Curs 2

Instituiile Uniunii Europene. Istoria Uniunii Europene Bilan provizoriu

Domeniile de aciune ale Uniunii Europene

Instituiile din cadrul UE
Procesul decizional la nivelul UE implic diferite instituii europene:
Parlamentul European oranul leislativ al UE vocea cetenilor! ales prin
vot direct de ctre cetenii statelor membre pentru a le reprezenta interesele (754
deputai, provenii din toate cele 27 de state membre, 28 cu aderarea Croaiei);
sedii "tras#our! Bru$elles! %u$em#ur. Are trei roluri principale 1. mparte cu
Consiliul puterea legislativ ! adoptarea le"ilor; 2. exercit controlul
democratic asupra tuturor institiiilor UE, #n special asupra Comisiei; deine
puterea de a aproba sau de a respin"e numirile pentru $uncia de pre%edinte al
Comisiei %i pentru comisari %i are dreptul de a demite Comisia #n #ntre"ime; 3.
mpreun cu Consiliul deine autoritatea asupra bugetului UE %i poate in$luena
c&eltuielile '(; la $inalul procedurii de stabilire a bu"etului, adopt sau respin"e
proiectul de bu"et #n ansamblu)
*eputaii europeni nu sunt "rupai dup naionalitate la +arlamentul (uropean, ci
sunt or"anizai #n $uncie de apartenena politic) ,rupurile politice de la +arlament includ
partide naionale ce #mprt%esc acelea%i principii ideolo"ice %i opinii politice) -e"ulile
+arlamentului (uropean spun c un "rup politic poate $i compus din cel puin 2. de
membri provenind din cel puin o treime din statele membre '()
/n mandatul ce se #nc&eie, la +arlamentul (uropean e0ist %apte "rupuri politice (#n
ordinea numrului de membri)

&rupul Partidului Popular European 'Cre(tin)Democrat* (i al Democrailor
Europeni
&rupul "ocialist din Parlamentul European
&rupul +lianei %i#eralilor (i Democrailor pentru Europa
&rupul Uniunea pentru Europa ,aiunilor
&rupul -erzilor.+liana %i#er European
&rupul Confederal al "t/nii Unite Europene."t/na -erde ,ordic
&rupul Independen (i Democraie

/n plus, o parte din deputai nu aparin niciunui "rup politic, $iind nea$iliai)

Consiliul European format din (efii de stat sau de uvern din statele
mem#re ale UE! 0mpreun cu pre(edintele Consiliului European (i
pre(edintele Comisiei Europene definete direcia politic i prioritile
stabilesc direcia politic %i prioritile pentru '(; sediu Bru$elles)
Consiliul sau Consiliul de mini(tri vocea statelor mem#re 1 format din
mini(trii uvernelor tuturor statelor mem#re1 n cadrul acestor reuniuni se
discut se modific i n final se adopt legislaia ce coordonea! politicile
statelor membre sau politica extern a UE; sediu Bru$elles (i %u$em#ur)
Comisia European oranul e$ecutiv al UE! care elaborea! propuneri
legislative asigur respectarea acordurilor i promovea! Uniunea
promotoarea interesului comun 1 care reprezint interesele 'niunii (uropene #n
ansamblu; sediu Bru$elles. (ste alctuit dintr1un cole"iu de comisari, c2te unul
pentru $iecare stat membru) Acesteia #i revin patru $uncii principale 1. s propun
proiecte legislative "arlamentului i Consiliului# 2. s administre!e i s
aplice politicele UE i bugetul# 3. s aplice dreptul european# $. s repre!inte
Uniunea n ntreaga lume.



