Sunteți pe pagina 1din 10

Principiile dr.

fiscal
1.Neutralitatea
2.Certitudinea Impunerii
3.Echitarea fiscala La P.F.
4.Eficienta impunerii.

Izvoarele dr. fiscal
1.Constitutia Romaniei
2.Codul Fiscal
3.Codul de procedura Fiscala
4.Reglementarile secundare
5.Deciziile comisiei Fiscale
6.Dreptul uniunii Europene

Raporturile juridice fiscale
Sunt formate din relatii de impunere care iau nastere in procesul repartizarii unei parti din venitul
national si in redistribuirea unor venituri ale PF si ale PJ in scopul instituirii fondurilor banesti ale
bugetului de stat.

Raporturile sunt de 2 feluri
1.R.J. Fiscale Materiale
2.R.J. Fiscale Procesuale

Raportul juridic fiscal poate avea ca obiect:
1.sursa veniturilor contribuabilului
2.Natura Juridica a Venitului
3.Marimea venitului
4. Stabilirea creantei fiscale si emiterea titlului de creanta fiscala.

Continutul R.J.de drep material fiscal: drepturile si obligatiile partilor legate de perceperea
impozitelor,dobanzilor si penalitatilor , dr la restituirea impozitelor si taxelor , dr la rambursarea TVA si
obligatia corelativa de declarare a bunurilor si veniturilor taxabile.

Continutul R.J. de drept procesual fiscal: drepturile si obligatiile legate de actiunile administrative (adm-
jurisdictionale, procesual-civile) legate de activitatea de adm a impozitelor si taxelor

Elementele constitutive ale raporturilor juridice fiscale sunt: Subiectele, Continutul si Obiectul.

Subiectele: STATUL si Contribuabilul.

Continutul : Drepturile si Obligatiile Subiectelor Participante.

Obiectul Principal al raporturilor este : Stabilirea si prelevarea la bugetul general consolidat a obligatiei
fiscale (taxe, impozite si alte contributii datorate de catre debitorii fiscali)
Obiectul Secundar il constituie chiar Sumele De Bani de reprezinta taxe , impozite si alte venituri.



FISCALITATEA
Notiunea Fiscalitatii:
Fiscalitatea este formata din Totalitatea Taxelor si a Impozitelor reglementate prin Acte Normative.

Evaziunea Fiscala
Fenomenul reprezinta ansamblus procedeelor licite si ilicite cu ajutorul carora contribuabilii sustrag in
totalitatea sau in parte materia lor impozabila obligatiilor stabilite prin legile fiscale.

In interiorul fenomenului evazionist distingem intre faptele de sustragere de la imbunere licite
(nesanctionate de lege) si faptele de sustragere de la impunere ilisite(sanctionate de lege).
1.Evaziune Fiscala Licita
2.Evaziune Fiscala Ilicita (Frauda Fiscala).

Principiile Politicii Fiscale
1.Principiul Impunerii Echitabile
2.Principiul Politicii Financiare
3.Principiul Politicii Economice

1.Principiul Impunerii Echitabile
- Egalitatea in fata impozitului = Impunerea trebuie sa fie pentru P.J. sau P.F. in acelas mod indiferent de
localizarea sediului pe teritoriul tarii . Impunerea sa se faca in alces mod pt toate activitatile economice
indiferent de marima sau forma juridica in care sunt organiate sau functioneaza.
-Egalitatea Prin Impozit = impunerea se face diferentiat in functie de mai multi factori economico-sociali
: marimea absoluta a materiei impozabile , situatia personala a subiectului.


Aceasta egalitate presupune mai exact un tratament diferit al celor : avuti / saraci . celibatari /
familisti .


Exista mai multe tipuri de IMPUNERE: in cote fixe / in cote procentuale.

Impunerea in cote fixe - nu tine seama de venit/avere/situatie personala - este un Impozit fix si neutru.

Impunerea in cote procentuale - fiecare contribuabil cotizeaza in functie de venitul sau averea sa.

