Universitatea Politehnica din Bucuresti

Facultatea de Energetica
Energia Geotermala
~ studiu si aplicabilitate ~

Student: Voicu Victor
Tudose Dragos
Grupa: MS.9
!"#$
Energia geotermala, generalitati
#
Energia geoter%ala este o &or%' de energie regenera(il' o()inut' din c'ldura a&lat' *n
interiorul Pa%+ntului. ,pa &ier(inte -i a(urii. capta)i *n /onele cu activitate vulcanic' -i tectonic'.
sunt utili/a)i pentru *nc'l/irea locuin)elor -i pentru producerea electricit')ii.
0n e1ploatare. cu cat se ating cote de adanci%e %ai %ari in scoarta terestra.
te%peratura creste si e&icienta de utili/are a energiei geoter%ale creste. Tre(uie insa &acuta o
(alanta intre venituri si costurile de e1ploatare. care pot a2unge la su%e &oarte %ari din cau/a
adanci%ilor %ari la care este disponi(ila energia geoter%ala. 3#4
Fig. 01 Structura interna a Pamantului [2]
Este cunoscut &aptul ca te%peratura din interiorul Pa%antului creste de la supra&ata
catre nucleu. se considera o te%peratura %a1i%a de apro1i%ativ 56"" 78 insa nu se stie cu
e1actitate care este te%peratura %a1i%a a nucleului.
0n Figura "!. este pre/entata variatia te%peraturii in interiorul Terrei. Motivul principal
pentru care se considera ca interiorul Pa%antului repre/inta o sursa regenera(ila de energie
este acela ca 999 din structura Pa%antului are o te%peratura de peste #""" 78 iar aproape
999 din restul de #9 are o te%peratura de peste #"" 78. 3$4
!
Fig. 02 Variatia temperaturii in interiorul Pamantului [3]
Energia geoter%al' a &ost utili/ata din cele %ai vechi ti%puri si a inceput sa &ie
de/voltata la scar' co%ercial'. in 2urul anilor #9!". c+nd c'ldura apelor geoter%ale. sau cea
provenit' din ghei/ere. a inceput sa &ie &olosita pentru *nc'l/irea locuin:elor. sau a halelor
industriale.
Din punct de vedere al poten:ialului ter%ic. energia geoter%al' poate &i clasi&icat' *n
dou'
categorii:
#. Energie geoter%al' de poten:ial ter%ic ridicat;
!. Energie geoter%al' de poten:ial ter%ic sc'/ut.
Energia geotermal de potential termic ridicat se re&era la e1ploatarile energiei
geoter%ale ce este disponi(ila la te%peraturi e1tre% de ridicate si care poate &i trans&or%ata
direct in energie ter%ica sau electrica. 0n general acest tip de e1ploatari se reali/ea/a la
adanci%i &oarte %ari si necesita costuri de investitie si e1ploatare i%portante.
Fig. 03 Central electric geotermal din Kamchatka !u"ia [#]
6
Elementele componente ale unei centrale
geotermale de mare adancime:
# < &ora2 pt. in2ec:ia apei =i po%pe de in2ec:ie;
! < /ona de 2onc:iune *ntre &ora2e;
6 < &ora2e de produc:ie;
$ < schi%('tor de c'ldur';
> < tur(inele =i generatoarele electrice;
5 < siste% de r'cire;
? < stocare energie de poten:ial ter%ic ridicat *n
sol;
@ < siste% de %onitori/are seis%ic';
9 <consu%atori electrici
Fig. 0$ Centrala geotermala de mare adancime elemente componente[%]
8aptarea verticala din pan/a &reatica este &acuta cu &ora2e si puturi de captare. ,ceasta
solutie presupune e1istenta unui de(it de apa &reatica %ini% su&icient si constant deAa lungul
anului. in special in perioada rece. 8aldura este prelevata din apa &reatica pre/enta in sol. de
o(icei la o adanci%e de #"A!" %. acolo unde te%peratura apei este constanta deAa lungul
intregului an.
8aptarea din apa &reatica presupune in preala(il un studiu preli%inar de duritate a apei
&reatice din /ona respectiva .B alta tehnica utili/ata este i%ersarea in puturile de captare a
sondelor geoter%ice.
Pentru a putea &i e1ploatata energia geotermal de potential termic scazut . este
necesara achi/itionarea unor echipa%ente ce tre(uie sa creasca te%peratura pana la un nivel
care sa per%ita prepararea apei calde. ,ceste echipa%ente nu%ite po%pe de caldura sunt
scu%pe si utili/area lor repre/inta in de/avanta2 &ata de e1ploatarea energiei geoter%ale cu
potentian ter%ic ridicat.
