UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE SI ADMINISTRATIVE

DRUMUL SPRE INTEGRAREA POLITICA EUROPEANA














TOMA IONELA SIMONA

DRUMUL SPRE INTEGRAREA POLITICA
EUROPEANA
Fondatorii integrarii europene
Unii analiti politi!i considera ca marii parinti fondatori ai integrarii europene au
jucat un rol major in startul procesului de unificare Europeana: Jean Monnet (1888- 1979),
Ro"ert S!#u$an (1986-196), %onrad Adenauer (1876-1967) si Al!ide De Gaperi
(1881-19!")#$onnet a fost inspiratorul si %i&ionarul, iar ceilalti au fost repre&entantii
%ointei politice cu pri%ire la integrare# 'oti a%eau niste caracteristici comune ce s-au do%edit
%itale la finele anilor (") si inceputul anilor (!)# 'oti erau crestini-democrati, conferind deci o
anumita coerenta politica inceputului procesului de unificare Europeana#
Erau, in acelasi timp, apropiati de oamenii in negru, adica de prelatii catolici, ideea
crestina conferind su*stanta legaturilor dintre oameni si natiuni, iar sustinerea pe care
+aticanul a acordat-o procesului de integrare Europeana meritand sa fie remarcata# 'otodata,
erau si asa-numiti oameni ai frontierelor - ,c-uman era din .orena, /denauer era din
0enania, iar 1asperi se nascuse in 2mperiul /ustro-3ngar, deci erau familiari&ati cu
multiling%ismul si multiculturalismul, fiind mai predispusi sa inteleaga alteritatea# Europa nu
se %a face dintr-o data si nici printr-o constructie de ansam*lu: ea se %a face prin reali&ari
concrete, creand mai intai o solidaritate de fapt#
2nsa , toti au *eneficiat de o lingua franca, lim*a germana, ceea ce a facilitat enorm
comunicarea directa si apropierile dintre ei# 4rimii pasi concreti in directia integrarii, in ciuda
unor o*stacole marcante, au fost:
&a' In(iintarea Uniunii )enelu*+ con%enita in 19"" de catre gu%ernele in e5il ale
6landei, 7elgiei si .u5em*urgului era o asociatie %amala si comerciala, care a de%enit
operati%a in 19"7#
&"'Tratatul de la )ru*elle din 19"8, in care $area 7ritanie si 8ranta s-au alaturat
celor trei tari din 7enelu5 pentru a promo%a cola*orarea militara, economica, sociala si
culturala dintre ele# 2n timp ce cola*orarea in plan militar a condus in cele din urma la
infiintarea 9#/#'#6#, in pri%inta cooperarii economice, urmatorul pas a fost:
&!' Fondarea in ,-., a Co$unitatii Europene a Car"unelui i Otelului (:#E#:#6#)#
/ceasta era o concreti&are a planului ,c-uman, ;upa numele ministrului france& de E5terne,
care spera ca prin implicarea 0#8#1#-ului sa im*unatateasca relatiile franco-germane si sa
sporeasca eficienta industriei europene# ,ase tari au fost mem*re fondatoare: 8ranta, 0#8#1#,
2talia, 7elgia, 6landa si .u5em*urg# /u fost eliminate toate o*ligatiile si restrictiile pri%itoare
la comertul cu fier, car*une si otel, creandu-se o 2nalta /utoritate, ce a%ea sarcina de a
administra comunitatea si de a reali&a un program comun de de&%oltare#
,ingura de&amagire a federalistilor a fost aceea ca $area 7ritanie nu a dorit sa se
alature, deoarece a refu&at sa atri*uie controlul asupra unei parti importante din industria sa
unei autoritati supranationale# :u toate acestea, C/E/C/O/ s-a *ucurat de un succes remarca*il,
productia de otel sporind cu !)< in primii cinci ani, astfel incat cei sase mem*ri au decis sa
e5tinda sfera de acti%itate a comunitatii, pentru a cuprinde toate produsele economiilor lor#
E*tinderea !atre ud
;aca prima e5tindere, cea din 197, a deplasat centrul de greutate al Europei spre