Impunerea progresiva = rata impozitului se mareste odaca cu sporirea venitului (averii)

Impunerea regresiva = rez evaluarii veniturilor diferitelor clase sociale , pentru impulsionarea si
avantajarea celor cu venituri mari.

Impozitul NOU - trebuie sa aiba un randament fiscal ridicat sa fie universal , stabil si elastic.

Pentru un randament ridicat (universal) - trebuie sa fie platit de toate pers care realizeaza venituri din
aceiasi sursa sau care poseda acelasi gen de avere si sa cuprinda intreaga materie impozabila sa nu fie
susceptibil de evaziuni ori fraude fiscale si sa nu necesite cheltuieli mari de percepere)- DOar impozitul
pe salariu indeplineste toate criteriile.

Impozit Stabil - cand nu este influentat de cresterea productiei si al veniturilor sau de scaderile acestora
din perioadele de criza/depresiune. Trebuie sa se pastreze la un nivel de mijloc.

Impozitul elastic - cand este capabil sa se adapteze nevoilor bugetului. = Sa cresca cand cheltuielile se
majareaza . Sa scada cand cheltuielile fiscale se reduc.

IMPOZITUL Notiuni /Particularitati

Impozitul rep o contributie baneasca obligatorie, cu titlul nerambursabil , stabilita in mod unilateral de
catre stat in sarcina contribuabilului asupra veniturilor si a bunurilor detinute fara o contraprestatie
directa.

Particularitati :
-Impozitul e o contributie baneasca > toate P.F. si P.J. sunt datoare sa participe , dupa anumite criterii la
formarea fondurilor generale de dezvoltare a societatii, necesare finantarii unor cerinte social-
economice in folosul intregii colectivitati.
- Impozitul e o contributie obligatorie > toate PF si PJ care beneficiaza de actiunile sau obiectivele
finantate din fondurile generale ale societatii trebuie sa participe la formarea acestor fonduri.
-Impozitele sunt prelevari cu titlu nerambursabil > odata facute in scopul formarii fondurilor generale ale
societatiii , ele sunt utilizate exclusiv la respectivele actiuni si obiective necesare tuturor nu pentru
interese individuale.
- Impozitele sunt datorate conform dispozitiilor legale > toate impozitele se stabilesc si se percept in
baza Unei Legi.
-Impozitele sunt Datorate de catre PF sau PJ.
- Impozitele se datoreaza pentru veniturile realizate si bunurile detinute - subiectele impozabile
datoreaza contributia numai cand realizeaza venituri ori poseda bunuri prevazute de lege ca impozabile.

Doua tipuri de Impozite : DIrecte - INdirecte

Impozitele directe vizeaza PF sau PJ asupra caror venituri , profituri , averi , terenuri se percep cotizatii
obligatorii de catre stat

Impozitele INdirecte vizeaza vanzarea bunurilor , prestarii unor servicii . Ele sunt percepute de catre stat
pentru Utilizarea Bunurilor respectivelor PF sau PJ.

TAXA BUGETARA

Taxa rep plata unor servicii publice realizate de institutiile specializate ale statului In Favoarea
persoanelor fizice/juridice la cererea acestora.
EX: Taxa de timbru, de inregistrare , de arbitrare , de metrologie .

Ea reprezinta alaturi de impozite a doua categorie principala de venituri la bugetul de stat.

Trasaturi :
1. Rep o plata neechivalenta pentru servicii/lucrari ale intitutiilor care primesc/intocmesc/elibereaza
diferite acte intereselor PF sau PJ. Plata poate fi ma mare sau mai mica comparativ cu valoare
prestatiilor efectuate.
2. Subiectul platitor este precis determinat din momentul cand solicita efectuarea activitatii .
3. Taxele reprezinta o contribuie de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor solicitate.
4. Taxele reprezinta plati facute de PF sau PJ pentru servicii sau lucrari efectuate in mod direct si imediat
de catre organe sau institutii de stat.


Elementele definitorii si comune ale veniturilor publice.

