UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI

FACULTATEA DE ECONOMIE I ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA: STRATEGII SI POLITICI MANAGERIALE
STRATEGII DE POZITIONARE COMPETITIVA PE
PIATA IMM-URILOR DIN PRISMA FISCALITATII
Coordonaor !""n#"$"%&
L'%( drd( )*'o+, G"an"a
Ma-'randa&
Mo%an, G'or."ana

Ga*a#"
/011

CUPRINS
Inrod,%'r'
Ca2"o*,* 1(Co32'""4"a'a IMM-,r"*or
1(1 N'%'-"a'a %o32'""4"a"" IMM-,r"*or
1(/ E*'3'n'*' %o32'""4"a"" IMM-,r"*or
1(5 Fa%or"" d' "n$*,'na a %o32'""4"a"" IMM-,r"*or
Ca2"o*,* /( IMM-,r"*'& $or' 3or"%' a*' %o32'""4"a""
/(1 In4'-"#""*' IMM-,r"*or 6n an,* /010
/(/ Ca2a%"a'a IMM-,r"*or d' a "nrod,%' 2rod,-' no"
/(5 A%7"8"#"a d' no" '7no*o.""
/(9 Inrod,%'r'a -" %'r"$"%ar'a -"-'3,*," d' 3ana.'3'n a* %a*":#""
/(; Par"%"2ar'a *a a%7"8"#"" 2,<*"%'( Grad,* d' 2ar"%"2ar' *a 2ro%'-,* d' a%7"8"#""
2,<*"%'
/(= Par"%"2ar'a IMM-,r"*or ro3an'!" 2' 2"a#a "n'rna#"ona*:( R'*a#""*' %o3'r%"a*'
a*' IMM-,r"*or 2' 2"'#'*' "n'rna#"ona*'
/(> R'%on-"d'rar'a $a%or"*or d' %o32'""4"a' "n %on'?,* -ra'."'" 2o--ad'rar' a
Ro3@n"'"
/(A Sra'."" d' %o32'""4"a' -2'%"$"% IMM-,r"*or
Ca2"o*,* 5( F"-%a*"a'a
5(1 R'-2on-a<"*"a'a "n-",#"ona*a "n 2r"or""8ar'a $"-%a*":#""
5(/ Pro"'%ar'a 3'%an"-3'*or "n-",#"ona*' d' %or'%#"' a 4,*n'ra<"*":#"*or 2o8"#"'"
n'%o32'""4' a -'%or,*," IMM,r"*or
5(5 Con-'%"n#'*' 2o*""%"" $"-%a*' a-,2ra 3'd",*," %on%,r'n#"a*( Ro*,* 2o*""%"*or $"-%a*' 6n
3a?"3"8ar'a 2'r$or3an#'" $"r3'"
5(9 M:-,r"*' d' 2o*""%: $"-%a*a ado2a' "n 4'd'r'a 63<,n::#"r"" 3'd",*," d' a$a%'r"
5(; E$'%' a*' 2o*""%"" $"-%a*' a-,2ra d"na3"%"" 3'd",*," d' a$a%'r"
5(= Sra'."a E,ro2a /0/0( S,-'na<"*"a'a 2o*""%"*or 2,<*"%'
5(> Cor'*ar'a "n-r,3'n'*or d' 2o*""%: $"-%a*: %, o<"'%"4'*' .,4'rna3'na*' .'n'ra*'
Ca2"o*,* 9 (S,d",* d' %a8
Con%*,8"" -" 2ro2,n'r"
An'?a nr( 1
An'?a nr( /
An'?a nr( 5

Inrod,%'r'
ntr-o lume marcat de exacerbarea luptelor concureniale, stpnirea resurselor tehnologice a
devenit o miz strategic major pentru ntreprinderi. Mondializarea pieelor, interdependenele tot mai
strnse dintre actorii alai n joc modiic condiiile concurenei, ornd ntreprinderile s transorme
undamentele competitivitii lor !i ale perormanelor lor economice. " bun parte dintre #MM-uri
trebuie s rspund acestor sidri !i s oere bunuri !i servicii concureniale, adaptnd combinarea !i
calitatea actorilor lor de producie la natura !i accelerarea schimbrilor. $ltel spus, cre!terea
competitivitii reprezint pentru #MM-uri, ca de altel !i pentru marile ntreprinderi, un imperativ
categoric.
ntreprinderile micro, mici si mijlocii %#MM& joaca un rol esenial in economia europeana. 'le
reprezint o sursa de abilitai antreprenoriale, inovare si creare de locuri de munca. #n (niunea
'uropeana extinsa la )* de tari, aproximativ )+ de milioane de #MM-uri asigura in jur de ,* de
milioane de locuri de munca si reprezint --. din toate ntreprinderile.
/otu!i, ele sunt adeseori conruntate cu impereciunile pieei. #MM-urile au de multe ori
diiculti in obinerea de capital sau credite, mai ales in aza de start-up. 0esursele lor limitate pot de
asemenea sa reduc accesul la noi tehnologii sau inovare.
1e aceea, sprijinul pentru #MM-uri reprezint una din prioritile 2omisiei 'uropene pentru
cre!terea economica, crearea de locuri de munca si coeziune sociala si economica.
0olul !i importana ntreprinderilor mici !i mijlocii decurg din anumite trsturi care ac ca ele
s ie mai mult dect o 3miniatur4 a ntreprinderilor mari, !i anume5
6 "er noi locuri de munc !i constituie un climat propice pentru perecionarea angajailor, ace!tia
dobndind experiena necesar pentru a se transera apoi n ntreprinderi mari, unde motivaia n
munc este mai mare7
6 8avorizeaz inovarea !i lexibilitatea. Multe produse !i procese tehnologice noi au ost create n
ntreprinderile mici !i mijlocii ntruct ntreprinderile mari, de!i au compartimente de cercetare
puternice, tind s-!i canalizeze eorturile spre mbuntirea produselor existente, pe care s le produc
apoi n cantiti mari, obinnd avantaje generate de economia dimensional. ntreprinderile mari nu au
aceea!i lexibilitate ca !i ntreprinderile mici !i mijlocii. ntreprinderile mici !i mijlocii, pentru a avea
succes, trebuie s-!i canalizeze eorturile spre crearea de noi produse !i servicii, iind astel capabile
s-!i adapteze rapid producia la schimbrile cererii.
6 9timuleaz concurena, adic ntreprinderile mici !i mijlocii au un rol activ n crearea unei economii
sntoase !i competitive. 'le ncurajeaz concurena n ceea ce prive!te preul, designul produselor !i
eiciena. 8r existena ntreprinderilor mici !i mijlocii, ntreprinderile mari ar deine monopolul pe
domenii de activitate.
6 $jut la uncionarea ntreprinderilor mari, prin aptul c anumite activiti pot i mai bine realizate
de ctre ntreprinderile mici !i mijlocii. $stel dac aceste ntreprinderi ar i instantaneu desiinate,
ntreprinderile mari ar i nevoite s des!oare multe activiti care nu sunt eiciente pentru ele.
