GERIATRIE Curs I

Caracteristica ultimelor decenii ale secolului trecut , este cresterea numerica a populatiei varstnice in
structura populatiei, adica imbatranirea demografica, fenomen mai accentuat in tarile dezvoltate economic,
dar prezent si in tara noastra. Prognozele demografice apreciaza ca si in continuare populatia varstnica va
creste mai rapid decat cea tanara.
In !"", #.$.%. a inclus problemele imbatranirii, printre primele cinci probleme de sanatate ale lumii,
alaturi de bolile de inima, cancer, %I&A si alcool. Iata de ce cunostintele de gerontologie si de geriatrie sunt
o necesitate.
Gerontologia, se defineste ca fiind stiinta proceselor de imbatranire, iar Geriatria, drept o ramura a
medicinii, care cerceteaza aspectele patologice ale imbatranirii.
Geriatria a devenit astfel o stiinta de sine statatoare, constand intr'o medicina interna a varstei inaintate
(capitole importante din cardiologie, psi)iatrie si neurologie reprezinta substanta sa fundamentala*.
+actori care influenteaza imbatranirea,
' factori ereditari( genetici*
' factori psi)ologici
' factori socio culturali
' factori spirituali
' factori patologici
Cauzele (+ACT#RI* care e-plica fenomenul de imbatranire a populatiei sunt,
scaderea natalitatii, progresele medicinii precum si cresterea nivelului de trai, care impreuna maresc rata de
crestere numerica a populatiei varstnice, prin ameliorarea morbiditatii si mortalitatii.
%pre deosebire de imbatranire care este un proces dinamic indiferent de varsta cronologica, senescenta
cuprinde ultima perioada a vietii si reprezinta un proces de imbatranire normal. In cadrul acesteia se
delimiteaza %enilitatea , care este o perioada a batranetii, cu deteriorari biologice severe. %enescenta nu este
o boala, este un proces fiziologic, c)iar daca imbatranirea se asociaza de regula, desi nu obligatoriu, cu
imbolnavirile. &iversele modificari fiziologice par sa fie in raport direct cu imbatranirea, dar multe persoane
varstnice isi conserva capacitatile lor functionale, cu toata degenerescenta organica aparenta. %e considera
astazi ca prag al batranetii varsta de ./ '.0 de ani.
# caracteristica in procesul demografic al imbatranirii, este cresterea proportiei populatiei feminine, cu
deosebire in tarile industrializate, avand drept cauza principala mortalitatea masculina in crestere. &urata
medie a vietii arata de1a, in unele tari dezvoltate, diferente de " ' ! ani, in favoarea femeilor (feminizarea
populatiei*.
Prin cresterea populatiei varstnice, apar unele consecinte nedorite. Creste indicele de dependenta
economica, adica raportul dintre populatia inactiva si cea activa.
&in ansamblul populatiei varstnice, se pot reliefa unele grupe cu risc crescut,
persoanele foarte in varsta ("/ ' !/ de ani*,
varstnicii care traiesc singuri sau care nu au copii,
batranii cu afectiuni sau )andicapuri grave,
cupluri in varsta din care unul sau ambii sunt grav bolnavi,
femeile in varsta,
batranii care traiesc in institutii colective (camine de batrani, camine spital* etc.
%e apreciaza ca dupa .0 de ani (inceputul varstei a treia*, 0/2 dintre batrani au nevoie de ingri1iri
medicale, ambulatorii sau spitalicesti. In timp ce varstnicii reprezinta circa 02 din totalul populatiei, ei
consuma 0/2 din prestatiile medicale.
# clasificare curenta a persoanelor in varsta distinge,
30' .3 ani ,perioada de tranzitie ( presenescenta*
intre .0 ' 40 ani, trecerea spre batranete, sau perioada de varstnic5
intre 40 ' "0 (!/* de ani, perioada de batranete(senescenta*5
peste "0 (!/* de ani, marea batranete sau perioada de longeviv.

In afara de aceasta clasificare cronologica, se foloseste si o clasificare medicala,

imbatranirea fiziologica, armonioasa, in care varsta cronologica se identifica cu varsta biologica.
Imbatranirea accelerata, cand varsta biologica este mai mare decat cea cronologica.