3i")4) 5nstituiile 'niunii (uropene




Ela#orarea leislaiei UE


3i")2 (laborarea le"islaiei '(

Exemplu
Comisia Europeana lanseaz consultri publice cu privire la necesitatea revizuirii
legislaiei UE n materie de deeuri, urmnd s utilizeze rezultatele pentru elaborarea unei
posibile noi legislaii care s previn producerea de deeuri i s stimuleze reutilizarea i
reciclarea acestora, ca parte a unei revizuiri mai ample a politicilor n materie de deeuri,
n 20!"
CE subliniaz avanta#ele economice i de mediu pe care le$ar putea avea o
economie circular i e%icient din punctul de vedere al utilizarii resurselor, adresnd
consultrile cetenilor, societilor comerciale, &'($urilor i autoritilor publice"
)rintre obiectivele vizate de CE se numr*
$ prevenirea, n continuare, a generrii de deeuri+
$ aducerea reciclrii i a reutilizrii la nivelul maxim de %ezabilitate+
$ incinerarea exclusiv a materialelor nereciclabile+
$ eliminarea treptat a depozitrii deeurilor, n mod progresiv, pn n 2020"
De la 1 aprilie 2012, cetatenii statelor membre ale UE ii vor putea solicita Comisiei
Europene sa prezinte propuneri legislative in domenii care tin de competenta sa.
O iniiativ ceteneasc european este o invitaie adresat Comisiei Europene de a
propune legislaie pe probleme n care UE are competena de a legifera. O iniiativ
ceteneasc trebuie s fie susinut de cel puin un milion de ceteni ai UE, provenind din
cel puin 7 state membre din cele 28. n fiecare din aceste 7 state este nevoie de un numr minim
de semnatari.
Initiativa cetateneasca europeana ofera posibilitatea unei implcari directe in definirea
politicilor Uniunii, permitand cetatenilor sai solicite Comisiei sa propuna noi acte legislative in
anumite domenii! Comisia, institutia care elaborea"a propunerile legislative ale UE, are obligatia
formala de a lua in considerare orice solicitare care indeplineste conditiile stabilite!
Initiativele pot face referire la toate domeniile politice in care Comisia are dreptul de a
propune masuri legislative, inclusive protectia mediului, agricultura, transporturi sau sanatate
publica! O intiativa poate fi lansata de un comitet de organizare, format din cel putin 7 cetateni
care traiesc in cel putin 7 state membre diferite. #cest comitet trebuie sa solicite inregistrarea
initiativei pe siteul special creat, iar ulterior sa colecte"e declaratii de sustinere din partea altor
cetateni!
Comisia dispune de 2 luni pentru a e$amina daca initiativa propusa respecta normele si
valorile promovate de UE! In cazul in care cererea de inregistrare este confirmata, organizatorii
au la dispozitie 1 an pentru a strnge semnaturi de la 1 milion de cetateni provenind din cel putin
7 tari ale UE!
Odata colectate, declaratiile de susinere trebuie sa fie certificate de catre tarile din care au
fost culese si transmise Comisiei.
Comisia dispune de % luni pentru a e$amina initiativa! Ulterior, CE poate decide sa propuna
noi dispo"itii legislative, sa lanse"e un studiu sau sa opte"e pentru alte masuri! &rice propunere
legislativa va fi inaintata guvernelor UE 'reunite in cadrul Consiliul Uniunii Europene( si, in
ma)oritatea ca"urilor, *arlamentului European! Daca este adoptata, propunerea devine act legislativ!

Curtea de 2ustiie a Uniunii Europene

Curtea de 3ustiie interpreteaz leislaia european pentru a se asiura c
aceasta se aplic 0n acelai fel 0n toate rile UE. De asemenea! soluioneaz litiiile
2uridice dintre uvernele statelor mem#re i instituiile europene. Persoanele fizice!
0ntreprinderile sau oranizaiile pot! la r/ndul lor! s aduc un caz 0n faa Curii de
3ustiie! atunci c/nd consider c le)au fost 0nclcate drepturile de ctre o instituie
european.
Curtea de %ustiie a Uniunii Europene este format din c&te un 'udector pentru
fiecare stat membru.
Curtea bene$iciaz de spri6inul a nou 7avocai "enerali8 care au sarcina de a1i
prezenta punctele de vedere cu privire la cazurile aduse #n $aa Curii) +ledoariile lor
trebuie s $ie impariale i susinute public)
4iecare 2udector i avocat eneral este numit pentru un mandate de 5 ani! care
poate fi re0nnoit. &uvernele tre#uie s cad de acord asupra persoanelor
nominalizate.
Pentru a a2uta Curtea de 3ustiie s fac fa numrului mare de cazuri care #i
sunt #naintate spre soluionare i pentru a le o$eri cetenilor o mai bun protecie 6uridic,
s)a 0nfiinat 67ri#unalul8! care se ocup de aciunile intentate de persoane fizice!
0ntreprinderi i anumite oranizaii! precum i de cauzele care in de dreptul
concurenei.