$ctivitile care pot i mai eicient realizate n ntreprinderile mici !i mijlocii sunt aprovizionarea cu
materii prime !i subansamble %aceste ntreprinderi acionnd ca !i subcontractani pentru
ntreprinderile mari&, respectiv distribuia produselor abricate de ctre ntreprinderile mari. 1e
exemplu, irma :eneral Motors din 9.(.$ se aprovizioneaz cu repere, subansamble !i servicii de la
peste +,.;;; ntreprinderi mici !i mijlocii. 8irma italian <enetton des!oar aproximativ -*. din
procesul de producie prin intermediul unor subcontractani care sunt ntreprinderi mici !i mijlocii.
6 8abric eicient produse, respectiv presteaz eicient servicii. 8aptul c ntreprinderile mici !i
mijlocii continu s supravieuiasc ntr-un mediu economic concurenial constituie o dovad a
uncionrii lor eiciente. 1ac ele ar i ineiciente !i nu ar avea o contribuie util n economie, atunci
ar i 3nghiite4 de concurenii puternici. (n studiu eectuat n 9.(.$. a relevat aptul c ntreprinderile
mici !i mijlocii au un proit de = ori mai mare pe > dolar investit a de ntreprinderile mari.
ntreprinderile mici !i mijlocii se pot constitui n urmtoarele domenii de activitate5
6 n industria prelucrtoare sub orma5 abricilor de nclminte, abricilor de jucrii, abricilor pentru
produse alimentare etc. n acest domeniu n rile dezvoltate cu toate c ntreprinderile mari tind s le
umbreasc pe cele mici, totu!i ntreprinderile mici !i mijlocii sunt puternice sub aspect numeric.
6 n construcii, domeniu n care ntreprinderile mici !i mijlocii se pot constitui pentru construcii
industriale, administrative, de locuine, etc.
6 n comerul cu ridicata, domeniu n care ntreprinderile mici !i mijlocii acioneaz ca intermediare
ntre producie !i comerul cu amnuntul.
6 n comerul cu amnuntul ntreprinderile mici !i mijlocii acioneaz ca uniti independente sau ca
lanuri de magazine.
6 n domeniul serviciilor se constituie ntreprinderi mici !i mijlocii pentru5
servicii oerite altor ntreprinderi, cum ar i5 ntreprinderi de consulting, agenii
de publicitate7
servicii oerite indivizilor sub orma5 ageniilor de turism, curtoriilor chimice, hotelurilor,
motelurilor, restaurantelor, saloanelor de rizerie !i coaur etc.
Cara%'r"-"%" !" $a%or" d' "n$*,'n#:
ntreprinderile mici !i mijlocii prezint o serie de trsturi deinitorii care relect dimensiunea lor
redus !i consecinele sale n planul conceperii !i operaionalizrii activitilor ncorporate.
?a aceste caracteristici, considerm c se recomand s se adauge cel puin nc una - lexibilitatea
pronunat a #MM-urilor, ndeosebi a irmei mici. 1imensiunea !i ineria organizaional redus a
#MM-urilor, permanentul contact al ntreprinztorului cu realitile endogene !i exogene organizaiei
alate n continu schimbare, puterea discreionar de care practic dispune, climatul organizaional
avorabil schimbrii !i inovrii, sunt elemente care explic n mare msur aceast lexibilitate
pronunat, ce se relect ntr-o pronunat volatilitate a sectorului de #MM-uri.
'xist numero!i actori, care in n special de context, ce inlueneaz activitile #MM-urilor. n
viziunea proesorului japonez /ana@a , ace!ti actori sunt5
producerea inovaiei tehnologice7
schimbrile n materii prime7
modiicrile n cererea pieii7
schimbrile n oerta de or de munc7
liberalizarea !i globalizarea comerului7
evoluiile n obinerea !i regimul surselor de capital7
conjunctura economiei naionale !i internaionale.
$numii speciali!ti, cum ar i proesorul american <ruce Airchho , au identiicat unele variabile
sau actori care au impact major asupra #MM-urilor, condiionndu-le chiar supravieuirea. Be baza
unei analize minuioase asupra >,-.>+C de #MM-uri, el a stabilit C principali actori de care depinde
supravieuirea unei irme. 1intre ace!ti actori impactul cel mai mare asupra evoluiei !i supravieuirii
irmei l au o2#",n"*' -a, a*'.'r"*' -ra'."%' a*' 6nr'2r"n8:or,*," reeritoare la ramura n care !i
niineaz irma, produsele !iDsau serviciile oerite, dimensiunea organizaiei etc.
F".,ra nr (1
Ca2"o*,* 1( Co32'""4"a'a IMM-,r"*or
1(1 N'%'-"a'a %o32'""4"a"" IMM-,r"*or
1inamismul #MM-urilor este astzi larg recunoscut. 1ezvoltarea sectorului #MM, crearea de noi
locuri de munc n cadrul acestuia reprezint adesea baza rennoirii economice a unui mare numr de
ora!e sau regiuni. 1ar aportul #MM-urilor nu se limiteaz la crearea de locuri de munc. 1e!i, n mod
tradiional, productivitatea apare ca o uncie direct proporional cu dimensiunea ntreprinderii, totu!i
Orientarea spre
producie
descentralizat
i piee locale
Realizarea de produse
i servicii pentru
cerere difereniat
Fundamentarea
activitilor pe rolul
central al
ntreprinztorului
Caracteristici
Suprapunerea
frecvent a rolurilor
de ntreprinztor,
investitor, proprietar
i manager
Exercitarea de
intreprenoriat
participativ
Apelarea la strategii
de cooperare cu alte
rme
!mplicare n procese
de su"contractare de
produse i servicii
numeroase #MM-uri au reu!it s obin productiviti superioare celor din marile ntreprinderi. $cest
dinamism al #MM-urilor poate i explicat, pn la un anumit punct, prin mutaiile tehnologice !i
economice care au avut loc n cursul ultimelor decenii !i care ac apel la capacitile !i la lexibilitatea
#MM-urilor. 1ar meninerea dinamismului #MM-urilor este departe de a i asigurat pe termen lung.
0olul undamental al productivitii n asigurarea competitivitii unei ri este bine cunoscut.
2re!terile de productivitate avorizeaz ntr-adevr integrarea inovrilor, att n produsele create, ct !i
n procesele de producie, n msura n care aceste cre!teri stimuleaz acumularea de capital !i
dezvoltarea tehnicii. ?a nivelul #MM-urilor, dac competitivitatea bazat pe pre rmne o miz
important, ea nu este suicient pentru a asigura succesul. #MM-urile trebuie deci s aib n vedere, n
acela!i timp, competitivitatea prin calitate !i competitivitatea prin actorul Etimp4, asigurnd rennoirea
produselor !i serviciilor lor prin inovare. "r, noul text tehnico F economic implic o competitivitate
multidimensional, care s includ toate unciile !i toate domeniile de aciune ale
ntreprinderii5
materialul5 echipamente legate n special de noile tehnologii de inormare !i producie7
nematerialul5 inormarea, ormarea, gestiunea resurselor tehnologice, mar@eting etc.
9tpnirea mizei competitivitii reprezint un proces oarte complex care const n stabilirea
actorilor-cheie ai competitivitii !i n examinarea modului n care #MM-urile, pe baza strategiilor pe
care le stabilesc !i le aplic, se doteaz cu ace!ti actori cheie, i organizeaz !i coordoneaz,
dezvoltndu-!i n acest mod capacitile concureniale !i mbuntindu-!i perormanele economice.