9ord, cea de-a doua e5tindere, din anii (8), reinstaurea&a un anumit ec-ili*ru geografic,
consolidea&a caracterul democratic al :#E#E#, dar si produce confruntarea procesului integrarii
europene cu pro*lemele de&%oltarii economiilor mai putin a%ansate# 1recia, asociata la :#E#E#
din 1 noiem*rie 196=, a%usese relatii e5terne foarte reci in perioada regimului coloneilor
(1967-197") si si-a depus candidatura pentru aderare in %ara lui 197!#
'ratatul de aderare a intrat in %igoare la 1 ianuarie 1981# 2n pofida numeroaselor
tranferuri financiare de care 1recia a *eneficiat cu titlul de fonduri structurale, aceasta tara
ramane tri*utara deficientelor economice ce fac din ea codasa :#E#E#: rata inflatiei de
aproape =)<, sectorul pri%at faramitat, sectorul pu*lic -ipertrofiat si putin producti%,
contractarea de datorii si su*de&%oltarea fac din 1recia un stat care are dificultati in a se ridica
la ni%elul partenerilor sai din :omunitate# 2n plus, sensi*ilitatea *alcanica si mediteraniana a
1reciei, diferendul cu 'urcia asupra pro*lemei cipriote si apropierea de regiunea cu potential
e5plo&i% a fostei 2ugosla%ii influentea&a profund diplomatia /tenei, indiferent daca 1recia
este gu%ernata de socialistii din 4/,6> sau de conser%atorii din 9ea ;emo?ra%a
4rin semnarea, la 7 fe*ruarie 199=, si intrarea in %igoare, la 1 noiem*rie 199, a
Tratatului de la Maatri!#t, a fost fondata Uniunea Europeana+ ceea ce a indicat e5istenta
%ointei politice de transformare a :#E#E#, o entitate economica, intr-o uniune dispunand de
competente politice# 3niunea Europeana este o federatie, fara a fi numita insa ca atare#
4roiectul tratatului facea cunoscut acest lucru, dar cu%antul federal a fost eliminat din
respect fata de suscepti*ilitatile *ritanicilor#
0enuntarea la acest cu%ant nu a afectat esenta pro*lemei, de %reme ce in toate tipurile
de asociatii politice, indiferent cum s-ar numi ele, pro*lema de nee%itat este aceea a
delimitarii puterilor intre autoritatile aflate pe di%erse paliere# 2n acest sens, tratatul afirma
principiul su*sidiaritatii, care atri*uie autoritate statului mem*ru in toate ca&urile de
presupusa sau reala suprapunere intre stat si :omunitate sau 3niune# /lfel spus,
:omunitatea nu inter%ine @ decat daca si doar in masura in care o*iecti%ele actiunii
respecti%e nu pot fi reali&ate satisfacator de catre statele mem*re#
Europa celor cincispre&ece a de%enit o realitate la 1 ianuarie 199!# ;upa inc-eierea
ra&*oiului rece si pra*usirea comunismului in Europa, alte trei tari s-au alaturat procesului de
integrare Europeana: /ustria, 8inlanda si ,uedia# 2n alte doua state, El%etia (199=) si
9or%egia (199") populatia s-a opus, prin referendum, intrarii in 3niunea Europeana# /ustria,
,uedia si 8inlanda au profitat de sfarsitul antagonismului Est-+est, care a facut sa de%ina fara
rost neutralitatea lor, statut ce le impiedica sa se alature integrarii europene#
9oile tari mem*re sunt de&%oltate din punct de %edere economic, nefiind deci o
po%ara financiara pentru *ugetul 3niuniiA ele sunt, in acelasi timp, democratii %ec-i si sta*ile#
/ceasta e5tindere a confirmat atractia e5ercitata de 3niunea Europeana si functia sa
sta*ili&atoare in cadrul unui continent aflat in cautarea unei noi ar-itecturi#
;atorita tensiunilor din cadrul ra&*oiului rece, determinate printre altele de ra&*oiul
din :oreea de la inceputul anilor (!), americanii au inceput sa e5ercite presiuni pentru
