Investitia initiala porneste de la 50.000 de euro - 100.000 de euro si poate ajunge chiar la peste 1 milion de euro, in cazul achizitiei masterfrancizei pentru o marca internationala. Insa, jucatorii din domeniu spun ca recuperarea banilor se poate face chiar si intr-un an, maxim doi.
Calitatea produselor, servirea si ambientul sunt elementele care asigura succesul unei cafenele. Totodata, orice serviciu suplimentar care este bine integrat in conceptul cafenelei si care primeste un raspuns pozitiv din partea clientilor este binevenit, spune pentru startups.ro Tudor Niculescu, proprietarul Turabo Caf, cel mai mare lant de cafenele din tara, cu 30 de unitati pe tot teritoriul Romaniei. Niculescu considera ca ucurestiul sta bine la capitolul cafenele, insa piata este inca a!ida de astfel de locuri, mai ales in orasele din tara. "otentialul de de#!oltare a pietei cafenelelor in perioada urmatoare este sustinut si de statisticile din domeniu. Comparativ cu marile capitale vest-europene, unde o cafenea deserveste o medie de 300 de locuitori, in Romania o astfel de unitate revine la un numar de 2.000 de locuitori, spune pentru startups.ro Raluca Stanciu, Recruitment $ rokera%e &ept. 'ranchise &e!elopment (ana%er la C)R Consultin%. Specialistul in domeniul franci#elor declara ca ambientul este unul din elementele principale pe care un !iitor partener in!estitor trebuie sa*l aiba in !edere. &ar, dincolo de acest aspect, in!estitorul trebuie sa aiba in !edere +arta de a face cafeaua+, element definitoriu pentru succesul unei astfel de afaceri. Lipsa cultului cafelei in Romania si munca grea depusa in procesul de fidelizare a clientului final sunt cateva obstacole pe care un viitor partener investitor trebuie sa le aiba in vedere, a!erti#ea#a Raluca Stanciu. Exemplu de inceput Cei ce vor sa demareze o afacere de acest gen trebuie sa studieze piata, sa-si fixeze un buget realist si sa gaseasca un spatiu potrivit, spune proprietarul Turabo Caf. Succesul consta nu doar in calitatea produselor li!rate clientilor, ci si in promo!area acestora. &upa lansarea din toamna lui ,00- pe piata din ucuresti, Rama.ana Caf, cafenea cu specific indian, a derulat o campanie de promo!are care s*a concentrat pe mediul online, in special pe retele sociale si pe site*uri de cultura urbana. m reusit sa ne mentinem si sa imbogatim !prietenia" cu publicul online oferind in permanenta informatii relevante, precum anunturi de evenimente sau promotii, fara a incarca cu spam casutele postale, spune pentru startups.ro /na Tudose, "R (ana%er Rama.ana Caf. 0a spune ca ima%inea cafenelei s*a conturat de la sine cand unele tele!i#iuni au ales Rama.ana pentru a filma di!erse emisiuni si cand re!istele de moda au reali#at editoriale fashion in decorul cafenelei. Succesul unei cafenele este determinat si de ser!iciile adau%ate, cate%orie in care intra si e!enimentele or%ani#ate in incinta acesteia. 1n cadrul Rama.ana se intentionea#a crearea unei traditii a balurilor mascate, pana in pre#ent a!and loc cinci editii. 2n alt atu este asi%urat de plus*!aloarea pe care o aduce antreprenorul. "otri!it lui Catalin (ahu, proprietarul cefenelelor Cafepedia, !aloarea adau%ata consta in modul in care el stie sa isi atra%a clientii si sa isi puna in !aloare afacerea. /nul trecut, (ahu declara ca piata cafenelelor din Romania nu este inca saturata. Investitia initiala /ntreprenorii care au de#!oltat afaceri in domeniu spun ca in!estitia initiala porneste de la 30.000 de euro * 400.000 de euro si poate a5un%e la peste 300.000 de euro, in functie de concept, spatiu si alte elemente definitorii. 