Imbatranirea intarziata, atunci cand varsta biologica este mai mica decat cea cronologica
%e mai distinge si o imbatranire asincrona, pe un anumit aparat (cardiovascular, cerebral, etc*.
6arstnicul, prin incetarea activitatii profesionale, mai ales cand aceasta este brusca, fara pregatire, isi
pierde sentimentul de utilitate sociala, prestigiul social, responsabilitatea, roluri si statuturi in familie, uneori
fenomenul fiind resimtit ca o adevarata drama, o moarte sociala. %tresul devine nociv. %e descrie c)iar o
patologie a retragerii, a pensionarii.
Daca se adauga "izolarea" se poate intelege dimensiunea problemei. In timp ce vechile civilizatii apreciau
si utilizau intelepciunea batranilor, societatea moderna priveste cu neincredere utilitatea lor. Se dezvolta o
cultura a tineretii si adolescentei, in care batranul isi gaseste din ce in ce mai greu locul. In concluzie,
societatea moderna genereaza batranete, dar tinde sa o respinga si o izoleaza.
Patologia batranului este diferita de a adultului. Pentru a a1uta populatia varstnica, trebuiesc cunoscute bine
modificarile fiziologice care apar la varstnic,
perceptiile sunt in regresie la batrani (auzul, vederea dar si gustul, mirosul*.
senzatiile dureroase si termice diminua. (Adesea la batrani apare infarcte miocardice, ulcere perforate
sau c)iar fracturi, fara durere.*
$odificarile psi)ice ca apatia, depresia, teama de spitalizare, confuzia, sunt obisnuite. Ele pot masca
o suferinta somatica, organica.
Modificarile de imbatranire apar mai ales in sistemele cardiovascular, respirator si locomotor. Intre
anumite limite, modificarile apartin unei imbatraniri normale.
Aceste modificari sunt,
scaderea acuitatii vizuale si auditive,
slabirea vocii,
scaderea fortei musculare,
diminuarea duratei somnului,
constipatia,
modificarea pielii si fenerelor etc.
Colesteroemia depaseste frecvent valorile normale.
6%7'ul atinge un ma-imum in al 6'lea si al 6I'lea deceniu, a1ungand c)iar 0 mm la ora la 4/ de
ani.
8reea, acidul uric si creatinina au valori superioare normalului adultului,
sideremia si proteinemia au valori mai scazute decat valorile adultului.
Polipatologia este regula, iar tablourile atipice sunt foarte frecvente.
#.$.%., defineste starea de sanatate ca 9o stare completa de bine, fizic, mintal si social9. :a batrani,
capacitatile fizice regreseaza, are loc o deteriorare intelectuala si o dezanga1are sociala cu marginalizare.
Totusi batranetea nu trebuie privita ca o boala. &e altfel, raportarea la normal se face de obicei luand ca
referinta normalul adultului, fapt care nu corespunde realitatii.
Practica confrunta cadrele medicale mai ales cu bolnavi varstnici. &e aici decurge necesitatea cunoasterii
modificarilor principalelor functii, induse de batranete.
&eclinul aptitudinilor psi)omotorii, incepe de la varsta de ;0 ' <0 de ani. Totusi posibilitatile intelectuale,
se prelungesc uneori mult peste 4/ de ani. Uzura organelor este inegala.
$odificarilor de varsta suferite de diferitele organe si sisteme li se adauga unele evenimente care intervin
in e-istenta varstnicului, retragerea din activitate, imbolnaviri diferite, plecarea copiilor, decesul
partenerului, disparitia vec)ilor prietenii etc
Cele mai frecvente boli care apar la batrani sunt, cardiopatii aterosclerotice isc)emice,
)ipertensiunea arteriala, tulburarile de ritm si conducere, anemia pernicioasa, leucemia limfatica cronica,
diverticuloza digestiva, )ernia )iatala, diabetul za)arat, ateroscleroza cerebrala, boala Par=inson, dementele,
depresiile, starile confuzionale, glaucomul si cataracta, osteoporoza si fractura capului femural, poliartrozele
;
si guta, cancerul cutanat etc.