1(/ E*'3'n'*' %o32'""4"a"" IMM-,r"*or
$naliza microeconomic pune n relaie actorii de inluen a competitivitii unei ntreprinderi cu
ansamblul unciunilor sale, cu cre!terea sa %care se traduce prin cira de aaceri, valoarea adugat
etc.& prin rentabilitatea, inanarea, gestiunea !i echilibrul su inanciar. ?a nivelul mediului extern al
ntreprinderii intervine aciunea unor actori ca5
evoluia pieelor7
dezvoltarea concurenei7
controlul macroeconomic etc.
Gu exist n prezent un model teoretic care s exprime relaia dintre aceste variabile !i care s poat da
o explicaie a competitivitii #MM-urilor cel puin din cauza lipsei datelor statistice necesare.
2iva actori F cheie par a explica mai bine competitivitatea #MM F urilor5
rolul proprietarului F manager sau al conducerii n general7
capacitatea de obinere !i de utilizare a inormaiei !tiiniice !i tehnologice corespunztoare7
calitatea organizrii ntreprinderii7
investiiile materiale bazate pe tehnologii corespunztoare7
lexibilitatea7
orientarea strategic spre pia.
'vident c aceste variabile depinde ele nsele de pieele pe care evolueaz #MMurile, de natura !i
importana concurenei actuale !i viitoare !i, n sr!it, de capacitatea sistemului economic de a crea
inormaie economic !i tehnologic !i de a o diuza.
1(5 Fa%or"" d' "n$*,'na a" %o32'""4"a"" IMM-,r"*or
:uvernul 0omniei s-a angajat deplin pentru consolidarea competitivitii irmelor romne!ti n
perspectiva accesrii Bieei #nterne n conormitate cu prevederile 2artei 'uropene pentru ntreprinderi
Mici adoptata la ?isabona n anul );;;. 2arta de la ?isabona a ost proiectata sa contribuie la
mbuntirea competitivitii #MM-urilor europene n contextul globalizrii si aeconomiei bazate pe
cunoa!tere.
Mai mult dect att, n anul );;) 0omnia a semnat alturi de celelalte state candidate, la momentul
respectiv, 1eclaraia de la Maribor prin care se angajeaz s-!i armonizeze politicile de susinere a
competitivitii irmelor autohtone cu prevederile 2artei de la ?isabona. 2a expresie a acestor
angajamente internaionale asumate de 0omnia, direciile si masurile care deinesc 9trategia naional
de susinere si promovare a #MM-urilor pentru orizontul );;=-);;H oglindesc nevoile interne ale
irmelor mici, dar rspund si preocuprilor la nivel european.
$genia Gaional pentru ntreprinderi Mici si Mijlocii si 2ooperaie %$G#MM2&, n calitate de
organism guvernamental, este responsabila pentru implementarea 9trategiei :uvernamentale pentru
susinerea si dezvoltarea #MM-urilor aprobata prin I: nr. >)H;D);;=, apt pentru care urmre!te
undamentarea deciziilor sale si a propunerilor de politici de sprijin pentru #MM pe analiza, inclusiv
calitativa, a stadiului de dezvoltare, a nevoilor si prioritilor #MM-urilor si cooperaiei. $vnd n
vedere aceste considerente, instrumentul de investigare utilizat, respectiv chestionarul, ct si analiza
rezultatelor urmresc ndeaproape masurile si direciile de aciune din strategia naional.
Brintre acestea prioritatea < din strategie vizeaz cre!terea competitivitii #MM. Brincipalii actori de
inluenta prin prisma crora a ost analizat gradul de competitivitate a #MM-urilor sunt5
%>& capacitatea de a investi7
%)&capacitatea de a genera si aduce noi produse pe pia, cu meniunea ca n decursul cercetrii
accepiunea de produs nou nu s-a rezumat la produs unic sau produs cu marca nregistrata, ci a vizat
orice mbuntire ulterioara vizata de procesul de nnoire a produsului7
%+&capacitatea de a concura att pe piaa interna %cu accent pe procesul de participare la achiziii
publice& ct si pe pieele internaionale.
Ca2"o*, /( IMM-,r"*'& $or' 3or"%' a*' %o32'""4"a""
/(1 In4'-"#""*' IMM-,r"*or 6n an,* /010
#nvestiiile, n general, si cele cute de sectorul privat emergent, n principal, sunt un actor de cre!tere
economica si contribuie la crearea de locuri de munca.
n contextul de mai sus $G#MM2 !i-a propus sa ocalizeze analiza pe capacitatea #MM-urilor
autohtone de a realiza investiii ca expresie a gradului de competitivitate dar si n completarea imaginii
despre investiiile interne n proiecte care urmresc dezvoltarea bazei materiale, achiziia de tehnologii
noi, dezvoltare-cercetare si crearea de produse noi, etc.
#MM-urile ac n cea mai mare msur investiii de dimensiuni mici. =C,>. dintre #MM-uri au declarat
ca au cut investiii mici n anul );>;, n timp ce >=,+. au cut investiii de dimensiuni mari. n
schimb, exista si un procent semniicativ %+,,-.& de ntreprinderi care nu au cut nici un el de
investiii n anul trecut7
$naliza pe sectoare de activitate scoate n evidenta situaia distincta din sectorulIoteluri si
0estaurante ata de ponderea mare a #MM-urilor din celelalte sectoare care nu au cut nici o investiie
n anul );>;. $stel, ponderea investiiilor mici la #MM-urile care !i des!oar activitatea n sectorul
Ioteluri si 0estaurante estea proape dubla dect media pe total, respectiv ,+,+., n timp ce n celelalte
sectoarede activitate se nregistreaz valori relative n jurul mediei. 1e altel, acesta este si singurul
sector cu cel mai mare numr de #MM-uri ce au cut investiii de dimensiuni mari %)*,+.&. " situaie
particulara, de polarizare negativa se poate observa si n$gricultura si Bescuit, unde o parte a
ntreprinderilor au cut investiii mici %+),H.& si, respectiv mari %>-,>.&, n timp ce cealalt jumtate
%=H,>.& nu au cut nici o investiie. 0elativ la acela!i grad de neimplicare n realizarea de investiii se
situeaz sectorul de /ransport si telecomunicaiidar care, datorita speciicitii volumului investiiilor
mici, este de peste =;..
Be categorii de mrime a #MM-urilor, caracteristica generala rmne dimensiunea mica a investiiilor
la care se aduga o corelaie directa ntre mrimea ntreprinderilor si dimensiunea investiiilor pe care
le-au realizat n anul precedent. $stel, micro-ntreprinderile au cel mai sczut procent n ceea ce
prive!te realizarea de investiii mari %>+,;.& si cea mai ridicata pondere a irmelor care nu au realizat
nici o investiie %+-,=.& n timp ce numrul de irme din categoria de ntreprinderi mijlocii, care au
eectuat investiii mari creste la +*,>., iar ponderea ntreprinderilor din aceasta categorie, care nu au
cut nici o investiie, scade la >-,,..