3i") 9 Curtea de 6ustiie a uniunii europene ! alctuire %i responsabiliti


Curtea de conturi European #una estionare a #anilor pu#lici
Curtea European de Conturi verific modul 0n care sunt administrate fondurile
europene. 9olul su este acela de a 0m#unti estiunea financiar a UE (i de a
prezenta rapoarte cu privire la folosirea #anilor pu#lici. A $ost #n$iinat #n 4:75 %i are
sediul la ;u0embur")
9ol
+entru a le "aranta contribuabililor europeni $aptul c banii publici sunt c&eltuii #n
mod e$icient, Curtea de Conturi este abilitat s veri$ice (s auditeze) orice persoan sau
or"anizaie care "estioneaz $onduri europene) /n acest scop, e$ectueaz $recvent
controale pe teren) Concluziile sale scrise sunt incluse #n rapoarte adresate Comisiei
(uropene %i "uvernelor statelor membre)
Curtea de Conturi nu are putere 6uridic) /n cazul #n care descoper $raude sau
nere"uli, auditorii si in$ormeaz <$iciul european de lupt anti$raud (<;A3))
Curtea de Conturi este $ormat din c2te un membru din $iecare ar a 'niunii,
desemnat de Consiliu pentru un mandat de = ani (care poate $i re#nnoit)) +re%edintele
Curii este ales de ctre membrii acesteia pentru un mandat de 9 ani care, de asemenea,
poate $i re#nnoit) >?tor @anuel da Ailva Caldeira, din +ortu"alia, a $ost ales pre%edinte #n
ianuarie 2..8)
:ranizare
Curtea de Conturi numr apro0imativ 8.. de an"a6ai, nu numai auditori, ci %i
traductori %i administratori) Auditorii sunt #mprii #n "rupuri de audit) Ace%tia pre"tesc
proiecte de rapoarte pe baza crora Curtea ia decizii)
Banca central european
Banca Central European 'BCE*! cu sediul la 4ran;furt! 0n &ermania!
administreaz moneda unic european! euro (i asiur sta#ilitatea preurilor 0n UE.
*e asemenea, BC( rspunde de de$inirea %i punerea #n aplicare a politicii economice
%i monetare a '()
BC( colaboreaz cu bncile centrale din toate cele 2< de state mem#re) /mpreun,
$ormeaz Aistemul (uropean al Bncilor Centrale)
+tri#uii
$i0eaz ratele de referin ale do#/nzilor pentru zona euro %i ine sub control
masa monetar
"estioneaz rezervele valutare ale zonei euro, cumpr %i vinde valut atunci
c2nd este necesar pentru a menine ec&ilibrul ratelor de sc=im#
se asi"ur c instituiile (i pieele financiare sunt suprave=eate
corespunztor de ctre autoritile naionale %i c sistemele de pli $uncioneaz corect
autorizeaz bncile centrale ale rilor din zona euro s emit #ancnote
monitorizeaz evoluia preurilor %i evalueaz riscul pe care aceasta #l poate
reprezenta pentru stabilitatea zonei euro)