accelerarea procesului de do*andire a su%eranitatii de catre 0epu*lica 8ederala 1ermana#
4asul urmator %i&a reinarmarea acesteia, insa 8ranta era dominata de an5ietatea pri%itoare la
refacerea puterii militare germane# 0enB 4le%en, ministrul france& al apararii, a propus ca
unitatile germane sa fie create si incorporate in cadrul unor di%i&ii multinationale, dar sa nu se
permita 1ermaniei sa detina o armata separata, un stat major general sau un ministru al
apararii#
/doptand formula :#E#:#6#, care tocmai fusese lansata din initiati%a 8rantei si urma
sa-si inceapa acti%itatea, 4le%en a propus infiintarea unei :omunitati Europene a /pararii
(:#E#/#)# 6*iecti%ul france&ilor era acela de a minimali&a efecti%ele militare germane si, in
acelasi timp, de a integra contri*utia militara a 1ermaniei, atat din punct de %edere
operational, cat si politic, intr-o organi&atie internationala# 2n mai 19!=, au fost semnat in
acest sens un tratat, la 4aris si 7onn, act ce punea *a&ele constituirii unei armate europene#
2nsa, in august 19!", /dunarea 9ationala france&a a luat in sfarsit in discutie pro*lema
tratatului, refu&and cu 19 %oturi contra =6" sa de&*ata ratificarea tratatului, marcand un esec
semnificati% in procesul de integrare Europeana#
.a sfarsitul lui 19!", pre%ederile Tratatului de la )ru*elle din 19"8 au fost
modificate pentru a permite includerea fostilor inamici, 1ermania si 2talia# 'ratatul de
securitate mutuala a fost redenumit Uniunea Europei O!!identale (3#E#6#)A acest nou
organism a preluat functiile nemilitare ale organi&atiei 'ratatului de la 7ru5elles, cele de
natura militara re%enind 9#/#'#6## 2n anul urmator, 19!!, 1ermania a de%enit mem*ra a
6rgani&atiei 9ord-/tlantice#
Politi!i ale Uniunii Europene
a' Politi!a e*terna i de e!uritate/
4olitica e5terna si de securitate comuna a 3E a fost sta*ilita ca al doilea pilon al 3niunii
Europene
,tatele mem*re nu si-au manifestat insa su%eranitatea in acest domeniu# 4olitica
e5terna si de securitate nu tine nici de competenta e5clusi%a a 3E, nici competenta conjugata
a 3E si statelor mem*re, ci ramane in responsa*ilitatea fiecarui stat mem*ru# .a ni%elul 3E,
acestea isi coordonea&a mai indeaproape politicile si incearca sa conceapa strategii comune,
sa ajunga la po&itii comune si sa desfasoare actiuni comune in domenii di%erse# 2ntre actualele
state mem*re e5ista insa di%ergente de opinie pri%ind aplicarea o*iecti%elor politice pe termen
mediu si lung in domeniul afacerilor e5terne si al apararii# E5ista diferente de opinie in ceea
ce pri%este %iitoarele sarcini care urmea&a a fi indeplinite si sfera geografica a acestora#
+iitoarele state mem*re percep pericolele si interesele legate de securitate diferit de
felul in care acestea sunt percepute de actualele state mem*re, multe din acestea din urma
fiind mem*re 9/'6, in %reme ce altele, cu traditie in nealiniere, au ramas in afara acestei
organi&atii# 2n ca&ul statelor din Europa :entrala si de Est, e5perienta dominatiei so%ietice isi
pune amprenta pe modul in care acestea percep c-estiunile de securitate# ;upa desfiintarea
4actului de la +arso%ia, aceste tari s-au orientat spre /lianta /tlantica si spre 3E, pentru a-si
asigura securitateaA in 1999, trei dintre aceste tari (4olonia, 3ngaria, 0epu*lica :e-a) au
de%enit mem*re 9/'6, iar 0omania a de%enit mem*ra in =))"#
;esi 3E a pus *a&ele unei politici e5terne si de securitate, reali&arile ei in domeniu