8irmele nu sunt suicient orientate ctre piaa pentru a ace investiii pe termen lung care sa le permit
dezvoltarea si consolidarea pe pia.
/(/ Ca2a%"a'a IMM-,r"*or d' a "nrod,%' 2rod,-' no"
2apacitatea de inovare a #MM-urilor este una dintre caracteristicile particulare acestui sector alturi de
lexibilitate si orientarea ctre nevoile pieei. 9uccesul activitilor inovative derulate de ctre #MM-uri
se concretizeaz, att n dezvoltarea pieelor prin introducere de produse noi sau mbuntite, ct si
prin mbuntirea si inovarea n domeniul proceselor organizatorice si tehnologice speciice iecrei
irme, inclusiv a proceselor de distribuie. 1in aceasta perspectiva, ancheta se opre!te numai la
analizarea capacitaii #MM-urilor de a crea si introduce produse noi pe pia.
Brin urmare, n prezenta abordare, produsul nou nu este asimilat cu produsul unic, nici nu se reduce la
produs nou cu marca nregistrata. Brin produs nou, n accepiunea metodologica, se nelege n
contextul prezentei cercetri, att un produs integral nou, ct si produse substanial mbuntite.
$naliza se aproundeaz pe categorii evideniind sursa de proveniena a produselor noi.
1oar >D+ dintre #MM-uri au reu!it introducerea de noi produse pe piaa n anul );>;, in timp ce
celelalte )D+ respectiv CH,). dintre #MM-uri nu au introdus pe piaa produse noi.
#MM-urile active n sectorul industriei nregistreaz cel mai ridicat procent la capitolul produse noi
introduse pe piaa n anul );>;, respectiv +,,+ .. #MM-urile din industrie sunt urmate la acest capitol
de ctre cele din comer cu o pondere de +*,>.. /oate celelalte sectoare de activitate nregistreaz n
msur dierita ponderi sub media pe total %+;,+.&. n mare parte, aceste dierene sunt explicate si
prin speciicitatea sectoarelor, n sensul ca sunt sectoare de activitate precum construciile sau
transporturile unde inovarea de noi produse este mai lenta. #n schimb n sectorul serviciilor, un
domeniu pretabil inovrii, ponderea serviciilor noi introduse este sub media pe total.
n baza celor de mai sus, se poate sublinia capacitatea redusa de inovare si creare de noi servicii de
ctre #MM-urile active n acest domeniu. $cest lucru este ngrijortor, cu att mai mult cu ct costurile
crerii de noi servicii sunt, n general, mai sczute dect costurile pe care le presupune inovarea si
creaia n industrie, spre exemplu, sau n domeniul comunicaiilor. 'ste de luat totu!i n consideraie ca
n telecomunicaii inrastructura este insuicient dezvoltata ceea ce n unele cazuri nu este permisa
susinerea perormantelor irmelor.
2apacitatea redusa a #MM-urilor de a introduce produse noi pe piaa se pstreaz si la analiza pe
categorii de mrime. #ndierent de mrime, cele mai multe #MM-uri au raportat ca nu au adus produse
noi pe piaa n anul );>;. Brocentul lor variaz de la C-,=., la ntreprinderile mici, pn la doar C>,*.
la cele din categoria mijlocie de ntreprinderi.
1esi numai o treime din #MM-uri au reu!it perormanta introducerii de produse noi pe pia, totu!i
cele care au cut acest lucru au apelat aproape n egala msur la cele trei surse5 produse noi din
import %=*,*.& si produse creaie a altor irme din 0omnia%=C,;.&. Be ultimul loc se ala produsele
create de irma proprie %=;,H.&.
9-au nregistrat dierene semniicative ntre #MM-uri n uncie de sectorul dea ctivitate. H-,-. dintre
#MM-urile din industrie care au raportat punerea de produse noi pe piaa susin ca acele produse sunt
creaie proprie. 8irmele din comer au introdus produse noi aproape n egala msur, att din import
%CC,;.&, ct si produse create de alte irme din 0omnia %CH,H.&. Bonderile prezentate ilustreaz si
aptul ca cele mai multe #MM-uri din comer olosesc ambele surse de aprovizionare cu produse noi.
(rmrind ponderea #MM-urilor care au adus produse din import n comparaie cu cele care au introdus
pe piaa produse noi create de alte irme din 0omnia, se poate observa o anumit orientare la unele
sectoare %construcii, industrie si din alte servicii& mai mult spre import dect spre produsele altor irme
din tara. $cest lucru demonstreaz ca inovarea n aceste sectoare este nc deicitara ca si asimilarea de
tehnologii noi care sa le permit irmelor sa rspund exigentelor pieei.
n schimb, n mod indubitabil,capacitatea #MM-urilor de a introduce pe piaa produse noi,ca rezultat al
creaiei proprii,creste odat cu categoria de mrime. Micro-ntreprinderile se dovedesc a i cel mai
putin capabile de inovare n domeniul produselor noi, doar +,,). au creat produsele respective, n
timp ce ntreprinderile mici n procent de C+,*. si cele de dimensiuni mijlocii n proporie de ,=,+.
susin ca produsele noi aduse pe piaa au ost creaie proprie. /endina de orientare ctre produsele noi
din import ata de cele create de alte irme din tara se pstreaz si la analiza pe categorii de mrime.
/(5 A%7"8"#"a d' no" '7no*o.""
$chiziia de tehnologii noi n sectorul #MM este sczut. CH,>. dintre #MM-uri airma ca nu au cut
nici o achiziie de tehnologie noua n );>;, doar )>,) . au cumprat tehnologii noi, n timp ce -,,.
au cut achiziii de completare, n anul trecut.
2onstatarea anterioara !i menine valabilitatea si la analiza pe sectoare dea ctivitate ale #MM-urilor
intervievate. Bonderea #MM-urilor care declara ca nu au achiziionat nici o tehnologie n );>;
devanseaz pe cele care au cumprat tehnologii sau au cut unele achiziii pariale de completare,
indierent de sectorul de activitate principal. /otu!i, cea mai mare pondere a #MM-urilor care au
achiziionat noi tehnologii se gse!te n sectorul #ndustrie %+;,;.&.
ntreprinderile din categoria mijlocie au achiziionat tehnologii noi ntr-o pondere de +-,*., superioara
mediei %)>,).&, aproape dublu ata de micro-ntreprinderi %);,).& si cu mult naintea ntreprinderilor
mici %)*,+.&. 2u alte cuvinte, si n acest caz se menine corelaia directa dintre dimensiunea #MM-
urilor si capacitatea lor de a achiziiona tehnologii. Be de alta parte, situaia micro-ntreprinderilor este
si mai agravata de aptul ca puine dintre ele au reu!it sa ac chiar si achiziii de completarea
mijloacelor ixe existente %-,>. dintre acestea&.
/(9 Inrod,%'r'a -" %'r"$"%ar'a -"-'3,*," d' 3ana.'3'n a* %a*":#""
#ntroducerea si certiicarea sistemului de management al calitii are importante beneicii pentru irme,
respectiv5 con!tientizarea calitii mbuntite, o claritatea sporita a mpririi responsabilitilor n
interiorul irmei, conduce la implicarea crescuta a angajailor, la eicienta interna, mbuntirea
imaginii companiei, atragerea de noi clieni si c!tigarea ncrederii acestora, u!ureaz participarea la
licitaii, simpliicarea procedurilor pentru export si, nu n ultimul rnd, conduce la mbuntirea
poziiei pe pia a irmei.