1. Denumirea venitului fiscal.
2. Debitorul sau Subiectul impunerii
3.Obiectul sau Materia impozabila
4.Unitatea de Evaluarea.
5.Unitatea de Impunere.
6.Aieta sau Modul de asezare venitul
7. Incasarea venitului fiscal
8. Termenele de Plata.
9. Inlesnirile, drepturile si obligatiile debitorilor.
10. Raspunderea Debitorilor
11. Calificaea venitului fiscal.

6. Asieta sau modul de aezare a venitului
Asieta reprezint modalitatea de aezare a obiectului sau mrfii fiscale, identificarea
subiectului i a materiei impozabile, evaluarea acesteia i stabilirea cuantumului de plat.

Potrivit art. 43 C.proc.fisc. actul administrativ fiscal se emite numai n form scris i
trebuie s cuprind urmtoarele elemente:
a) denumirea organului fiscal emitent;
b) data la care a fost emis i data de la care i produce efectele;
c) datele de identificare a contribuabilului sau a persoanei mputernicite de contribuabil, dup
caz;
d) obiectul actului administrativ fiscal;
e) motivele de fapt;
f) temeiul de drept;
g) numele i semntura persoanelor mputernicite ale organului fiscal, potrivit legii;
h) tampila organului fiscal emitent;
i) posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestaiei i organul fiscal la care se
depune contestaia;
j) meniuni privind audierea contribuabilului.

Particularitatile Titlului de Creanta Fiscala.

1. Titlul de creanta fiscala este un act juridic declarativ de drepturi si obligatii. NU este constitutiv de
drepturi , intrucat obligatia de plata nu se naste in temeiul titlului de creanta ci in temeiul legii.

Titlul de creanta este executoriu prin el insusi.


Modificarea obligatiei fiscale prin acodarea inlesnirilor legale. = contrubuabilul solicita si obtine
acordarea de inlesniri prevazute de lege - Amanari , Esalonari, Reduceri , Scutiri.


Regul general:
Dobnzile se calculeaz pentru fiecare zi de ntrziere, ncepnd cu ziua imediat urmtoare termenului
de scaden i pn la data stingerii sumei datorate inclusiv (art.120 alin.1).
Nivelul dobnzii este de 0,04% pentru fiecare zi de ntrziere i poate fi modificat prin legile bugetare
anuale (art.120 alin.7).

Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobnd din ziua
urmtoare expirrii termenului prevzut la art.117 alin.2 i 2
1
sau la art.70, dup caz, pn la data
stingerii prin oricare dintre modalitile prevzute de lege. Acordarea dobnzilor se face la cererea
contribuabililor
Dobanzile se calculeaza din ziua urmatoarea a datei scadente cu 0.04%
Nivelul dobnzii este de 0,04% pentru fiecare zi de ntrziere i se suport din acelai buget din care se
restituie ori se ramburseaz, dup caz, sumele solicitate de pltitori



Plata cu ntrziere a obligaiilor fiscale se sancioneaz cu o penalitate de ntrziere datorat
pentru neachitarea la scaden a obligaiilor fiscale principale (art.120
1
alin.1).

Potrivit alin.2 art.120
1
, nivelul penalitii de ntrziere se stabilete astfel:
a) dac stingerea se realizeaz n primele 30 de zile de la scaden, nu se datoreaz i nu se
calculeaz penaliti de ntrziere pentru obligaiile fiscale principale stinse;
b) dac stingerea se realizeaz n urmtoarele 60 de zile, nivelul penalitii de ntrziere este de
5% din obligaiile fiscale principale stinse;
c) dac stingerea se realizeaz n dup 60 de zile, nivelul penalitii de ntrziere este de 15% din
obligaiile fiscale principale rmase nestinse.
PLATA
Stingerea obligaiei prin plat este modalitatea prin care, de regul, are loc stingerea obligaia
fiscal, contribuabilii executndu-i de bunvoie obligaia stabilit unilateral de ctre stat.
Plata sumelor cuvenite bugetului de stat se poate realiza prin una din urmtoarele modaliti:
1. prin plat direct;
2. prin aplicare i anulare de timbre fiscale mobile;
3. prin reinere la surs.
Modaliti de stingere a obligaiilor bugetare
1. Stingerea obligaiei fiscale prin prescrispie
2. ANULAREA, SCDEREA i COMPENSAREA
3. Stingerea obligaiei fiscale prin scdere
4. Stingerea obligaiei fiscale prin compensare