sunt modeste# ,la*iciunea 3E s-a %a&ut in 7osnia si >oso%o, unde nu a putut pre%eni
conflictul si nu a actionat la timp pentru a determina partile *eligerante sa inc-eie o pace
dura*ila# /titudinea nepotri%ita a 3E s-a facut si mai *rutal remarcata cu oca&ia cri&ei
internationale referitoare la 2ra?, in care statele mem*re si-au manifestat pu*lic profundele
di%ergente de opinie# 2n aceasta pro*lema c-eie de politica e5terna, 3E ca atare a fost a*senta,
cu toate ca unele state mem*re au jucat, in mod indi%idual, roluri majore# 8aptul ca nu s-a
reusit discutarea in profun&ime a acestei pro*leme in cadrul institutiilor de politica e5terna si
de securitate ale 3E a fost un simptom al lipsei de %ointa politica a statelor mem*re de a
adopta o po&itie la ni%el european# 2n consecinta, %iitoarele state mem*re din Europa :entrala
si de Est nu pot fi *lamate pentru aceasta situatie#
" ' Relatii e!ono$i!e internationale/
:u o populatie de 7! milioane si un 427 de peste 8))) miliarde de euro, E3 este unul din
actorii principali de pe scena mondiala# Ea repre&inta peste o cincime din %olumul comertului
mondial# Este pe locul intai in lume la e5portul de *unuri si ser%icii si o sursa majora de
in%estitii straine directe, precum si principala piata de e5port pentru un numar de peste 1) de
tari din intreaga lume#
3E are cea mai mare piata integrata din economia mondiala si a doua moneda de
re&er%a %alutara din lume# ;eoarece relatiile comerciale sunt de competenta 3E, :omisia
negocia&a majoritatea aspectelor comerciale, in numele statelor mem*re, in cadrul
6rgani&atiei $ondiale a :omertului si in tratati%ele comerciale inter-regionale si *ilaterale#
4rincipiile calau&itoare ale politicii comerciale a 3E constituie contri*utia acesteia la
de&%oltarea armonioasa a comertului mondial, eliminarea treptata a restrictiilor din cadrul
comertului international si a *arierelor %amale#
,trategia 3E este de a-si desc-ide piata pentru majoritatea comertului international,
e5clu&and, printre altele, comertul agricol, in conditiile in care si alte tari fac acelasi lucru#
+aloarea e5porturilor din tarile in curs de de&%oltare catre 3E a crescut constant (!=< in
=)))) si 3E este cel mai mare importator de marfa din cele "9 de tari cel mai sla* de&%oltate#
3E a creat o retea de relatii comerciale institutionali&ate, multilaterale, inter-regionale si
*ilaterale, care cuprind aproape toate tarile lumii# 7a&a politicii de de&%oltare a 3E o
repre&inta acordurile de comert-si-asistenta si acordurile de cooperare economica si
parteneriat pe care 3E le-a inc-eiat cu 71 de tari din /frica, :arai*e si 4acific# 3E repre&inta
si un furni&or major de asistenta internationala destinata de&%oltarii, mergand de la ajutoare
alimentare, la asistenta te-nica, pana la donatii financiare#
E5tinderea %a duce la cresterea la "!) milioane a populatiei 3E si la sporirea ponderii
sale economice din punct de %edere al 427-ului si relatiilor comerciale#
3E %a de%eni cel mai mare *loc economic, cu cea mai mare piata unica, depasind
astfel ,tatele 3nite# /cest lucru ar tre*ui sa confere 3E o mai mare influenta in negocierile si
tratati%ele economice mondiale, care cuprind de la negocierile comerciale, reformele
financiare si monetare internationale si procesul 18, pana la pro*lemele economice regionale#
'oate noile state mem*re fac parte din 6rgani&atia $ondiala a :omertului (6$:) si
din principalele institutiile financiare internationale# 4olonia, 3ngaria, 0epu*lica :e-a si