In psi)ologia senescentei, involutia este inegala, cu diferente individuale. In procesul de imbatranire, apar
frecvent,
depresia,
an-ietatea,
instabilitatea emotionala,
ideile de persecutie,
logoreea,
insomnia cu fragmentarea somnului noaptea,
somnolenta diurna intermitenta.
%cade spontaneitatea gandirii cu inertii si stereotipuri, dar se conserva si c)iar cresc functiile de
sinteza, generalizare si sc)ematizare
:imba1ul reflecta dificultatile gandirii, %cade flu-ul verbal, apare lentoarea ritmului si a
vocabularului.
Afectivitatea este compromisa adeseori. Comportamentul este emotional, apare irascibilitate si
labilitate emotionala.
>#:I:E CAR&I#6A%C8:ARE :A 6AR%T?ICI
>olile cardiovasculare reprezint@ principala cauz@ de deces la b@trAni. Ca frecvenB@ ele sunt urmate de
bolile neurovasculare Ci psi)ice.
Particularitatile bolilor cardiovasculare la varstnici , tin de anumite aspecte specifice,
'Ateroscleroza Dn primul rAnd, apoi celelalte boli metabolice, obezitatea, diabetul za)arat, guta, se asociaz@
frecvent tulbur@rilor cardiovasculare.
'RestrAngerea activit@Bii fizice, specific@ avArstnicului, face ca dou@ din cele mai importante simptome ale
bolilor de inim@ ' dispneea de efort Ci durerea precordiar@ ' s@ lipseasc@, s@ fie diminuate sau atipice.
'8nii b@trAni manifest@ ca semn primar de insuficienB@ cardiac@ o stare caCectic@, pierdere ponderal@ sau
anore-ie.
'Alteori, infarcte miocardice evolueaz@ cu simtomatologie abdominal@, simulAnd abdomenul acut, sau cu
fenomene cerebrale, simulAnd accidente vasculare cerebrale.
'$ulBi bolnavi cu ateroscleroza vaselor abdominale, mezenterice, a1ung Dn serviciide boli contagioase, cu
simptomatologie de enterit@.
A?GI?A PECT#RA:A
Angina pectorala se manifesta prin senzatii dureroase mult diminuate fata de cele de la adult.+recvent apare
o stare de discomfort toracic cu iradiere atipica, asociata uneori cu dureri vertebrale, colecistice sau gastro'
intestinale.&e multe ori simptomul dominant este dispneea, la care se adauga palpitatii, an-ietate, depresie,
etc.
Tratamentul este similar cu cel al anginei pectoral de la adult, nitrati cu actiune scurta sau prelungita, beta'
blocante, blocanti ai canalelor de calciu, antiagregante plac)etare.
I?+ARCT8: $I#CAR&IC AC8T :A 6ER%T?IC
Inima unui vArstnic, nu se mai poate adapta la efort. Apare frecvent dispneea la eforturi minime. &e aceea
la b@trAni simptomul principal nu este durerea precordial@ ci dispneea. %e discut@ c)iar despre o insuficienB@
cardiac@ latent@ a b@trAnului. Infarctul miocardic la vArstele Dnaintate scade ca frecvenB@.
$oartea coronarian@ scade dup@ 4/ de ani, dar creCte moartea subit@ vascularo'cerebral@. &eci, deCi
afectarea aterosclerotic@ a coronarelor creCte, morbiditatea prin infarct miocardic scade. E-plicaBia probabil@
const@ Dn selecBia prin deces,diminuarea solicit@rilor fizice Ci psi)ice etc.
<
+actori de risc , Infarctul miocardic este mai frecvent la femeile vArstnice decAt la b@rbaBii de aceeaCi
vArst@. Interesant este Ci faptul c@ la persoanele vArstnice, se g@sesc factori de risc mai puBini decAt la adulti.
7ipertensiunea arterial@ este cel mai frecvent factor de risc la b@trAni.8rmeaz@ diabetul za)arat.
In concluzie, la bolnavul vArstnic, scade num@rul factorilor de risc, frecvenBa acestora fiind Dn ordine
)ipertensiunea arterial@, diabetul za)art Ci angorul, spre deosebire de bolnavii nevArstnici unde pe primul
plan se situeaz@ obezitatea, fumatul Ci )iperlipidemia.