5.3.2. Stingerea obligaiei fiscale prin prescrispie
Dreptul statului de a executa silit titlul de crean fiscal avnd ca obiect patrimonial sumele datorate
bugetului de stat se stinge prin prescripie dac nu a fost exercitat n termenul prevzut de lege.
Termenul general de prescripie n privina creanelor fiscale provenind din impozite, taxe i
accesoriile aferente, precum i din amenzi contravenionale, este de 5 ani de la data de 1 ianuarie a
anului urmtor celui n care a luat natere dreptul respectiv (131 Cpf.).
mplinirea termenului de prescripie produce urmtoarele efecte juridice:
1. stinge dreptul creditorului (statul, prin instituiile reprezentative) de a obine executarea silit;
2. stinge obligaia debitorului (contribuabilul) de a se supune executrii silite, d natere dreptului de
a se opune executrii;
3. stinge dreptul contribuabilului de a cere restituirea sumelor pltite n plus la bugetul de stat

ANULAREA, SCDEREA i COMPENSAREA
Anularea, scderea i compensarea reprezint modaliti de stingere a obligaiilor bugetare
individualizate prin titlu de crean n sarcina contribuabililor.
Anularea = Aceast modalitate de stingere a obligaiei bugetare se realizeaz prin acte ale
organelor financiare competente.
Actele care declar anularea unei obligaii bugetare pot avea:
aplicabilitate general (amnistia fiscal);
sau vor avea n vedere situaia unui anumit contribuabil.
Stingerea = Stingerea obligaiei fiscale prin scdere = Aceast modalitate de stingere a obligaiei
fiscale intervine n urmroarele situaii n care contribuabilul:
1) persoan fizic (a) a decedat fr s lase avere; (b) este insolvabil; (c) a disprut;
2) persoan juridic (a) a fost supus procedurii de reorganizare i faliment care a fost nchis;
(b) dac debitorul i nceteaz existena n alt mod i rmn neachitate obligaiile bugetare

Compensare = Stingerea obligaiei fiscale prin compensare = Aceast modalitate de stingere a
obligaiei fiscale intervine n situaia n care un contribuabil a pltit bugetului de stat o sum
nedatorat sau a pltit mai mult dect datora.
Sumele astfel pltite se vor compensa cu alte obligaii fiscale ale contribuabilului, restante sau
viitoare.

Dreptul de a cere compensarea sau restituirea privind obligaiile fiscale se prescrie n termen de 5
ani de la data de 1 ianuarie a anului urmtor celui n care a luat natere dreptul la compensare sau
restituire.
Dreptul contribuabilului de a solicita compensarea sau restituirea ia natere n momentul n care a
fcut o plat nedatorat ctre bugetul de stat.

Executarea Silita
DEFINIIA executrii silite
Executarea silit a creanei fiscale reprezint modalitatea excepional de stingere a obligaiei fiscale.
n situaia n care contribuabilii nu i-au executat obligaiile fiscale la data la care acestea au devenit
exigibile, ia natere la aceast dat dreptul statului de a trece la executarea silit a creanelor fiscale.
Datorit caracterului executoriu al titlului de crean fiscal, procedura de executare silit desfurat de
organele financiare nu este precedat de o alt procedur cu caracter judiciar.
CONDIIILE declanrii executrii silite
Pentru a se trece la executarea silit a creanei fiscale, este necesar s fie ntrunite CUMULATIV
trei condiii:
1) s existe titlul de crean fiscal devenit titlu executoriu;
2) creana fiscal s fie exigibil;
3) dreptul statului de a ncepe executarea silit s nu se fi prescris.