2ertiicarea sistemelor de management %al calitii #9" -;;;, al mediului - #9" >=;;;, I$22B,
"I9$9 >H;;>, 9$ H;;;, securitatea inormaiei, etc.& si certiicarea produselor reprezint actori
determinani pentru cre!terea competitivitii organizaiilor si irmelor romne!ti n libera circulaie a
mrurilorDserviciilor, att pe piaa romneasca, ct si pe pieele internaionale, n special pe cea din
(niunea 'uropeana.
1aca introducerea sistemului de management al calitii era perceput ca un pa!aport necesar irmelor
n comercializarea produselor si serviciilor, cu destinaia export, odat cu ncheierea procesului de
aderare si deintegrare n structurile europene, procesul de preluare a standardelor europene si de
implementare va trebuie sa ie n centrul preocuprilor majore ale irmelor romane!ti.
2u alte cuvinte, pa!aportul devine o carte de identitate necesara irmelor pentru a exista la ele acas,
si n 'uropa si n lume, pentru a corespunde exigentelor unei piee globale. $vnd n vedere premisele
artate mai sus, sondajul $G#MM2 a dorit sa evidenieze msura n care #MM-urile sunt preocupate de
aceste probleme de aliniere la standardele europene n perspectiva integrrii. 2oncluziile principale
sunt prezentate n cele ce urmeaz urniznd nvminte att pentru actorii de decizie, ct si pentru
asociaii de aaceri, irmele de consultanta si instruire, precum si pentru toate #MM-urile, care au ost
sau nu subiect de intervievare.
9tadiul de introducere a sistemului de management al calitii
#ntroducerea managementului calitii rmne nc o provocare majora pentru majoritatea
absoluta a #MM-urilor, att timp ct ,H,). dintre #MM -uri declara ca nu au introdus
acest sistem. 0ezultatele sondajului ne arata ca sistemul de management al calitii a ost
introdus la >),;. dintre #MM-uri. ?a doar ,,C. dintre ntreprinderile intervievate acest
proces este n curs de des!urare. $ceasta situaie este si mai ngrijortoare cu att mai
mult cu ct oaia de parcurs a procesului de integrare in (' ne arata o apropiere mai
rapida de momentul aderrii.
Gici unul dintre sectoare nu se ala ntr-o situaie mai avansata desi analiza evideniaz
unele dierenieri importante. #MM-urile din $gricultura abia ncep sa ie preocupate de
aceasta problema avnd n vedereca nici una dintre irmele intervievate nu aveau aceste
certiicri ale sistemului de management de calitate, n schimb )-,,. dintre ele se alau n
proces de introducere a sistemului de management al calitii.
#MM-urile din 2omer, Ioteluri, /ransporturi si 2omunicaii au reu!it n mica msur sa
se alinieze la aceste standarde. 0eu!itele lor nregistreaz ponderi sub media pe ansamblul
sectorului. n situaia cea mai buna, identiicata cu ocazia sondajului, se ala #MM-urile
din 2onstrucii care n proporie de )),-. aveau aceste certiicri, la care se aduga o
pondere importanta de >=,>. dintre ntreprinderile care se alau n proces de introducere.
0ezultatele sondajului scot n evidenta aptul ca doar >H,C. dintre #MM-urile din
industrie au obinut certiicrile pentru introducerea sistemuluide management al calitii,
rezultat de natura sa constituie ntr-un semnal de alarma cu privire la competitivitatea
celor ,+,>. de irme care nu au reu!it acest lucru, n contextul apropiat al integrrii n
Biaa #nterna.
ntreprinderile de mrime mijlocie sunt n avangarda la introducerea sistemului de
management al calitii, deoarece ++,). dintre cele intervievate deja l-au introdus si
>H,*. sunt n procedura de certiicare. 9ituaia cea mai grava se nregistreaz la categoria
de micro-ntreprinderi unde H;,*. dintre acestea nu au cut nici un demers de
introducere a managementului calitii. 1in nou, datele sondajului ne arata ca se respecta
corelaia directa dintre categoria de mrime a ntreprinderii si succesul n introducerea
sistemului de management al calitii. $vnd n vedere aptul, ca managementul si
asigurarea calitii vor deveni condiii sine-Jua-non pentru operarea pe piaa interna, n
perspectiva integrrii, reiese n evidenta cu claritate, aptul ca micro-ntreprinderile din
industrie rmn cele mai vulnerabile dispariiei de pe pia.

$naliza mai detaliata cu privire la categoriile de certiicri obinute de #MM-uri n anul );>;
evideniaz urmtoarele aspecte5
2hiar si dintre cele >). #MM-uri care au reu!it introducerea sistemului de management al
calitii au obinut aceste certiicri n majoritate la categoria standard si sunt mult ramase
n urma la categoria managementului mediului. $stel, cele mai multe certiicri %,*,+.&
au ost obinute la categoria standard %respectiv #9" -;;;&, n timp ce doar =,,. dintre
#MM-uri au obinut certiicri din categoria managementului mediului %#9">=;;;&. 1e
subliniat ca un numr destul de mare de respondeni %>),=.& nu au !tiut sa rspund la
aceasta ntrebare mai tehnica.
#MM-urile, indierent de sectorul de activitate, au obinut ntr-o oarte mica msur
certiicri din categoria managementului mediului %#9" >=;;;, doar irmele active n
2omer, ntr-o proporie de -,*., urmate de sectorul 2onstrucii cu o pondere de*,*.&.
#MM-urile care au reu!it introducerea sistemului de management al calitii indierent de
sectorul de activitate se ncadreaz n caracteristica generala menionata pe ansamblu,
obinnd certiicri din categoria standard n proporii care variaz de la >;;., n cazul
#MM-urilor din /ransporturi si 2omunicaii, la ,*,>. pentru #ndustrie si respectiv ,>,-.
pentru cele active n sectorul $lte servicii.
Be categorii de mrime a #MM-urilor nu sunt dierenieri semniicative ata de
caracteristicile generale subliniate anterior. 1atele oglindesc si aptul ca nu exista o
corelaie directa ntre mrimea ntreprinderii, domeniile de activitate si gradul de
introducere a unor certiicri din categoria superioara, respectiv cea a managementului
mediului. $stel, ntreprinderile mici au raportat n procent de C,-. introducerea
#9">=;;;, n timp ce doar =,+. dintre cele de talie mijlocie au reu!it acest lucru, la el si
ntreprinderile micro. 2ei drept n situaia intervievailor de la categoria de micro-
ntreprinderi, un procent ridicat %>+,C.& nu au !tiut sa ac distincia sau nu au rspuns.
$cest apt dovede!te ca toate #MM-urile indierent de clasa de mrime sunt restante la
obinerea acestor certiicri, ie pentru ca nu sunt suicient inormate, ie ca sunt nc
deicitare privind abordarea antreprenoriala n dezvoltarea aacerilor.