1n!estitia minima cuprinde doar dotarile si amena5area, chiria si promo!area fiind cheltuieli separate. #n functie de proiect, investitia poate creste la sume considerabile de ordinul sutelor de mii de euro, dar costurile se pot recupera c$iar si intr-un an, sustine proprietarul lantului de cafenele Turabo Caf. 1n ca#ul Rama.ana Caf, a!anta5ul a fost ca fondatorii erau si proprietarii casei in care s*a infiintat cafeneaua. Totusi, pe lan%a in!estitia initiala, de 400.000 de euro, acestia spun ca au urmat o serie de in!estitii pe care alti antreprenori nu si le*ar fi asumat. Rama%ana Cafe a plecat de la ideea de a crea un loc unic in &ucuresti. m ales decoratiuni si produse din intreaga lume si am apelat la artisti plastici romani pentru a da autenticitate locului. 'entru toate aceste elemente se puteau gasi solutii de compromis, insa fara prea mult farmec, afirma Tudose. 1n ceea ce pri!este actele necesare deschiderii cafenelei, e6ista o serie de documente si autori#atii necesare, care se %asesc la Re%istrul Comertului. 2n obstacol este pocedura de obtinere a autori#atiilor, care presupune un demers dificil. &irocratie, birocratie, birocratie. #n general, un antreprenor din domeniu trebuie sa se astepte ca pentru orice lingurita sa existe o aprobare, spune "R (ana%erul Rama.ana. /ntreprenorii din domeniu spun ca nu e6ista niste criterii impuse de autoritatile pentru ca spatiul sa functione#e, in afara de cele le%ate de spatiile pentru fumatori si nefumatori. (unt necesare niste avize sanitar veterinare, de pompieri etc. )e asemenea, proiectantul care construieste cafeneaua iti spune ce norme trebuie sa respecti pentru amena*are si dotare, spune Catalin (ahu. omponenta imobiliara Specialistii imobiliari spun ca pe acest se%ment sunt cautate in %eneral spatiile amplasate in #one cu !ad comercial e6celent, precum "iata /lba 1ulia, ule!ardul &ecebal, Calea &orobanti in ucuresti, Strada Republicii din raso! sau Strada Nicolae alcescu din Sibiu. Criteriile esentiale pentru alegerea unui spatiu pentru o cafenea sunt urmatoarele+ zona adiacenta spatiului sa fie una cu trafic ridicat de pietoni si masini, sa existe locuri de parcare, spatiu in exterior pentru crearea unei terase in lunile de vara, suprafata optima sa fie in *ur de ,0 mp - -20 de mp, iar c$iria sa fie una sustenabila pe termen lung, spune pentru startups.ro 7ui#a (oraru )ead of Retail &epartment la C Richard 0llis 0urisko. 0a adau%a faptul ca suprafata poate !aria intre 80 mp pentru o ceainerie si peste ,30 mp pentru un restaurant. 1n ca#ul centrelor comerciale, e6ista o #ona dedicata pentru fast*food si restaurant, dar, in unele situatii cafenelele pot fi amplasate si in alte #one ale centrului comercial respecti!. Citeste aici mai multe informatii despre chiriile spatiilor comerciale din principalele orase din tara. !ipuri de cafenele 06ista trei tipuri de cafenele pe piata9 cele infiintate de la #ero de antreprenori, cele cumparate intr*un stadiu de#!oltat al business*ului si cele achi#itionate in sistem de franci#a. "R (ana%erul Rama.ana, cafenea de#!oltata de la #ero, considera ca franci#a are o serie de limitari din punct de !edere al afacerii proprii, dar in acelasi timp, simplifica planul de business. 