# alt@ caracteristic@ este frecvenBa infarctelor miocardice mute, descoperite DntAmpl@tor, pe traseele ECG, Ci
la e-amenele necroptice.
Tablul clinic clasic al infarctului miocardic la b@trAni, este Dnlocuit de tablouri asimptomatice Ci fruste, de
aspecte atipice Ci simptomatologie de Dmprumut.
Apar astfel infarcte cu tablouri false abdominale, fals cerebrale sau fals pulmonare, care creeaz@ mari
dificult@Bi de diagnostic.
Alteori apar tablouri nesemnificative, care sugereaz@ o suferinB@ minor@, algii toracice, articulare, curbatur@,
viroze respiratorii etc. Cele mai periculoase forme, sunt formele atipice, mute sau silenBioase.
&urerea, simptomul cardinal din infarctul miocardic clasic (atroce,retrosternal@, cu an-ietate, cu iradieri
precise, f@r@ r@spuns la nitriBi*, este rar DntAlnit@ la vArstnic. AbsenBa durerii s'ar datora sc@derii sensibilit@Bii,
restrAngerii activit@Bii fizice, sau masc@rii acesteia de c@tre insuficienBa cardiac@ care poate DnsoBi infarctul.
AceeaCi e-plicaBie se poate da absenBei angorului din cardioatia isc)emic@.
# modalitate frecvent@ este debutul prin astenie marcat@, c)iar adinamia ap@rut@ brusc.
Focul cardiogen, edemul pulmonar acut Ci insuficienBa cardiac@, apar frecvent Dn infarcte miocardice cu
debut nedureros.
In absenBa durerii, pot apare semne neurologice nespecifice (astenie, ameBeal@, scurte pierderi de
cunoCtinB@, dispneia ca e-presie a insuficienBei cardiace*.
Alteori infarctul debuteaz@ sub forma unui accident vascular cerebral.
CAnd apare, durerea este atipic@, are caracter de 1en@ sau disconfort, alteori este intricat@, Dn special
coronaro'osteo'articular@, sau are localizare epigastric@ .
$ai frecvent@ decAt durerea este dispneea, care de obiceinu este paro-istic@.
%e pot DntAlni Ci infarcte cu simptomatologie cerebral@, confuzie acut@, disartrie, agitaBie psi)omotorie,
verti1e Ci c)iar com@.
%imptomele de Dmprumut cerebrale, digestive (dup@ mese copioase*, sau din teritoriul arterelor periferice,
se datoresc insuficienBei circulatorii din teritoriul respectiv.
$ortalitatea Dn infarctul miocardic acut la vArstnic, se datoreCte insuficienBei cardiace, rupturii de miocard,
blocului A ' 6, Cocului cardiogen Ci edemului pulmonar acut. $ortalitatea este mai mare la femei dup@ ./ de
ani Dn special Dn primele 4 zile.
Principii de tratament,
Tratamentul vizeaz@ trei elemente ma1ore, repausul la pat, combaterea durerii Ci tratamentul anticoagulant.
GCombaterea durerii, prima m@sur@ terapeutic@ se realizeaz@ cu $ialgin (// mg i.m.sau i.v.*, iar Dn cazul
unor dureri severe $orfin@ (/ ' 0 mg s.c,i.m., c)iar i.v.*.
G#-igenul, pe sond@ nazal@ sau masc@,este necesar Dn toat@ perioada dureroas@ Ci Dn formele DnsoBite de Coc
sau E.P.A.
G Repausul la pat este obligatoriu Dn toate formele. &eoarece evoluBia este imprevizibil@, repausul trebuie
realizat Dn spital, de preferinB@ Dn unit@Bi de terapie intensiv@ pentru monitorizare. Hn primele ore Ci zile (; '
<*, repausul va fi absolut, DnsoBit de administrarea de sedative (barbiturice,&iazepam* Ci alimentaBie )idro'
za)arat@ (sucuri de fructe, compoturi, ceai slab, lapte diluat cu ap@*.
Progresiv, dieta va fi completat@, Dn s@pt@mAna a patra revenind.la regimul normal()ipocaloric, s@rac Dn
lipide Ci sare*.
ConstipaBia va fi comb@tut@ prin clisme Ci la-ative.
