1 0 1 1 0
c
A
3
0 0 1 0 2 1
e
3
0 0 0 0 0 6
Sistemul este incompatibil pentru ca rang(A) = 2 ,= 3 = rang(A
e
).
III. Metoda lui Gauss
Definitia 2.5. Spunem ca doua sisteme de ecuat ii liniare sunt
echivalente daca ambele sunt compatbile si au aceleasi solut ii sau daca
ambele sunt incompatibile.
Teorema 2.6. Daca sistemele (S) si (S

) au matricile extinse echiva-

lente pe linii, atunci ele sunt echivalente.
Metoda lui Gauss consta n aducerea matricii extinse la o foma
esalon si rezolvarea sistemului care are ca matrice extinsa matricea
esalon obt inuta.
Example 2.7. a) Sa se rezolve folosind metoda lui Gauss sistemul

x
1
x
2
+ 2x
3
+ x
4
+ 3x
5
= 2
x
1
x
2
+ x
3
+ x
4
+ x
5
= 1
3x
1
+ 2x
2
+ x
3
4x
4
+ 4x
5
= 3
Aducem matricea extinsa a asistemului la o matrice esalon

1 1 2 1 3 2
1 1 1 1 1 1
3 2 1 4 4 3

l
2
=l
2
l
1
l
3
=l
3
+3l
1

1 1 2 1 3 2
0 0 1 0 2 1
0 1 7 1 13 3

2. REZOLVAREA SISTEMELOR DE ECUAT II LINIARE 9

l
2
=l
3
l
3
=l
2

1 1 2 1 3 2
0 1 7 1 13 3
0 0 1 0 2 1

.
Obt inem sistemul

x
1
x
2
+ 2x
3
+ x
4
+ 3x
5
= 2
x
2
+ 7x
3
x
4
+ 13x
5
= 3
x
3
+ 2x
5
= 1,
echivalent cu cel init ial, iar rezolvandu-l obt inem
o = (4 2, 4 , 1 2, , ) [ , R.
b) Sa se rezolve folosind metoda lui Gauss sistemul

x
1
x
2
+ 2x
3
+ x
4
+ 3x
5
= 2
x
1
x
2
+ x
3
+ x
4
+ x
5
= 1
2x
1
2x
2
+ 3x
3
+ 2x
4
+ 4x
5
= 3
Aducem matricea extinsa a sistemului la o matrice esalon

1 1 2 1 3 2
1 1 1 1 1 1
2 2 3 2 4 3

l
2
=l
2
l
1
l
3
=l
3
2l
1

1 1 2 1 3 2
0 0 1 0 2 1
0 0 1 0 2 7

l
3
l
2

1 1 2 1 3 2
0 0 1 0 2 1
0 0 0 0 0 6

.
Observam ca rang(A) = 2 ,= 3 = rang(A
e
), deci sistemul este
incompatibil.
c) Sa se rezolve folosind metoda lui Gauss sistemul

x + y + z = 0
x + 4y + 10z = 3
2x + 3y + 5z = 1.
Aducand matricea extinsa a sistemului la o matrice esalon

1 1 1 0
1 4 10 3
2 3 5 1

l
2
=l
2
l
1
l
3
=l
3
2l
1

1 1 1 0
0 1 3 1
0 0 0 0

l
3
=l
3
l
2

1 1 1 0
0 1 3 1
0 0 0 0

,
observam ca rang(A) = 2 = rang(A
e
). Sistemul este deci compatibil
nedeterminat. Sistemul echivalent este

x + y + z = 0
y + 3z = 1,
iar rezolvandu-l obt inem
o = (2 1, 1 3, ) [ R.
10
Metoda lui Gauss-Jordan se bazeaza pa acelasi principiu ca si metda
lui Gauss, cu diferent a ca se aduce matricea la o forma care este diag-
onala pe primele n coloane (corespunzatoare matricii sistemlui).
Example 2.8. a) Considerand sistemul din Exemplul 2.7 a), am
vazut ca
A
e

1 1 2 1 3 2
0 1 7 1 13 3
0 0 1 0 2 1

.
Aplicand succesiv transformari elementare pe linii avem
A
e
l
2
=l
2
7l
3
l
1
=l
1
2l
3

1 1 0 1 1 0
0 1 0 1 1 4
0 0 1 0 2 1

l
1
=l
1
l
2
l
2
=l
2

1 0 0 2 0 4
0 1 0 1 1 4
0 0 1 0 2 1

.
Obt inem sistemul

x
1
+ 2x
4
= 4
x
2
+ x
4
+ x
5
= 4
x
3
+ 2x
5
= 1,
echivalent cu cel init ial.
Example 2.9. Sa se rezolve cu toate metodele studiate sistemele:
a)