Ad validitatem, titlul executoriu trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
a) denumirea organului fiscal emitent;
b) data la care a fost emis i data de la care i produce efectele;
c) datele de identificare a contribuabilului sau a persoanei mputernicite de contribuabil, dup caz;
d) obiectul actului administrativ-fiscal;
e) motivele de fapt;
f) temeiul de drept;
g) numele i semntura persoanelor mputernicite ale organului fiscal, potrivit legii;
h) tampila organului fiscal emitent;
i) posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestaiei i organul fiscal la care se depune contestaia;
j) meniuni privind audierea contribuabilului;
k) codul de identificare fiscal;
l) domiciliul fiscal al contribuabilului;
m) cuantumul i natura sumelor datorate i neachitate;
n) temeiul legal al puterii executorii a titlului.



EXECUTAREA SILIT MOBILIAR

1. Definiie
Urmrirea bunurilor mobile ale debitorului reprezint o modalitate de executare silit
indirect a creanei fiscale.
Bunurile mobile ale debitorului sunt valorificate prin vnzarea la licitaie sau prin alte
modaliti, suma de bani astfel obinut fiind destinat a acoperi obligaia de plat ce revine
contribuabilului urmrit.


3. ETAPELE executrii silite mobiliare
Procedura executrii silite mobiliare cuprinde urmtoarele etape:

1) Comunicarea somaiei de plat, organele de executare silit vor declana procedura
executrii silite mobiliare prin somaia de plat adresat debitorului n sensul ndeplinirii obligaiei
fiscale;

2) Identificarea bunurilor mobile urmribile. Prin identificare, organele financiare vor
seleciona bunurile mobile urmribile asupra crora se va aplica sechestrul, n funcie de valoarea nece-
sar acoperirii obligaiei fiscale;

4) Indisponibilizarea bunurilor mobile urmribile prin aplicarea sechestrului asupra bunurilor
mobile urmribile identificate, care se va face de ctre organul de executare printr-un proces-verbal de
sechestru. Prin indisponibilizare, debitorul nu va putea dispune de bunurile mobile urmribile dect cu
aprobarea organului de executare;


EXECUTAREA SILIT IMOBILIAR

1. Definiie
Urmrirea bunurilor imobile ale debitorului reprezint o modalitate de executare silit
indirect a creanei fiscale, presupunnd valorificarea bunurilor urmrite silit.
Astfel, bunurile imobile ale debitorului sunt valorificate prin vnzarea la licitaie sau prin alte
modaliti, suma de bani astfel obinut fiind destinat a acoperi obligaia de plat ce revine
contribuabilului urmrit.
ETAPELE executrii silite mobiliare
Procedura executrii silite imobiliare presupune urmtoarele etape:
1) Somaia de plat. Organul de executare va comunica debitorului, cu 5 zile nainte de nceperea
executrii,
2) identificare a bunurilor imobile supuse urmririi silite,
3) Indisponibilizarea bunurilor imobile urmribile prin aplicarea sechestrului asupra bunurilor
imobile urmribile identificate, care se va face de ctre organul de executare printr-un proces-verbal de
sechestru. Prin indisponibilizare, debitorul nu va putea dispune de bunurile imobile urmribile dect cu
aprobarea organului de executare;


IMPOZITUL PE PROFIT

Denumirea acestui venit public este impozitul pe profit, care este un impozit direct anual, a
crui plat se face trimestrial anticipat, aplicat asupra beneficiului obinut dintr-o activitate
economic



TAXA PE VALOAREA ADUGAT

Exist un regim comun la nivelul UE n ceea ce privete TVA - Directiva 2006/112/CE a Consiliului
Uniunii Europene din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adugat, publicat n
Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 347 din 11 decembrie 2006, cu modificrile i
completrile ulterioare.

Taxa pe valoarea adugat este un impozit indirect nu este stabilit pe averea, posesiunile sau
venitul unui contribuabil, ci asupra vnzrii(livrrii) bunurilor sau prestrii serviciilor, precum i a
importului asupra circulaiei bunurilor i serviciilor.
T.V.A. este un impozit asupra consumului fiind stabilit asupra gradului de consumare a averii.
T.V.A. nu pune n valoare principiul egalitii prin impozit ci, dincontr, principiul egalitii n
faa impozitului