Pompele de caldura
Po%pa de caldur' este un dispo/itiv cu a2utorul c'ruia se poate transporta c'ldur' de la
o loca)ie CDsurs'DE la o alt' loca)ie CDradiatorD sau Dschi%('tor de c'ldur'DE &olosind lucru
%ecanic. de o(icei *n sens invers direc)iei naturale de %i-care a c'ldurii. Ma2oritatea po%pelor
de c'ldur' sunt &olosite pentru a %uta c'ldura de la o surs' cu te%peratur' %ai %ic' la un
radiator cu te%peratur' %ai %are.364 8ele %ai co%une e1e%ple de ast&el de po%pe se
reg'sesc *n &rigidere. congelatoare. aparate de aer condi)ionat -i invertoare de c'ldur'.
$
B serie de surse au &ost &olosite ca surse de c'ldur' pentru *nc'l/irea cl'dirilor private -i
ad%inistrative:
po%pe de c'ldur' pe surs' de aer Ce1trag c'ldura din aerul e1teriorE
o po%pe de c'ldur' aerAaer Ctrans&er' energie ter%ic' aerului din interiorE
o po%pe de c'ldur' aerAap' Ctrans&er' energie ter%ic' unui re/ervor de ap'E
po%pe de c'ldur' geoter%ale Ce1trag c'ldura din sol sau din surse si%ilareE
o po%pe de c'ldur' geoter%aleAaer Ctrans&er de energie ter%ic' c'tre aerul din
interiorE
po%pe de c'ldur' solAaer de Csolul este surs' de c'ldur'E
po%pe de c'ldur' roc'Aaer de Croca este surs' de c'ldur'E
po%pe de c'ldur' ap'Aaer Ccorp de ap' ca surs' de c'ldur'E
po%pe de c'ldur' geoter%aleAapa Ctrans&er' caldur' unui re/ervor de ap'E
o po%pe de c'ldur' solAap' Csolul este surs' de c'ldur'E
o po%pe de c'ldur' rocaAap' Croca este surs' de c'ldur'E
o po%pe de c'ldur' ap'Aap' Ccorp de ap' ca surs' de c'ldur'E
Func)ionarea po%pelor de c'ldur' se (a/ea/' pe propriet')ile unui &luid la schi%(area
st'rii de agregare. %ai precis la liche&iere si evaporare. 8el %ai adesea po%pele de c'ldur'
e1trag c'ldura din aer sau p'%+nt. %otiv pentru care unele din ele nu %ai lucrea/' e&icient
c+nd te%peratura %ediului scade su( A> 78.
Po%pele de c'ldur'. pot s' a(soar(' c'ldura din sol. de la di&erite ad+nci%i. din apa
&reatic'. din
apele de supra&a:' Cdar nu%ai cu condi:ia s' nu e1iste pericolul ca apa s' *nghe:eE. sau chiar
din aer Cdar
nu%ai *n perioadele *n care te%peratura aerului este su&icient de %are. pentru a per%ite
&unc:ionarea
po%pelor de c'ldur'. cu o e&icien:' ridicat'E. 0ndi&erent de sursa de c'ldur'. po%pele de c'ldur'
utili/ea/' indirect. energia solar' acu%ulat' *n sol. ap' sau aer.
8+teva dintre condi:iile pe care tre(uie s' le *ndeplineasc' sursa de c'ldur'. pentru a
putea &i
utili/at' de c'tre po%pele de c'ldur' sunt ur%'toarele:
A Disponi(ilitate *n cantitate su&icient';
A 8apacitate c+t %ai %are de a acu%ula c'ldur';
A Fivel c+t %ai ridicat de te%peratur';
A 8apacitate de regenerare su&icient de %are;
A Posi(ilitate de captare *n condi:ii c+t %ai econo%ice.
Sursele de c'ldur' pre/entate anterior. solul. apa =i aerul. satis&ac toate aceste cerin:e.
iar pia:a
po%pelor de c'ldur'. utili/+nd toate aceste surse de c'ldur' este actual%ente *n continu'
cre=tere. Gn
paragra&ele ur%'toare vor &i pre/entate diverse po%pe de c'ldur' utili/+nd toate aceste tipuri
de surse de c'ldur'.3?4
Solul repre/inta o sursa de caldura &oarte e&icienta. acesta acu%uland caldura din toate
sursele posi(ile: radiatie solara. ploi respectiv din aer. 8aldura din sol este preluata cu a2utorul
circuitelor inter%ediare &or%ate din: colectori. care sunt de&apt niste schi%(atoare de caldura.
po%pe de recirculare a agentului din aceste circuite. vas de e1pansiune. dispo/itive de aerisire
etc.