0a ii sfatuieste pe antreprenori sa %andeasca o afacere din start cu potentialul de a fi transformata ulterior in franci#a. Strate%ia de acest tip presupune definirea unei personalitati e6trem de puternice si bine conturate a cafenelei, care ulterior sa poata fi declinata in elemente distincti!e. &e pilda, in ca#ul Rama.ana Caf, marca a fost creata prin accentul pe decorul cu influente orientale, produsele unice in Romania, %a#duirea de e!enimente, calitatea mu#icii si faptul ca Rama.ana este deschisa non*stop. &ra%os "etrescu, antreprenorul care a de#!oltat lantul de cafenele Cit. Caf, prin preluarea unitatilor Crem Caf, spune pentru startups.ro ca la cumpararea unei cafenele e6istente, a!anta5ul este conferit de portofoliul de clienti. Cit. Caf are in pre#ent trei cafenele in ucuresti, iar planurile pentru ,00: !i#ea#a e6tinderea cu inca doua unitati. "etrescu sustine ca afacerea este profitabila, dar tine sa preci#e#e ca doar ;< dintre antreprenori nu dau faliment in acest business. "vantajele francizei "rintre a!anta5ele sistemului de franci#a, prin comparatie cu un start*up traditional, afacerea are un %rad mai redus de risc. 1n plus, antreprenorul beneficia#a de notorietatea marcii franci#orului, de kno= ho= si asistenta pe toata perioada contractului de franci#a.. 'entru un brand international cunoscut, notorietatea nationala se obtine intr-un timp mult mai scurt si fara investitii considerabile din partea partenerului investitor. (uccesul auto$ton nu este insa imposibil - Turabo Cafe fiind o franciza pur romaneasca care se bucura de notorietate in prezent, spune Stanciu. Contractul de franci#a presupune re%uli care trebuie respectate pentru a mari sansele de succes ale afacerii, dar care in%radesc creati!itatea antreprenorului. #deile noi de aplicat in dezvoltarea business-ului sunt conditionate de aprobarea in prealabil a .rancizorului, mai spune Stanciu. #asterfranciza 1n ca#ul unei franci#e simple, in!estitiile se ridica la apro6. ,00.000 de euro, in functie de suprafata spatiului. Suma include ta6a de intrare in reteaua de franci#a, costurile cu amena5area a spatiului si mobilierul, echipamentele de lucru, stocul initial de marfa, %arantiile pentru marfa si %arantii pantru mall, in ca#ul in care cafeneaua se afla intr*un centru comercial. "otri!it Ralucai Stanciu, in ca#ul unei masterfranci#e, in!estitia este mult mai mare si, in functie de numarul de unitati ce urmea#a sa fie deschise in Romania, aceasta poate depasi 4 milion de euro, pe o perioada contractuala de 40 ani. Repre#entantul C)R Consultin% apercia#a ca spatiile si mai ales amplasarea acestora repre#inta un factor determinant pentru unitatea de timp in care se recuperea#a in!estitia de start*up, dar, de re%ula, aceasta nu trebuie sa depaseasca doi ani. Spre deosebire de franci#a simpla, masterfranci#a %arantea#a !iitorului partener in!estitor e6clusi!itate teritoriala. ceasta exclusivitate presupune insa si sustenabilitatea consistenta din punct de vedere financiar a afacerii. /xista un plan de desc$ideri care trebuie indeplinit ulterior la nivelul noului teritoriu de catre un viitor partener masterfrancizat, mai spune Stanciu. "rin urmare, in acordarea unei masterfranci#e, procesul de selectie si recrutare a !iitorului partener in!estitor este mult mai ri%uros, criteriile de selectie fiind bine definite de catre 'ranci#or. 1n pre#ent, ca marci cu notorietate internationala, si*au facut loc pe piata din Romania branduri precum Starbucks, Costa Coffee, Pascucci, )ard Rock Cafe, Testa Rossa, Cup&Cino. /cestea au semnat de5a contractul de masterfranci#a pentru Romania, insa e6ista cate!a nume cunoscute, care prospectea#a si ele intrarea pe piata romaneasca. Specialistul de la C)R Consultin% mentionea#a printre e6emple nume precum Cafe >er%nano, Columbus Caf si 1l Cafe di Roma.