$iCc@rile active ale membrelor sunt permise dup@ ;3 ' 3" de ore, iar Cederea pe marginea
patului,alimentarea la pat Ci toaleta, dup@ 4'l3 zile.
GTratamentul trombolitic este tratamentul de baza si trebuie administrat in primele . ore de la debutul
durerii.%e folosesc ,%trepto=inaza, 8ro=inaza, etc.
GTratamentul anticoagulant se face cu 7eparin@ , la . ore sau Dn perfuzie , urmat@ dup@ <'3 zile de
Trombostop, sub controlul timpului de protrombin@.
3
$edicaBia coronarodilatatoare, oral sau parenteral, este indicat@ .
GTratamentul complicaBiilor comport@ combatere a Cocului cardiogen cu Izoproterenol (Isuprel*, ; zile, i.v.
sau Dn perfuzie, ?oradrenalin@ ('; fiole, 3 mg, Dn perfuzie*, )emisuccinat de)idrocartizon (0// mg i.v.*,
o-igen pe sond@ nazal@5 de asemenea, se aplic@ tratamentul insuficienBei cardiace cu :anatosid'C, C)inidin@,
Ci tulbur@rilor de conducere, dup@ caz.
GTratamentul de fond este cel al anginei pectorale.
7IPERTE?%I8?EA ARTERIA:A :A 6AR%T?IC
&efiniBie, )ipertensiunea arterial@ e un sindrom caracteriat prin creCterea presiunii arteriale sistolice Ci a
celei diastolice peste valorile normale. %e consider@ valori normale pentru presiunea arteriala ma-im@ pana
la 3/'30 mm 7g, iar pentru minim@ pana la !/ mm 7g.
Clasificare, Dn funcBie de etiologie se deosebesc,
A*Hipertensiunea arterial esenial sau primara, Dn care nu se poate evidenBia o cauz@ organic@ Ci
>*Hipertensiunea arteriala secundar , Dn care este dovedit@ cauza. %e deosebesc,
' 7TA de cauza renala determinata de diverse boli renale(e-.rinc)i polic)istic, )idronefroza, stenoza de
artera renala, etc.
' 7TA de cauza endocrina, feocromoctom, sindrom Cus)ing, etc.
'7TA de cauza cardio'vasculara, coarctatia de aorta,etc.
' 7TA de cauza neurologica, encefalite, tumori cerebrale,etc.
' 7TA de origine medicamentoasa, e-. Abuz de contraceptive orale, etc.
Tratamentul in cazul formelor secundare de 7TA ,se adreseaza in primul rand cauzei.
+orme de 7TA la varstnic,
# anc)et@ epidemiologic@ din 8.%.A. (!43*, arat@ c@ ma1oritatea femeilor Ci b@rbaBilor vArstnici, au
presiunea sistolic@ superioar@ valorii de ./ mm 7g, Ci cea diasolic@ inferioar@ valorii de // mm 7g. &e
aici s'a impus termenul de )ipertensiunea arterial@ sistolic@.
7ipertensiunea la vArstnici creCte la femei cu prec@dere. :a b@trAni se DntAlneCte obiCnuit )ipertensiunea
arterial@ sistolic@ dar se DntAlnesc Ci forme esenBiale )ipertensiumea arteriala sistolo'diastolica .
Cu Dnaintarea Dn vArst@, creCte frecvenBa )ipertensiunii sistolice. Atunci cAnd este prezent@ )ipertensiunea
esenBial@(sistolo'diastolic@*, debutul afectiunii a avut loc in perioada de adult.
7ipertensiunea este principalul factor de risc la vArstnic, crescAnd incidenBa accidentelor vasculare cerebrale
Ci coronariene.
Caracteristicile 7TA la varstnic,
G 7TA esenBial@, nu este caracteristic@ vArstnicului, ia apare Dn cursul vArstei tinere sau adulte Ci evolueaz@
la b@trAni cu unele caractere clinice speciale. Este o )ipertensiune sistolo'diastolic@, cu o evoluBie mai
blAnd@, cu gravitate moderat@. +ormele maligne sunt foarte rare. &e obicei )ipertensiunea se DnsoBeCte de
ateroscleroz@.