>
Pentru preluarea caldurii din sol e1ista doua solutii de a%plasare a colectorilor :
a) colectori amplasati orizontal:
Fig.0# Colector ori&ontal ampla"at in "ol [']
,ceasta solutie se utili/ea/a in general pentru locuinte %ici si %edii ce au la dispo/itie o
curte sau o gradina %ai intinsa in care se pot a%plasa colectorii. ,%plasarea colectorilor nu
necesita o investitie &oarte %are. ne&iind nevoie de &orare la %are adanci%e.
b) colectori amplasati vertical:
5
Fig. 0% Colectori (erticali [']
,ceasta solutie pre/inta avanta2ul necesitatii unei supra&ete reduse de instalare insa
pre/inta
de/avanta2ul costurilor %ari de &orare la adanci%i %ari . apro1i%ativ #"" euroH%.
,t+t colectorii ori/ontali. c+t =i cei verticali. sunt reali/a:i din tu(uri de polietilen'. care
asigur' o
durat' &oarte lung' de e1ploatare. a(solut necesar' acestor echipa%ente. Utili/area unor
colectori %etalici *n sol. care s' reduc' supra&a:a de schi%( de c'ldur'. nu este posi(il'.
datorit' coro/ivit':ii ridicate a solului. care ar distruge relativ rapid colectorii. iar *nlocuirea
acestora ar repre/enta o opera:ie e1tre% de co%ple1' =i costisitoare.
0n a&ara de sol si apa repre/inta o solutie &ia(ila. caldura putant &ii captata din pan/a
&reatica. rauri sau lacuri.
,pa &reatic' repre/int' o surs' de c'ldur' =i %ai e&icient' dec+t solul. deoarece
te%peratura
acesteia este relativ constant' *n tot ti%pul anului. av+nd valori de ?I#!78. deci %ai ridicate
dec+t solul.
Gn plus. apa &reatic' poate &i circulat' direct prin vapori/atorul po%pelor de c'ldur'. ceea ce
eli%in'
necesitatea unui circuit inter%ediar. 3@4
?
Fig. "?. Siste% de captare a caldurii din pan/a &reatica 3@4
,pa &reatic' repre/int' o surs' de c'ldur' =i %ai e&icient' dec+t solul. deoarece
te%peratura
acesteia este relativ constant' *n tot ti%pul anului. av+nd valori de ?I#!78. deci %ai ridicate
dec+t solul.
Gn plus. apa &reatic' poate &i circulat' direct prin vapori/atorul po%pelor de c'ldur'. ceea ce
eli%in'
necesitatea unui circuit inter%ediar.
,pa din lacuri =i r+uri poate &i utili/at' de ase%enea ca surs' de c'ldur'. dar este
necesar'
utili/area unui circuit inter%ediar =i tre(uie evitat' &or%area de ghea:' pe colectorii a%plasa:i *n
ap'.
deoarece ghea:a ar reduce %ult intensitatea trans&erului ter%ic dintre ap' =i agentul inter%ediar
din
colectori.
,pa de %are este =i %ai u=or de utili/at. deoarece la o ad+nci%e de c+:iva %etri. nu se
%ai pune
pro(le%a *nghe:'rii acesteia. dar =i *n ca/ul apei de %are. tre(uie utili/at un circuit inter%ediar
pentru
preluarea c'ldurii.
@
Fig."@ Siste% de captare a caldurii din lacuri 3@4
,erul repre/int' o surs' de c'ldur' gratuit'. disponi(il' *n cantit':i neli%itate. Gn
po%pele de
c'ldur'. se poate utili/a ca surs' de c'ldur' doar aerul e1terior. care este circulat prin tu(ulaturi
cu a2utorul unui ventilator. Gn &igura."9 este pre/entat' o po%p' de c'ldur' care a(soar(e
c'ldur' de la aer =i *nc'l/e=te ap'. utili/a(il' pentru *nc'l/ire. sau ca ap' cald' %ena2er'.
,ceste echipa%ente sunt denu%ite po%pe de c'ldur' aerAap'.
Fig."9 Po%pa de caldura aerAapa 3>4
Po%pele de c'ldur' aerAaer sunt cele %ai r'sp+ndite =i sunt repre/entate de toate
aparatele de
condi:ionarea aerului. care pot s' reali/e/e at+t r'cire c+t =i *nc'l/ire. Gn regi% de *nc'l/ire.
aceste
echipa%ente &unc:ionea/' ca po%pe de c'ldur' aerAaer.