0epu*lica ,lo%aca sunt mem*re 6E:; (6rgani&atia pentru ;e&%oltare si :ooperare
Europeana)# ,tatutul lor de mem*re ale institutiilor internationale %a da posi*ilitatea 3E de a
a%ea un cu%ant mai greu de spus in politica economica, financiara si comerciala# 2n plus,
tran&itia rapida a %iitoarelor state mem*re spre economia de piata si e5perienta acestora de
integrare economica internationala %or oferi 3E e5emple instructi%e si o %or ajuta in relatiile
sale cu tarile in curs de de&%oltare#
!' Politi!a de 0e!inatate/
;upa %iitoarea e5tindere, frontierele e5terne ale 3E se %or deplasa spre Est, cu mai mult de
!)) de ?m# 3E %a do*andi asadar o noua granita cu cinci noi state (:roatia, ,er*ia, 0omania,
3craina, 7elarus), isi %a e5tinde granita pe care o are cu 0usia, cuprin&and o parte din aceasta
(>aliningrad), si %a fi pre&enta in &ona mediteraneana de est (:ipru) si de sud ($alta)#
'oate tarile %ecine din 7alcani si din Europa de Est au un ni%el sca&ut de de&%oltare
economica -mai sca&ut decat al tarilor care s-au integrat in 3E in =))" C si multe dintre
acestea nu sunt inca ancorate in democratie, sta*ilitate politica si economie de piata#
E5tinderea 3E pana la granitele lor creea&a deja pro*leme, data fiind ne%oia noilor mem*ri de
a aplica efecti% controalele la frontiera, in procesul de pregatire in %ederea intrarii in &ona 3E
de li*era circulatie a *unurilor si persoanelor# E5ista riscul ridicarii unei noi Dcortine in Estul
si ,udul mai indepartat al Europei, intre tarile *ogate si cele sarace#
0elatiile cu Dnoii %ecini %or constitui o pro%ocare importanta, pe masura ce 3E se
e5tinde# ;e aceea, 3E tre*uie sa ela*ore&e o politica de %ecinatate, care sa promo%e&e
prosperitatea si *una administrare si in tarile inconjuratoare, pentru a crea un Dcerc de
sta*ilitate si siguranta# 3E a ela*orat deja o serie de instrumente destinate politicii sale de
%ecinatate, inclu&and Eona Economica Europeana, /corduri de /sociere si ,ta*ilitate si
/corduri de 4arteneriat si :ooperare#
/ceste modele tre*uie de&%oltate de o maniera care sa promo%e&e prosperitatea,
sta*ilitatea si *una gu%ernare, pe *a&a unor %alori comune# ;rept recompensa pentru
progresele facute in plan politic, economic si al reformelor institutionale, tarile %ecine o*tin
acces la piata unica a 3E, iar integrarea si li*erali&area %iitoare %or promo%a li*era circulatie
a persoanelor, *unurilor, ser%iciilor si capitalului# /lte domenii de cooperare includ:
intensificarea cooperarii in com*aterea amenintarilor la adresa securitatiiA implicarea in
pre%enirea conflictelorA retelele de transport, energie si telecomunicatiiA si cercetare
europeana#
/sistenta 3E destinata acestor tari tre*uie coordonata cu asistenta acordata de alte
organi&atii internationale si tre*uie sa facilite&e cooperarea transfrontaliera# 0e&ultatele
po&iti%e ale actualei runde de e5tindere demonstrea&a ca o*iecti%ele pri%ind sta*ilitatea si
securitatea pot fi atinse foarte eficient prin e5tinderea 3E# 4erspecti%a aderarii la 3E C cu
conditia indeplinirii criteriilor de aderare C a a%ut un efect e5traordinar de *enefic in Europa
:entrala si de Est, prin aceea ca a impulsionat reformele politice si economice# ;ar acest
proces nu poate fi e5tins la nesfarsit# 3E nu poate, efecti%, sa integre&e toate tarile %ecine care
doresc sa intre in 3E, aplicand rationamentul logic ca e5tinderea aduce pace si prosperitate#