/(;Par"%"2ar'a *a a%7"8"#"" 2,<*"%'
Grad,* d' 2ar"%"2ar' *a 2ro%'-,* d' a%7"8"#"" 2,<*"%'
Majoritatea absoluta a #MM-urilor intervievate nu sunt participante la procesul de achiziii publice.
Be ansamblul sectorului, ponderea celor care declara ca nu au participat la nici un proces de achiziie
publica se ridica la H*,>., n timp ce doar >=,+. au avut ocazia sa participe.
Be sectoare de activitate #MM-urile din construcii au participat n cea mai mare proporie la achiziii
publice pentru lucrri. =),*. dintre #MM-urile cuprinse n e!antion sau alat n aceasta situaie de
participant la achiziii publice. #MM-urile din celelalte sectoare au avut ntr-o msur mai redusa
ocazia de a concura la obinerea de comenzi publice. n cazul sectorului /ransporturi, avem cel mai
redus procent de #MM-uri ce au participat la achiziii publice %C,,.&, celelalte sectoare alndu-se n
jurul mediei %>=,+.&.
'xista o corelaie pozitiva directa ntre categoria de mrime, domeniul de activitate si participarea la
procesul de achiziii publice. Micro-ntreprinderile au avut o participare restrnsa la achiziii publice,
n timp ce #MM-urile de dimensiuni mai mari au avut !anse sporite. $stel, doar >+,+. dintre micro-
ntreprinderi au participat la procese de achiziii publice, procent care creste la );,;. pentru cele din
categoria mica si, respectiv la +;,). pentru ntreprinderile de talie mijlocie.$naliza a urmrit sa
evidenieze, mai departe, daca, totu!i, #MM urile au participat n calitatea de sub-contractor la
achiziii publice cu scopul contractrii unei comenzi din sectorul public.
Baradoxal, analiza de prounzime scoate n evidenta aptul ca poziia de subcontractor este si mai
inaccesibila pentru #MM-uri. 2u alte cuvinte, daca ele nu ajungsa concureze direct n procesul de
achiziie publica se reduc si !ansele sa mearg la remorca unor contractori mai mari. 1oar ,,=.
dintre #MM-uri au declarat ca au avuto poziie de sub-contractor n procesul de onorare a comenzilor
publice.
$naliza pe sectoare de activitate, scoate n relie aptul ca, din nou, #MM-urile din 2onstrucii au o
situaie particulara, dierita de a ntreprinderilor din celelalte sectoare. $stel, )*,*. dintre #MM-urile
din construcii au ost n situaia de subcontractor, ata de o medie de ,,=. pe total. $ceasta
perormanta a #MM-urilor din construcii se explica, n cea mai mare parte, prin speciicul domeniului
si al lucrrilor care se scot la achiziie publica n acest sector alat n plina dezvoltare.
ntreprinderile mijlocii au avut !anse ceva mai mari sa obin o sub-comanda, ata de ntreprinderile
mici sau de micro-ntreprinderi. 2u toate acestea, nota generala rmne lipsa de acces. n sprijinul
airmaiei anterioare este ponderea covr!itoare,care variaz de la -),,. n cazul
micro-ntreprinderilor la H*,C. n cazul celor mijlocii, a #MM-urilor care nu au obinut poziia de sub-
contractor ntr-o achiziie publica.
/(= Par"%"2ar'a IMM-,r"*or ro3an'!" 2' 2"a#a "n'rna#"ona*:
R'*a#""*' %o3'r%"a*' a*' IMM-,r"*or 2' 2"'#'*' "n'rna#"ona*'
Barticiparea oarte sczut a #MM-urilor pe piaa internaional. >; . dintre #MM-uri au
participat la piaa internaional n calitate de importator, doar C. n calitate de exportator
si respectiv C,-. ca sub-contractor al unor companii strine. 2ea mai mare parte dintre
irmele intervievate au declarat ca nu au participat pe piaa internaional %H;,>.&.
Be acest ond general al unei participri reduse, totu!i #MM-urile din #ndustrie se
deta!eaz n runtea participrii pe pieele internaionale, att ca importatori, ct si ca
exportatori. " alta caracteristica este ca numrul #MM-urilor din #ndustrie care participa la
piaa internaional n calitate de exportator %>,,C.& devanseaz cu oarte putin numrul
celor care au participat ca importatori %>C,,.&. 2um era si de a!teptat, analiza pe sectoare
ilustreaz dierene semniicative. " alta particularitate se consemneaz n rndul #MM-
urilor din /ransporturi si 2omunicaii %>=,>.& urmate de cele din 2onstrucii si $lte
servicii care n procente de H,*., respectiv >>,=., prezint ponderi superioare mediei pe
total participnd pe pieele internaionale ca sub-contractori ai unor companii strine,
enomen cunoscut sub denumirea de outsourcing.
Barticiparea pe pieele internaionale privita din perspectiva categoriei de mrime a #MM-
urilor, arata un clivaj ntre micro-ntreprinderi si cele din categoria mica si, mai ales,
mijlocie. 0ezultatele sondajului evideniaz aptul ca micro-ntreprinderile din 0omnia
nu sunt antrenate, pregtite si n ultima instan, capabile sa valoriice avantajele
globalizrii economice, ele rmnnd orientate cu preponderenta spre piaa romneasca de
mruri si servicii. 9ubliniem corelaia ntre categoria de mrime si gradul de participare
la piaa internaional. $stel, doar =,* . dintre micro-ntreprinderi s-au alat n poziie de
exportator, n timp ce ponderea creste la >=,>. la ntreprinderile mici si la ),,-. la cele
mijlocii. $ceea!i tendin se observa si analiznd participarea ca importator pe categorii
de mrime a ntreprinderilor. ?und n considerare caracterul de ntrebare cu multiple
variante de rspuns, putem obine si o indicaie cu reerire la aptul ca oarte puine dintre
#MM-uri s-au alat n ambele situaii de participant la piaa internaional, ca importator
si, respectiv exportator, ceea ce demonstreaz o stratiicare a pieei, respectiv orientarea
irmelor mari spre externalizarea unor activiti ctre microntreprinderi si ntreprinderi
mici.
O<-a%o*' 6n@32"na' d' IMM 6n %a*"a' d' '?2oraor"
(n mix de obstacole n calea exportatorilor. Brintre acestea cele mai recvent menionate
au ost lipsa de inormaii despre pieele externe, motiv invocat de )H,). dintre
respondeni, la care se adauga lipsa de capital pentru a aciona pe pieele externe si
inanare pentru activitile destinate exportului %);,H.&. ?a aceste constatri trebuie
adugat si aptul ca un numr nsemnat de irme nu cunosc obstacolele care au cut
imposibila participarea lor pieele internaionale %)*,+.&.
#n structura pe sectoare de activitate se poate observa ca lipsa de inormaii despre pieele
externe constituie un principal obstacol pentru irmele din sectorul intermedieri
comerciale %=H,>.&, n timp ce lipsa de capital si de inanare a ost cel mai important
obstacol pentru irmele din /ransporturi si comunicaii %C=,-.&. ?ipsa de expertiza
caliicata si de competente a ost o bariera de netrecut pentru #MM-urile din 2onstrucii
deorece ,C,). dintre irmele din sector au invocat aceasta cauza. Bentru irmele din
industrie cauzele accesului mai diicil pe pieele externe sunt multiple.