Banca European de Investiii
Banca (uropean de 5nvestiii aparine celor 28 de state membre) "arcina sa este
de a lua #ani cu 0mprumut de pe pieele de capital (i de a acorda credite cu do#/nd
sczut pentru proiecte privind 0m#untirea infrastructurii! furnizarea de
electricitate sau ameliorarea normelor de mediu at/t 0n ri din UE c/t (i 0n ri
vecine sau 0n ri curs de dezvoltare.
B(5 acord credite #n $uncie de %ase obiective prioritare, enumerate #n planul de
a$aceri al Bncii
+ Coeziune (i converen
+ "pri2in pentru 0ntreprinderile mici (i mi2locii 'I>>)uri*
+ Dura#ilitatea mediului
+ Implementarea Iniiativei 6Inovare 2?@?8
+ Dezvoltarea reelelor transeuropene de transport (i enerie '7E,*
+ "urse de enerie dura#ile! competitive (i siure

Comitetul economic (i social European vocea societii civile
9ol
Comitetul (conomic %i Aocial (uropean a $ost #n$iinat #n 4:57, ca $or de discuie pe
mar"inea aspectelor le"ate de piaa unic) CE"E le ofer rupurilor de interese din
Europa ) sindicate! ana2atori! fermieri ) posi#ilitatea de a se e$prima oficial 0n
letur cu propunerile leislative ale UE. De asemenea susine implicarea societii
civile 0n a#ordarea aspectelor comunitare.
/n medie, C(A( elaboreaz anual 47. de avize (privind le"islaia %i politicile '() %i
documente consultative) Coate avizele sunt transmise ctre or"anismele decizionale ale
'niunii %i apoi publicate #n Durnalul <$icial)
>em#ri
C(A( este $ormat din 959 de membri, reprezentani ai "rupurilor de interese
economice %i sociale din toat (uropa) Ace%tia sunt propu%i de "uvernele naionale %i
numii de Consiliul 'niunii (uropene pentru un mandat de 5 ani, care poate $i re#nnoit)

Comitetul reiunilor vocea administraiilor locale
9ol
-olul Comitetului -e"iunilor este de a $ace cunoscute punctele de vedere locale %i
re"ionale cu privire la le"islaia '() /n acest sens, Comitetul emite rapoarte (7avize8) pe
mar"inea propunerilor Comisiei)
Comisia! Consiliul (i Parlamentul tre#uie s consulte Comitetul 9eiunilor
0nainte de luarea unor decizii 0n domenii care privesc administraia local (i
reional 'de e$. ocuparea forei de munc! mediul! educaia! sntatea pu#lic*.
>em#ri
Comitetul -e"iunilor este $ormat #n prezent din 959 de membri (%i tot at2ia membri
supleani), provenind din toate cele 28 de state membre) 9eprezint ora(ele! reiunile)
@embrii %i membrii supleani sunt numii de ctre Consiliu, la propunerea rilor din
care provin, pentru un mandat de 5 ani)
Comitetul -e"iunilor se #ntrune%te de 5 ori pe an #n sesiune plenar pentru a de$ini
liniile politice "enerale %i pentru a adopta avize)
(0ist = 7comisii8 care se ocup de di$erite domenii politice %i pre"tesc avizele care
urmeaz a $i dezbtute #n sesiunile plenare
Coeziune teritorial
+olitic economic %i social
(ducaie, tineret %i cultur
@ediu, sc&imbri climatice %i ener"ie
Cetenie, "uvernan, a$aceri instituionale %i e0terne
-esurse naturale
*e asemenea, Comitetul adopt rezoluii cu privire la diverse aspecte politice)
4uncionari pu#lici 0n slu2#a Uniunii Europene
Comisia an"a6eaz $uncionari permaneni, selecionai prin concurs, din toate statele
membre, av2nd salarii $i0ate prin acte normative)
Istoria Uniunii Europene Bilan provizoriu