Ja sc'derea te%peraturii e1terioare. e&icien:a po%pelor de c'ldur' care utili/ea/' aerul
ca surs'
9
de c'ldur'. se reduce sensi(il. ceea ce li%itea/' posi(ilitatea utili/'rii acestor echipa%ente. la o
perioad'
de ti%p de %a1i% ?"I@"9 din an. &iind indicat' utili/area co%(inat' a acestora. *%preun' cu
alte
siste%e de *nc'l/ire. Pe de alt' parte. *n perioadele %ai calde ale anului. pri%avara. vara =i
toa%na. c+nd
te%peratura aerului este %ai ridicat'. aceste echipa%ente pot &i e1tre% de e&iciente pentru
prepararea apei calde %ena2ere.
Regimul de funcionare a pompelor de cldur. tre(uie adaptat la tipul siste%ului de
*nc'l/ire
al o(iectivului pe care *l deservesc. dac' acesta este de2a reali/at. iar po%pele de c'ldur'
*nlocuiesc
echipa%ente e1istente &unc:ion+nd cu co%(usti(ili clasici. Gn aceste situa:ii. o restric:ie
i%portant'
este repre/entat' de &aptul c' te%peratura %a1i%' pe care o pot reali/a pe tur po%pele de
c'ldur' este
de >>78. iar peste aceast' te%peratur' po%pele de c'ldur' pot &unc:iona doar *n cupla2 cu alte
surse de
*nc'l/ire.
Gn cl'dirile noi. siste%ul de *nc'l/ire va &i special proiectat pentru aceste echipa%ente =i
va &i
caracteri/at prin nivelul redus al te%peraturii agentului de *nc'l/ire. Gn ca/ul *nc'l/irii prin
pardoseal'
=iHsau pere:ii laterali. te%peratura agentului de *nc'l/ire. poate co(or+ p+n' la valori de cca.
6>78 pe
tur. sau chiar su( aceast' valoare.
Din punct de vedere al solu:iilor tehnice utili/ate pentru *nc'l/ire =i preparare a apei
calde
%ena2ere. e1ist' %ai %ulte regi%uri posi(ile de &unc:ionare a po%pelor de c'ldur':
A Kegi% de &unc:ionare %onovalent < po%pa de c'ldur' este unica surs' de
c'ldur';
A Kegi% de &unc:ionare (ivalent < po%pa de c'ldur' este utili/at' *n co%(ina:ie
cu o alt'
surs' de c'ldur' care &unc:ionea/' cu co%(usti(il solid. lichid sau ga/os. echipa%ente de
captare a energiei solare. etc;
A Kegi% de &unc:ionare %onoenergetic < po%pa de c'ldur' este utili/t' *n
co%(ina:ie cu
un alt siste% de *nc'l/ire care &unc:ionea/' tot cu energie electric'. 8ea %ai *nt+lnit' situa:ie de
acest tip. este cea *n care apa cald' %ena2er' este doar pre*nc'l/it' *n po%pa de c'ldur'. &iind
utili/at =i un alt dispo/itiv de *nc'l/ire a apei. &ie un *nc'l/itor electric instant. &ie o re/isten:'
electric' %ontat' *n (oilerul pentru prepararea apei calde %ena2ere.
Gn ca/ul utili/'rii po%pelor de c'ldur' *n regi% %onovalent sau %onoenergetic. un
interes
deose(it este pre/entat de utili/area siste%ului de tari&are di&eren:iat' a energiei electrice pe
ti%p de /i
=i de noapte.

#"
Potentialul energiei geotermale din Romania
8on&or% 0nstitutului Geologic al Ko%+niei. topul regiunilor cele %ai (ogate *n ape
geoter%ale este ur%'torul:
A Depresiunea Pannonic'. unde %edia te%peraturilor la ad+nci%ea de !""" % este *n
2ur de #!? 78. a2ung+nd p+na la #>"78 la 6"""%. ,ceasta /ona corespunde gradientului ter%ic
cel %ai ridicat din Ko%+nia C>.? 78 H#""% la ad+nci%ea de !""" %E.
A 8+%pia Ko%+na. *ntre Valea D+%(ovitei si Valea Bltului. unde la ad+nci%ea de 6"""
% acvi&erul are te%peraturi de #""A#!" 78.
A Do(rogea central'. la sud de alinia%entul L+rsova A Medgidia A 8onstanta. unde
te%peraturile la 6""" % sunt tot de #""A#!"78.