G 7ipertensiunea arterial@ sistolic@, este adev@rata )ipertensiunea geriatric@. Tensiunea arterial@ diastolic@
este de multe ori normal@ sau puBin crescut@. %e asociaz@ leziunilor difuze de arterioscleroz@. Apar frecvent
accidente coronariene Ci cerebrale. EvoluBia este benign@.
G 7ipertensiunea arterial@ secundar@ sau simptomatic@, se DntAlneCte e-trem de rar la vArstnic. # e-cepBie
oconstituie forma mi-t@, cu component@ renovascular@ (pl@ci ateromatoase Dn arterele renale* Ci
)ipertensiunea de origine renal@ parenc)imatoas@ (pielonefrita Ci glomerulonefrita reprezint@ 0/2 din
cazuri*.
%imptomatologie
%imptomatologia la vArstnic a )ipertensiunii arteriale, are unele particularit@Bi,
' uneori se DntAlnesc cazuri cu valori tensionale crescute, f@r@ semne clinice
' simptomatologia este de obicei nezgomotoas@.
' apar frecvent simtome nespecifice (cefalee, verti1e, palpitaBii, tulbur@ri de vedere, nicturie*
' apar adeseori simptome de suferinB@ cardiac@, dispnee de efort, disconfort toracic, palpitaBii, galop.
0
' la vArstnicii dup@ 4/ de ani, apar semne de insuficienB@ circulatorie cerebral@, insomnii, agitaBie,
dezorientare.
E-plorari paraclinice, %emnificative sunt, e-. de laborator, e-amenul fundului de oc)i, radiografia
toracica(calcific@rile cAr1ei aortice*etc.
ComplicaBiile sunt cardiace, cerebrale Ci renale, Ci Bin de modific@rile aterosclerotice.
Principii de tratament,
%e urm@reCte sc@derea valorilor tensionale Dn limite normale.
Tratamentul corect reduce proporBia apariBiei infarctului miocardic, a insuficienBei cardiace Ci accidentelor
vasculare cerebrale.
?u se prescrie un regim desodat strict, sever.
%e urm@reCte sc@derea progresiv@ ponderat@(unde este cazul*.
Tratamentul trebuie s@ fie blAnd Ci continuu, urm@rind sc@derea treptat@ a valorilor tensionale.
%e Dncepe tratamentul cu diuretice, Dn doze mici Ci blAnde (furosemidul se prescrie numai Dn situaBii
particulare*. 8lterior se pot asocia,tot Dn doze mici, medicamente )ipotensoare din alte clase,
betablocante(dac@ nu sunt contraindicate*, blocanti de calciu(?ifedipina*, in)ibitori ai enzimei de
conversie(Captopril, Enalepril*, etc.

7IP#TE?%I8?EA ARTERIA:I #RT#%TATICA
&efinitie, Prin )ipotensiune arterial@ ortostatica se DnBelege sc@derea presiunii arteriale sistolice cu mai
mult de ;/ mm 7g, Dn trecerea de la decubit la ortostatism.
+recvenBa creCte cu vArsta.
?u este o boal@, este un sindrom. %e DnsoBeCte de astenie psi)ofizic@, palpitaBii, verti1e, sincope, c@deri,
pierderi de cunoCtinB@.
Este datorat@ tulbur@rilor de reglare neuro)ormonale a tensiunii arteriale.
%e descrie o form@ idiopatic@ Ci una secundar@ (arterioscleroza cerebral@,neuropatia diabetic@ sau etilic@*.
In )ipotensiunea ortostatica pacientii sunt sfatuiti sa nu se ridice brusc sau sa nu stea prea mult timp in
picioare. &e asemenea, medicatia )ipotensoare trebuie atent monitorizata.
# forma particulara de )ipotensiune ce poate fi intalnita la varstnici este )ipotensiunea arterial
postprandiala. In cazul hipotensiunii postprandiale, corpul nu se poate adapta la scaderea tensiunii din
timpul mesei. Cauza )ipotensiunii postprandiale ar fi redistribuirea flu-ului sanguin la nivelul tubului
digestiv, in detrimentul celorlalte teritorii. &in acest motiv, apare starea de somnolenta,
oboseala, incapacitatea de concentrare dupa masa.
.