3i")4 +olitici #n cadrul '(
@. Competene e$clusive ale UE
An domeniile 0n care 7ratatele comunitare sta#ilesc acest tip de competen!
statele mem#re nu mai au dreptul s intervin prin relementri la nivel naional! ci
decizia va fi luat numai la nivel supranaional 0n instituiile UE. (0ist ast$el politici
comune politica a"ricol comun, politica comercial comun, politica de uniune vamal,
politica monetar, politica comun de pescuit, politica pieei interne)
2. Competene 0mprite
An domeniile 0n care se aplic o astfel de competen! deciziile se iau (i.sau la
nivel comunitar! supranaional (i.sau la nivel naional! intern. (0ist politici re"ionale,
industriale, politici de mediu etc)
B. Competene limitate
Deciziile 0n acest caz se iau mai mult la nivel naional.
An domeniile ce nu in de competenta sa e$clusivC! Comunitatea nu intervine
conform principiului su#sidiaritCii dec/t 0n mCsura 0n care o#iectivele aciunii
avute 0n vedere nu pot fi realizate de o manierC suficientC de cCtre statele mem#re!
ele fiind datoritC dimensiunilor si efectelor la care dau nastere 0ndeplinite mai
#ine printr)o actiune la nivel comunitar. (0ist politici ce privesc sntatea, educaia,
aprarea, combaterea criminalitii, etc
D. Competene ce nu cad 0n sarcina UE
Domenii care au rmas 0n sarcina nivelului naional al statelor mem#re! fr!
0ns! ca acestea s poat lua unilateral msuri interzise de tratate 'li#ertatea nu
este! deci! a#solut*. (0ist politici ce au in vedere drepturile omului, combaterea
criminalitii la nivel naional, construciile civile)
Prorame UE pentru 0nvare (i formare
@ai mult de dou milioane de tineri au bene$iciat de6a de pro"ramele '( pentru a
#nva sau a se $orma #ntr1o alt ar european)
+rin urmare, pro"ramele europene de sc&imburi educaionale %i parteneriatele
trans$rontaliere ca Erasmus (i %eonardo reprezint de6a realiti curente #n r2ndul
studenilor %i al persoanelor a$late #n $ormare pro$esional)
+ro"ramele Comenius ! invm2nt preuniversitar %i &rundtvi ! educaie pentru
aduli au $ost derulate cu succes)
;a = octombrie 2.44, Comisia European a adoptat un proiect de pac=et
leislativ care va constitui un cadru al politicii de coeziune a UE pentru perioada
2?@D2?2?.
Politica de coeziune a Uniunii Europene are ca obiectiv reducerea di$erenei dintre
nivelurile de dezvoltare ale di$eritelor re"iuni %i state membre, pentru a consolida
coeziunea economic %i social) Ae bazeaz #n principal pe solidaritate $inanciar,
respectiv redistribuirea unei pri din bu"etul comunitar ctre re"iunile %i "rupurile sociale
mai puin prospere) +olitica de coeziune este $inanat prin 3ondul european de dezvoltare
re"ional (3(*-), 3ondul social european (3A(), 3ondul de coeziune (3C))
Comisia a propus mai multe sc&imbri importante ale modului #n care politica de
coeziune este conceput %i pus #n aplicare, %i anume
concentrarea asupra prioritilor Atrate"iei (uropa 2.2. de cre%tere
inteli"ent, durabil %i $avorabil incluziunii;
recompensarea per$ormanelor;
spri6inirea pro"ramrii inte"rate;
accentul pus pe rezultate ! monitorizarea pro"reselor #nre"istrate #n ceea ce
prive%te atin"erea obiectivelor convenite;
consolidarea coeziunii teritoriale;
simpli$icarea aplicrii)
"uma ce revine 9om/niei pentru politica de coeziune este de 2@!< miliarde
'preuri 2?@@*! 0n cre(tere cu @?E fa de alocarea 2??F)2?@B 'situat la nivelul de
@G!< miliarde euro*.
UE o putere comercial ma2or
Uniunea European este cea mai mare putere comercial din lume! asiur/nd
2?E din volumul importurilor (i e$porturilor efectuate la nivel mondial.
%i#erul sc=im# 0ntre statele mem#re a fost unul dintre principiile care au stat la
#aza crerii UE.
Comerul mondial se #azeaz pe reulile sta#ilite de :ranizaia >ondial a
Comerului (,eneva, (lvetia, creata la 4 ianuarie 4::5, cuprinde 45. de tari) pentru a
aranta transparena (i ec=itatea acordurilor comerciale 0nc=eiate 0ntre ri.
'( ne"ociaz acorduri prin reeaua sa mondial de relaii comerciale %i colaboreaz
cu numero%i parteneri, mai ales prin intermediul acordurilor de li#er sc=im#)
+ceste parteneriate sunt menite s favorizeze cre(terea economic (i crearea
de locuri de munc 0n Europa! desc=iz/nd noi piee cu restul lumii.
Politica comercial a UE 0(i propune s reduc e$ploatarea copiilor (i munca
forat! aciunea de distruere a mediului (i volatilitatea preurilor. 'n e0emplu #n
acest sens #l constituie sistemele care "aranteaz transparena (i trasa#ilitatea
(identi$icarea unui produs sau serviciu) #n lanul alimentar)
+entru rile mai srace ale lumii, politica comercial a '( #ncearc s combine
comerul cu dezvoltarea)
+plicarea unor ta$e mai reduse! spri2inirea firmelor mici de e$port (i
consultana cu privire la ameliorarea uvernanei sunt c/teva din modalitile prin
care comerul (i dezvoltarea pot mere m/n 0n m/n pentru a le oferi avanta2ele
cre(terii enerate de comer celor care au cea mai mare nevoie de ele.
UE furnizeaz 5?E din totalul a2utorului pentru dezvoltare. +stfel a2utorul
pentru dezvoltare pe cap de locuitor este de GB de euro in UE! de DDeuro 0n 3aponia
(i de HB de euro 0n "U+.