#ndierent de categoria de mrime se remarca tocmai caracterul multiplu al cauzelor care
au condus la participarea att de redusa a #MM-urilor romane!ti pe pieele internaionale.
/(> R'%on-"d'rar'a $a%or"*or d' %o32'""4"a' "n %on'?,* -ra'."'" 2o--ad'rar' a Ro3@n"'"

1in analiza etapei );;,-);>; a 0omniei ca tara membra (' precum si a impactului crizei
economice asupra mediului de aaceri, putem sintetiza cteva considerente relevante pentru aprecierea
validitii argumentrii noastre cu privire la necesitatea cre!terea gradului de proesionalizare a
managementului public in domeniul politicilor iscale si a con!tientizrii rolului de nlesnire a
cooperrii in reea pe baza consultrii polilor de expertiza relevanta, in subiecte in care statul !i-a
dovedit o serie de vulnerabiliti - att prin incapacitatea proprie cit si prin eectul de contagiune
asupra iniiativei private, mai ales in sectorul #MM urilor care este stimulat spre comportamente iscale
de eludare a legilor incoerente, in loc de aliniere la cerinele de competitivitate adecvate mediului
concurenial romanesc si european.
1intre studiile post aderare recente relevante pentru obiectivele capitolului si ale studiului
remarcam 2ojanu K all E'lemente ale unei strategii post-aderare pentru 0omnia4si Mi!u Gegrioiu
2ompetitivitatea-o abordare microeconomica4din care menionam argumentele undamentale de
susinere a demersului nostru.
#n accepiunea 2omisiei 'uropene, competitivitatea nseamn, cumulativ, productivitate si avantaj
comparativ pe plan internaional, Lcompetitivitatea este determinata de cre!terea productivitiiL si se
relecta in Lcre!tere susinuta a standardului de viaa al unei naiuniL. 2ompetitivitatea este considerata
preponderent microeconomica, iar raportul dintre competitivitate si productivitate surclaseaz pn la
excludere actori cum ar i5 nivelul redus al costului orei de munca, iscalitatea sczuta, deprecierea
monedei naionale, care au ost in mod tradiional sco!i in evidenta in majoritatea studiilor preaderare,
dar si in lucrrile de specialitate, cu privire la capacitatea de atracie investiionala a 0omniei.
0ezultatele concludente ale calitii aderrii la (' subliniaz inadecvarea cronica la factorii cheie de
succes in mediul concurenial si susin nivelul microeconomic-al managementului firmei- ca sursa de
competitivitate, prin capabilitile strategice cu rol undamental in cre!terea nivelului productivitii 5
investirile, concurentaDspiritul antreprenorial, capacitatea de a inova, toate acestea avnd loc de
maniestare doar daca sunt stimulate ntr-un mediu macroeconomic propice. 1e aici rolul primordial al
statului printr-un mix-ul de politici economice stabilite si promovate ca membru al comunitii de
aaceri, asta desigur daca dovede!te aceste capabiliti la rndul sau, ceea ce din pcate nu se constat.
#n prezentul studiu am luat in consideraie aceste aspecte si am subliniat rolul capabilitii manageriale
nu numai la nivelul irmei, ci i prin crearea unei reele in care statul Fca sta@eholder-sa se implice activ
in transormarea mediului de aaceri intr- unul propice maniestrii competitivitii irmelor. Mai mult,
analiza vulnerabilitilor statului in toate studiile relevante publicate, prin politici economice conuze
si contradictorii, prin care se dovede!te un obstacol in cre!terea calitii mediului de aaceri, ne-a oerit
posibilitatea ormulrii de soluii adecvate de corecie. $stel, succesiv urmrim ineicienta politicilor
macroeconomice si propunem mecanisme instituionale relevante de intervenie ale statului cu rol de
reglare si nu de alterare a mediului de aaceri.
$pelnd la paradigma analitica - diamantul competitiv a lui Borter, M. Gegritoiu analizeaz
principalele probleme de competitivitate ale 0omniei.
F".,ra nr 1( Parad".3a ana*""%: - D"a3an,* %o32'""4
?a origine, diamantul lui Borter are patru dimensiuni %care reprezint !i laturile diamantului&5
2ondiiile actorilor %oertei&. 9unt incluse resursele naturale, umane, inanciare, inrastructura
izic !i administrativ, inrastructura de inormaii !i cea !tiiniic !i tehnologic. /oate
acestea contribuie la calitatea !i specializarea actorilor de producie.
2ondiiile cererii. 9unt incluse nu doar mrimea !i dinamica pieei, dar !i gradul de soisticare a
clienilor locali, presiunea de inovare pe care ace!tia o pun asupra competitorilor pe pia,
existena unor ni!e de pia specializate.
2ontextul pentru strategia !i rivalitatea irmelor. 9e reer la intensitatea competiiei locale, !i
la existena unui context concurenial stimulativ.
#ndustriile de amonte !i aval. 9e reer la prezena unor urnizori locali capabili !i la prezena
unor industrii nrudite care permit integrarea pe vertical.
$cestui diamant i-au ost adugate ulterior dou componente %Macobs !i de Mong, );;)7 Macobs !i
?an@huizen, );;*&. (nul dintre ele, hazardul moral, se reer la evoluii impredictibile !i exogene unei
anumite naiuni. 1e exemplu, cre!terea preului carburanilor pe plan internaional, sau erupia unui
vulcan. 2riza economic global este de asemenea un actor care ine de hazardul moral.
2ellalt aspect distinct adugat, rolul guvernului, este mult mai controversat. :uvernul inlueneaz
desigur !i celelalte laturi ale diamantului, n special condiiile actorilor %prin investiii n inrastructur
!i educaie mai ales&. 1intr-o perspectiv ngust, rolul guvernului se reer la politica iscal !i
bugetar. 1intr-o perspectiv mai larg, rolul guvernului este acela de catalizator, de a ncuraja
dezvoltarea companiilor, de a i n avanpostul cererii de produse !i servicii inovatoare, de a acilita
crearea unor competene specializate, de a asigura respectarea standardelor de siguran !i de mediu,
de a sprijini politica anti-trust !i a stopa comportamentul colusiv, de a stimula investiiile n capitalul
uman, n inovare !i n inrastructur.
1in pcate, exact la dou din aceste capitole, inovare !i inrastructur, 0omnia are cea mai slab
poziie competitiv. $naliza perormanei este cut n 0aportul :lobal al 2ompetitivitii );;--);>;,
dup >) piloni de competitivitate grupai n + categorii5 cerine de baz, potenatori de eicien !i
actori de inovare !i soisticare.