/ceasta logica este, in ultima instanta, in contradictie cu logica coe&iunii# 4rin urmare,
pro*lema e5tinderii %iitoare a 3E tre*uie plasata in conte5tul mai larg al Dpoliticii de
%ecinatate (sau Dde pro5imitate) al 3niunii e5tinse#
E*tinderea ar tre"ui1
sa insiste pe pregatirea satisfacatoare in %ederea aderarii, a acelor tari
care urmea&a sa se alature 3E in urmatorii aniA
sa-si de&%olte parteneriatul cu toate tarile %ecine, indiferent daca
acestea se %or integra sau nu in 3E#
4rocesul de e5tindere a 3E %a continua# 3E a declarat ca acest proces este ire%ersi*il
si ca tarile au facut eforturi in %ederea aderarii# 7ulgaria (cu o populatie de 8 milioane) a
inregistrat mai multe progrese in reformele economice, comparati% cu 0omania (populatie ==
milioane)A am*ele tari au intrat in 3E in =))7, o*iecti% pe care 3E l-a andosat, cu conditia ca
tarile in cau&a sa indeplineasca criteriile de aderare# 3E a suplimentat asistenta financiara
destinata acestor tari, pentru a le ajuta sa se pregateasca de aderare# 'urcia (populatie 6!
milioane) are pro*leme mai dificile, intrucat nu a indeplinit inca criteriile politice de aderare,
inclusi% cele legate de drepturile omului si protectia minoritatilor#
:ele cinci tari din %estul 4eninsulei 7alcanice (cu o populatie totala de =! milioane de
locuitori) sunt in urma tarilor din Europa :entrala si de Est# ;esi situatiile difera de la o tara
la alta, majoritatea acestora se straduiesc in continuare sa cree&e institutiile democratice de
*a&a, necesare functionarii normale ca state# 3nele se afla inca su* monitori&area comunitatii
internationale, dupa conflictele care au urmat destramarii 2ugosla%iei# 3E tre*uie sa
defineasca o strategie mai *una pentru de&%oltarea acestor tari# 2n sc-im*ul confirmarii
%iitoarei lor aderari, aceste tari tre*uie sa su*scrie la un program de reforme interne,
monitori&at de 3E, ca un prim jalon pe drumul catre integrare#
9u se pune pro*lema de a promite o data anume pentru integrarea lor in 3E, deoarece
aceasta depinde de eforturile lor de a functiona normal ca state, de a continua procesul de
,ta*ilitate si /sociere si de a indeplini criteriile sta*ilite la :open-aga# 2ntegrarea
Dconditionata a acestor tari in 3E tre*uie pusa in sluj*a sta*ilitatii si prosperitatiiA costurile
%or fi mici comparati% cu riscurile, in ca&ul i&*ucnirii unui nou conflict in regiune#
6 astfel de politica de %ecinatate impune implicarea deplina a celor &ece state
candidate la aderare# 2nteractiunea 3E-=7 cu %iitorii sai %ecini %a depinde, de fapt, in mare
masura, de %iitoarele state mem*re, care isi cunosc mult mai *ine %ecinii decat actualele state
mem*re 3E# 9oii mem*ri %or %eni in 3E cu o e5perienta %aloroasa in domeniul politic,
diplomatic si comercial, cu cunostinte despre tarile si lim*a tarilor cu se in%ecinea&a# /cest
lucru este %ala*il in ca&ul 0usiei, de e5emplu, cel mai mare %ecin al 3E, cu care 3E %a tre*ui
sa de&%olte legaturi politice si economice mai stranse, ca urmare a e5tinderii#Este posi*il insa
ca noile state mem*re sa nu doreasca sa dea prioritate acordarii de asistenta financiara
%ecinilor, atata %reme cat ele insele %or a%ea ne%oie de fonduri din partea 3E# E5ista riscul ca
primii ani de integrare europeana a noilor state sa pro%oace o stare de o*oseala generata de
e5tindere, si acesta este inca un moti% in plus pentru a sta*ili modalitatea corecta de a*ordare
a %iitoarei e5tinderi, in conte5tul unei politicii de %ecinatate care tine cont de e5tinderea la =!