: Europ mai curat
Antatea mediului #ncon6urtor constituie o preocupare important pentru europeni
i "uvernele lor) De aceea! UE este v/rful de lance al eforturilor mondiale de prote2are
a mediului i de com#atere a sc=im#rilor climatice.
*eoarece poluarea nu ine cont de "ranie, statele membre ale '( trebuie s
acioneze #n comun #n multe domenii) Eu este deci de mirare ca r2urile i pla6ele (uropei
sunt mai curate, ca ve&iculele polueaz mai puin i c e0ist re"uli stricte pentru
eliminarea deeurilor) *eeurile periculoase provenind din (uropa nu mai pot $i depozitate
#n ri srace) *e asemenea, e0ist re"lementri europene stricte privind utilizarea
substanelor c&imice de ctre #ntreprinderi, pentru a se asi"ura protecia cetenilor i a
mediului)
UE dorete ca activiti eseniale cum ar fi transportul! industria! aricultura i
turismul s fie oranizate astfel 0nc/t s se poat dezvolta fr a distrue resursele
noastre naturale altfel spus! 0ncura2eaz 6dezvoltarea dura#il8.
Ac&imbrile climatice constituie o provocare "lobal) +entru a stopa #nclzirea
"lobal liderii '( au decis reducerea cu 2? E a emisiilor de aze cu efect de ser
p/n 0n 2?2?1 o cre(tere cu 2? E a eficienei eneretice1 : cre(tere de 2? E a
eneriei din surse reenera#ile 'enerie eolian! solar! =idroelectric! #iomas*.

Domeniile de aciune ale Uniunii Europene
+faceri economice (i
monetare
+faceri instituionale
+faceri maritime (i pescuit
+ricultur
+2utor umanitar
+udiovizual (i mass)media
Buet
Cercetare (i inovare
Cetenia UE
Com#aterea sc=im#rilor
climatice
Comer e$terior
Concuren
Consumatori
Cultur
Desporto
Dezvoltare (i Cooperare
Drepturile omului
Educaie! formare! tineret
Enerie
E$tindere
4iscalitate
4raud
Antreprinderi
3ustiie (i afaceri interne
>ediu
>ultilinvism
:cuparea forei de munc
(i afaceri sociale
Piaa intern
Politica e$tern (i de
securitate
Politica reional
9elaii e$terne
"ntate pu#lic
"iuran alimentar
7e=noloia informaiei
7ransport
-am