3x
1
+ 4x
2
+ x
3
+ 2x
4
= 3
6x
1
+ 8x
2
+ 2x
3
+ 5x
4
= 7
9x
1
+ 12x
2
+ 3x
3
+ 10x
4
= 13
b)

3x
1
+ 4x
2
+ x
3
+ 2x
4
= 3
6x
1
+ 8x
2
+ 2x
3
+ 5x
4
= 7
9x
1
+ 12x
2
+ 3x
3
+ 10x
4
= 14
a) I. Folosind lema substitut iei avem tabelul
c
A
1
c
A
2
c
A
3
c
A
4
b
t
e
1
3 4 1 2 3
e
2
6 8 2 5 6
e
3
9 12 3 10 13
c
3
3 4 1 2 3
e
2
0 0 0 1 1
e
3
0 0 0 4 4
c
3
3 4 1 0 1
c
4
0 0 0 1 1
e
3
0 0 0 0 0
2. REZOLVAREA SISTEMELOR DE ECUAT II LINIARE 11
Observam ca rang(A) = rang(A
e
) = 2, deci sistemul este compati-
bil. Coloana termeilor liberi se poate exprima astfel
b
t
= c
A
3
+ c
A
4
= 0c
A
1
+ 0c
A
2
+ 1c
A
3
+ 1c
A
4
,
de unde deducem ca x
0
= (0, 0, 1, 1) este o solut ie a sistemului.
Conform ultimului tabel avem

c
A
1
= 3c
A
3
c
2
= 4c
A
3
,
adica

c
A
1
3c
A
3
= 0
c
2
4c
A
3
= 0,
Obt inem astfel urmatoarele solut ii ale sistemului omogen atasat

y
1
= (1, 0, 3, 0) o
0
y
2
= (0, 1, 4, 0) o
0
.
Stim ca dim
R
o
0
= 4 rang(A) = 4 2 = 2. Vectorii y
1
, y
2
, ind liniar
independent i, formeaza o baza n o
0
. Asadar
o
0
= y
1
, y
2
) = y
1
+ y
2
[ , R
= (, , 3 4, 0) [ , R,
de unde deducem ca multimea solut iilor sistemului (S) este
o = x
0
+o
0
= (, , 1 3 4, 1) [ , R.
II. Aplicam metoda Gauss si aducem matricea extinsa a sistemului
la o matrice esalon astfel
A
e

3 4 1 2 3
6 8 2 5 7
9 12 3 10 13

l
2
=l
2
2l
1
l
3
=l
3
3l
1

3 4 1 2 3
0 0 0 1 1
0 0 0 4 4

l
3
=l
3
4l
2

3 4 1 2 3
0 0 0 1 1
0 0 0 0 0

.
Observam ca rang(A) = 2 = rang(A
e
). Sistemul este deci compatibil
nedeterminat. Sistemul echivalent este

3x
1
+ 4x
2
+ x
3
+ 2x
2
= 3
x
4
= 1,
12
iar rezolvandu-l obt inem

x
1
= ,
x
2
= ,
x
3
= 1 3 4
x
4
= 1, , R.
III. Putem aplica si metoda Gauss-Jordan. Avem
A
e

3 4 1 2 3
0 0 0 1 1
0 0 0 0 0

l
1
=l
1
2l
2

3 4 1 0 1
0 0 0 1 1
0 0 0 0 0

.
Sistemul obt inut astfel este

3x
1
+ 4x
2
+ x
3
= 1
x
4
= 1,
iar rezolvandu-l ajungem la aceeasi solut ie.
b) Folosind lema substitut iei avem tabelul
c
A
1
c
A
2
c
A
3
c
A
4
b
t
e
1
3 4 1 2 3
e
2
6 8 2 5 6
e
3
9 12 3 10 14
c
3
3 4 1 2 3
e
2
0 0 0 1 1
e
3
0 0 0 4 5
c
3
3 4 1 0 1
c
4
0 0 0 1 1
e
3
0 0 0 0 1
Sistemul este incompatibil pentru ca rang(A) = 2 ,= 3 = rang(A
e
).
II. Aplicam metoda Gauss si aducem matricea extinsa a sistemului
la o matrice esalon astfel
A
e

3 4 1 2 3
6 8 2 5 7
9 12 3 10 14

l
2
=l
2
2l
1
l
3
=l
3
3l
1

3 4 1 2 3
0 0 0 1 1
0 0 0 4 5

l
3
=l
3
4l
2

3 4 1 2 3
0 0 0 1 1
0 0 0 0 1

.
2. REZOLVAREA SISTEMELOR DE ECUAT II LINIARE 13
Observam ca rang(A) = 2 ,= 3 = rang(A
e
). Ajungem la aceeasi con-
cluzie.