de mem*ri a 3E (3E-=!)#
E0olutii politi!e pri0ind 0iitorul Europei
,/ Parla$entele nationale intr2o Europa largita/
;e&*aterea pri%ind rolul parlamentelor nationale in Europa largita presupune
a*ordarea a teme:
1# 0olul parlamentelor nationale in conte5tul delimitarii clare a
competentelor intre 3niune C ni%elul comunitar si statele mem*re C ni%elul national,
conform principiului su*sidiaritatii# /ceasta tema se su*sumea&a de fapt unei
pro*lematici mai largi care atinge fondul principal al de&*aterii, centrat pe ideea
identitatii %iitoarei entitati europene, in conte5tul actualelor tendinte de glo*ali&are# Ea
este legata de gradul de aprofundare in continuare a integrarii care %a orienta apoi
de&%oltarea constitutionala si ar-itectura institutionala# 0epartitia competentelor %a
depinde, prin urmare, de alegerea tipului %iitoarei entitati europene#
=# .ocul parlamentelor nationale in ar-itectura institutionala a 3niunii
Europene# /ceasta tema pri%este mai degra*a o c-estiune de metoda, incercand sa
raspunda la intre*area: care este cea mai *una metoda pentru a face au&ite %ocile
parlamentelor nationaleF Este ne%oie ca repre&entantii parlamentelor nationale sa
e5ercite direct la 7ru5elles e5ercitiul controlului parlamentar prin crearea unei a doua
camere a 4arlamentului European sau rolul parlamentelor nationale in materii
europene sa se e5ercite doar in cadrul national prin controlul si monitori&area
propriilor e5ecuti%e# /ceasta tema este strans legata de preocuparea fata de atenuarea
deficitului democratic#
# 0olul constitutional al parlamentelor nationale in:
a) monitori&area si controlul e5ecuti%elor pri%ind deci&iile cu rele%anta europeanaA
*) transpunerea legislatiei comunitare#
:ompetentele parlamentelor nationale %or depinde esential de %iitoarea di%i&iune a
muncii intre ni%elele comunitar, national si, in anumite ca&uri, regional# .a randul ei,
repartitia competentelor este o functie a gradului de integrare a %iitoare entitati europene#
/dancirea integrarii europene presupune o delegare crescanda a competentelor dinspre
national spre comunitar ceea ce aduce in discutie conceptul de su%eranitate# 2n pre&ent
sistemul Gestp-alian al statelor natiune este supus unei puternice presiuni cau&ate de
consecintele glo*ali&arii# ,tatul su%eran poate fi descris pe *a&a a dimensiuni:
/# 0ecunoastere
7# 0esurse
:# 0eali&are a scopurilor gu%ernarii
A' )a3a nor$ati0a a tatelor $oderne ete re!unoaterea/ :ea mai importanta
componenta a acestei dimensiuni este c-iar principiul su%eranitatii, adica Dautoritatea juridica
suprema a natiunii de a emite legi si a impune aplicarea lor in cadrul unui anumit teritoriu si,
in consecinta, independenta fata de autoritatea oricarei alte natiuni si egalitatea cu ea pe *a&a
dreptului international # 4rin recunoasterea sa ca su*iect de drept international o organi&atie
politico-teritoriala de%ine stat#
:onceptul de su%eranitate, desi e5ista deja, de facto, a fost recunoscut prin 'ratatele
de la Hestp-alia (16"8)# 2n secolele 18 si 19, odata cu de&%oltarea nationalismului,
recunoasterea e5terna a fost suplimentata cu recunoasterea interna a statului ca o forma
organi&atorica legitima si necesara a comunitatii politice, definita de ea insasi ca natiune#
,tatul teritorial a de%enit statul natiune# ;esi statul teritorial a fost capa*il sa construiasca
peste comunitati si culturi proto-nationale, in acelasi timp, el a contri*uit la ridicarea
identitatilor nationale prin armoni&area politicilor# 2n conclu&ie, Dsu%eranitatea este