E1ist' =i /ona %un:ilor Gut+iATi(les =i Depresiunea 8iucului. a%(ele *n 8arpa:ii
Brientali. cu roci &ier(in:i =i DuscateD. netraversate de apele de circula:ie su(teran'. situate la
ad+nci%i convena(ile pentru e1ploatare Cte%peraturi de #>" 78 la 6""" %E.
Fig. 10. )one din !omania cu potential geotermal[10]
Ko%ania are un potential i%presionant la capitolul energie geoter%ala. &iind considerata
pe locul 6 in Europa. dupa Grecia si 0talia in acest sens. Din pacate pana acu% nu sAa pus asa
##
de %ult accentul pe e1ploatarea energiei geoter%ale. singurul oras din tara care se (a/ea/a in
totalitate pe acest tip de energie pentru incal/irea locuintelor &iind Beius.
Kesursele geoter%ale sunt &olosite =i de %unicipiul Bradea. capitala 2ude:ului Bihor. dar
=i *n 2ude:ul Ti%i=; locali/area acestor resurse *n regiunea de vest a Ko%+niei CBanat. %un:ii
,puseni. BihorE ar putea *nse%na o =ans' verde pentru /on'. dar investi:iile *n do%eniu se las'
a=teptate. Studiile preA&orare =i &orarea *n sine sunt e1tre% de costisitoare. iar asta &r+nea/'
inten:iile ecologiste. Totu=i. proiecte e1ista si se spera ca in viitorul apropiat sa se gaseasca si
investitori care sa spri2ine aceste proiecte. 394
#!
Fig.##. Flu1ul terestru de caldura. pe teritoriul Ko%aniei3#"4
Gn Ko%+nia. deoca%dat' nu se pune pro(le%a producerii energiei electrice din resurse
geoter%ale. acestea &iind %ai potrivite pentru *nc'l/ire sau alte scopuri. Poten:ialul geoter%al al
Ko%+niei a &ost relevat de &or'ri =i e1ploat'ri e1peri%entale din ulti%ii !> de ani; nu este
speci&ic e1clusiv /onei de vest. ci e1ist' ast&el de resurse =i *n alte regiuni din :ar'. Kata de
succes a sondelor geoter%ale s'pate *ntre anii #99> < !""" la ad+nci%i *ntre #.>"" < 6.""" de
%etri a &ost de @59 C*n &apt. doar dou' sonde au &ost neproductiveE.
Energia geoter%al' produs' *n pre/ent *n Ko%+nia se &olose=te pentru *nc'l/irea locuin:elor.
pentru agricultur' C*n sereE. *n procese industriale =i. *ntrAun procent %ai %ic. *n diverse alte
scopuri. Gn prea2%a %unicipiului Bradea. apele geoter%ale sunt e1ploatate de #"" de ani *n
scopuri terapeutice.
Larta geoter%al' a Ko%+niei %archea/' dou' tipuri de resurse. con&or% distri(u:iei
te%peraturii *n &unc:ie de ad+nci%e: resurse care pot &i &olosite pentru energia ter%ic'
Cte%peraturi de 5" < #!" de grade 8elsiusE =i resurse care pot &i &olosite pentru o(:inerea de
energie electric' Capa are te%peratur' peste #$" de grade. la peste trei Milo%etri ad+nci%eE.
Pri%ul tip de resurse este speci&ic 8+%piei de Vest CBanat. Bihor. dar =i *n LunedoaraE. al
doilea. /onelor Ba= < Gut+i < Ni(le=. 8'li%ani < Gurghiu < Larghita. 394
#6
Bi(liogra&ie
3#4 http:HHro.OiMipedia.orgHOiMiHEnergiePgeoter%ic98$9@6
3!4 http:HHOOO.scrigroup.co%Hgeogra&ieHgeologieHinde1#".php
364 http:HHOOO.creea/a.co%HtehnologieHconstructii
3$4 http:HHOOO.ter%o.utclu2.roHregenera(ile
3>4 OOO.reneOa(lesA%adeAinAger%anQ.co%
354 https:HHle&o.OiMispaces.co%HJDanutAEnergiaRGeoter%ala
3?4 http:HHro.OiMipedia.orgHOiMiHPo%p98$9@6PdePc98$9@6ldur98$9@6
3@4 http:HHOOO.ecoAtec.roHinde1.phpSactTcontinutU%enuT6?Usu(%enuT"
394 http:HHtot(.roHenergieAverdeAro%aniaAaAtreiaAtaraAcuApotentialAgeoter%alAdinAeuropaH
3#"4 http:HHOOO.econetAro%ania.co%H

#$