recunoasterea de catre actori e5terni si interni ca statul are autoritatea e5clusi%a de a inter%eni
acti% in acti%itati in interiorul teritoriului sau # 0ecunoasterea este strans legata de notiunea
de legitimitate#
)' Re!unoaterea ete+ totui+ dependenta atat de pre$i3ele $ateriale+ !at i de
!ele nor$ati0e/ ,tatele nu pot e5ita fara o *a&a materiala, care inseamna resurse
fundamentale# /utoritatea statului a fost recunoscuta de alte state cand acesta a do*andit
capacitatea de a-si apara autoritatea impotri%a pro%ocarilor interne si internationale# 4entru
de&%oltarea acestei capacitati a a%ut loc un proces de monopoli&are a fortei, acompaniat de
monopolul asupra ridicarii impo&itelor#
C' Pe ter$en lung+ re!unoaterea interna i internationala, ca si monopolul fortei
si a capacitatii de a culege impo&itele, tre*uie suplimentate de o alta dimensiune a statului,
pentru a-l face dura*il: reali&area o*iecti%elor gu%ernarii#
/ceste scopuri ale gu%ernarii sunt in principal legate de asigurarea urmatoarelor
dimensiuni:
1# ,ecuritate C in du*la iposta&a de aparare (e5terna) si protectie (interna)A
=# ,tatul de dreptA
# 2dentitate si participareA
"# 7unastarea socialaA
4rocesele care insotesc glo*ali&area, in special integrarea pietelor - de marfuri, ser%icii
si indeose*i cele financiare C si progresul comunicatiilor, precum si aparitia unor puternici
actori nestatali, in primul rand societatile multinationale, determina o puternica presiune
asupra statelor natiune si pro%oaca erodarea factorilor traditionali de coe&iune societala pe
care se *a&ea&a acestea# 2n acelasi timp, glo*ali&area pro%oaca o denationali&are, definita ca o
e5tensie a spatiilor sociale, ce se constituie din tran&actii dense dincolo de frontierele
nationale# /ceste tran&actii transfrontaliere creea&a pro*leme pentru gu%ernarea nationala
pentru simplul moti% ca spatiul social care tre*uie gu%ernat nu mai este national#
'ran&actiile sociale se refera la situatii cand *unuri, ser%icii, capital (in domeniul
economiei), amenintari (militare), poluanti (mediu), semne (comunicatii) sau persoane
(mo*ilitate) sunt sc-im*ate sau produse in comun# 2n ultimul timp, numarul tran&actiilor
sociale transfrontaliere a crescut fata de cele care se desfasoara in cadrul teritoriului national,
amplificand interdependenta internationala#
:ele mai semnificati%e de&%oltari sunt in legatura cu glo*ali&area pietelor financiare,
pericolele glo*ale de mediu, 2nternet-ul si crima organi&ata# 'rasatura comuna a tuturor
acestor recente de&%oltari este ca ele sunt legate mai degra*a de productia integrata de lucruri
si *unuri decat de simplul sc-im* de *unuri, dincolo de frontierele nationale# /cest mediu
glo*ali&at, cu efectele lui po&iti%e si negati%e, su*minea&a capacitatea statului-natiune de a-si
atinge scopurile gu%ernarii in mod unilateral# 0aspunsul rational la aceste tipuri de pro%ocari
nu poate fi decat o acceptare a transformarii notiunii de su%eranitate, in sens Gestp-alian, si o
redefinire a rolului statelor natiune#
2n conte5tul pro%ocarilor glo*ali&arii, statele natiune au doua optiuni teoretice:
a) sa se acomode&e rational la fenomen, acceptand ideea su%eranitatii impartasite,
care-i ofera si sansa de a de%eni competiti%e, prin reali&area in comun a cel putin o parte a
o*iecti%elor gu%ernarii#
*) sa se autoi&ole&e, producand o crestere practic insuporta*ila a costurilor necesare
pentru a ramane competiti%e# 4ractic, nici un stat, fie el mare sau mic, nu-si mai poate permite
sa-si reali&e&e o*iecti%ele gu%ernarii in mod unilateral#