Ta<'*,* 1( P"*on"" %o32'""4":#"" B2' o -%a*: d' *a 1-%'* 3a" -*a< *a >-%'* 3a" 2,'rn"%C
Cerine de baz Scor Romnia
In-",#"" +,,
In$ra-r,%,r: ),,
Sa<"*"a' 3a%ro'%ono3"%: =,C
S:n:a' !" 'd,%a#"' 2r"3ar: *,*
Potenatori de eficien
Ed,%a#"' -,2'r"oar: !" ra"n"n. =,+
E$"%"'n#a 2"'#'" <,n,r"*or =,)
E$"%"'n#a 2"'#'" 3,n%"" =,+
So$"-"%ar'a 2"'#'" $"nan%"ar' =,=
Grad,* d' 2r'.:"r' '7no*o."%: +,H
M:r"3'a 2"'#'" =,*
Factori de inovare i sofisticare
So$"-"%ar'a a$a%'r"*or +,H
Ino4ar' +,>
9ursa5 8orumul 'conomic Mondial, 0aportul :lobal al 2ompetitivitii );;--);>;
F".,ra /( Po8"#"a %o32'""4: a '%ono3"'" ro3@n'!"
9ursa5 8orumul 'conomic Mondial, 0aportul :lobal al 2ompetitivitii );;--);>;
$m realizat n continuare o analiz n care am raportat 0omnia la perormana medie din (niunea
'uropean %('),& pentru o serie de indicatori grupai n uncie de laturile diamantului lui Borter.
8olosind datele din 0aportul :lobal al 2ompetitivitii );;--);>;, le-am interpretat astel5 avantajul
sau dezavantajul competitiv prin raportarea scorului 0omniei la media ('7 intensitatea avantajului
sau dezavantajului competitiv prin raportarea dierenei dintre scorul 0omniei !i media (' la
abaterea standard a seriei de date pentru iecare indicator. 1eci5
0omnia are avantajDdezavantaj competitiv dac scorul su este mai mareDmai mic dect media
('7
#ntensitatea acestui avantajDdezavantaj este n limite normale dac se ncadreaz n abaterea
standard !i este puternic dac este mai mare dect abaterea standard.
Ta<'*,* 5( Cond"#""*' $a%or"*or& Ro3@n"a& /010
A4ana+ %o32'""4 D'8a4ana+ %o32'""4
In'n-"a' 6n *"3"'
nor3a*'
2osturile legate de concediere
2orelarea salariilor cu
productivitatea
Brotecia investitorilor
nscrierea n nvmntul teriar
$ccesul la mprumuturi pentru
investiii
In'n-"a' 2,'rn"%:
Brotecia proprietii intelectuale
2alitatea inrastructurii per
ansamblu
2alitatea drumurilor
2heltuielile cu educaia
2alitatea sistemului educaional
8lexibilitatea ocuprii orei de
munc
9ursa5 :'$
Be latura oertei, 0omnia are cteva avantaje competitive legate de costurile concedierilor %care
practic nu exist n cazul concedierilor individuale&, de protecia investitorilor !i de corelarea plilor
cu productivitatea F un capitol n care hazardul moral, reprezentat de apariia crizei, a readus lucrurile
pe ga!ul normal dup ce n perioada );;=-);;H salariile crescuser mult peste productivitate. $vem
cteva dezavantaje n limite normale, ntre care accesul la mprumuturi pentru investiii poate i
mbuntit dup ce nevoile statului de mprumuturi pentru inanarea deicitului se vor tempera. n
schimb, sunt multe dezavantaje competitive cu intensitate puternic, care aecteaz competitivitatea !i
care necesit intervenii prin politica public pentru a i remediate. Brotecia proprietii intelectuale !i
lexibilitatea ocuprii orei de munc pot i abordate prin prghii legislative. 1ar calitatea
inrastructurii !i a sistemului educaional necesit mai mult F necesit investiii masive, pe care
0omnia are diiculti mari de a le asigura n condiiile limitrilor impuse deicitului bugetar prin
$cordul cu 8M# !i prin 2riteriile de la Maastricht %obligatorii n cazul pregtirilor pentru adoptarea
euro&.
$ici intervine de apt paradoxul economiei romne!ti, care a ajuns s ie o economie bazat pe
investiii r s i asigurat uncionarea normal a actorilor de producie. ?iteratura economic
identiic patru tipuri de stadii ale dezvoltrii unei economii5
economia bazat pe actori %actorii de producie&7
economia bazat pe investiii7
economia bazat pe inovare %cheltuieli mari de cercetare-dezvoltare-inovare&, grad mare de
soisticare a pieei7
economia bazat pe bunstare %unde redistribuirea a devenit prioritar, ceea ce reduce
competitivitatea pe ansamblu a economiei F cazul rilor scandinave&.
Ta<'*,* 9( Cond"#""*' %'r'r""& Ro3@n"a& /010
A4ana+ %o32'""4 D'8a4ana+ %o32'""4
In'n-"a' 6n *"3"'
nor3a*'
Mrimea pieei :radul de soisticare al cumprtorilor
In'n-"a' 2,'rn"%:
:radul de orientare ctre clieni
(tilizatorii de internet
9ursa5 :'$
Be latura cererii, 0omnia are avantajul mrimii pieei, care trebuie desigur coroborat cu puterea de
cumprare7 aceasta a sczut n );;-, cnd consumul populaiei s-a redus cu peste >;., dar exist
premise pentru o revigorare n anii urmtori. 1ezavantajul competitiv al 0omniei pe partea cererii
provine din gradul sczut de soisticare al cumprtorilor, ceea ce atrage dup sine gradul sczut de
orientare ctre clieni al vnztorilor. 2u alte cuvinte, romnii cumpr nc %aproape& orice, competiia
pe piaa local nu se bazeaz preponderent pe inovare sau avans tehnologic ci mai degrab pe pre,
companiile strine nu aduc vrurile de gam n 0omnia %cu mici excepii pe anumite ni!e pe piaa de
lux&, iar companiile romne!ti nu sunt stimulate s investeasc n cercetare-dezvoltare pentru c piaa
nu cere produse noi, avansate tehnologic. Be lng puterea de cumprare, este vorba !i despre educaia
consumatorilor F un aspect n care :uvernul ar putea interveni.
Ta<'*,* ;( Sra'."a $"r3'*or& Ro3@n"a& /010
A4ana+ %o32'""4 D'8a4ana+ %o32'""4
In'n-"a' 6n
*"3"' nor3a*'
2alitatea educaiei n domeniul
matematicii !i !tiinelor exacte
2apacitatea local pentru inovaie
2heltuielile irmelor pentru
cercetare-dezvoltare
In'n-"a'
2,'rn"%:
1isponibilitatea ultimelor
tehnologii
$bsorbia tehnologic la nivel de
irm
Gatura avantajului competitiv
:radul de dezvoltare a
mar@etingului
N&
<azat mai mult pe costuri reduse !i resurse ietine dect pe produse !i procese unice
9ursa5 :'$
n ceea ce prive!te strategia irmelor, rezultatele sunt conorme cu situaia de pe latura cererii5
cumprtori nepretenio!i !i nesoisticai nu solicit o dezvoltare deosebit a mar@etingului, nu impun
absorbia ultimelor tehnologii disponibile !i nu pun presiune n direcia schimbrii naturii avantajului
competitiv. 2heltuielile irmelor pentru cercetare-dezvoltare reprezint un dezavantaj competitiv
cronic %n ultimul deceniu au rmas cantonate n zona lui ;,). din B#<&, iar capacitatea local pentru
inovare este n direct relaie cu cererea local pentru inovare, adic redus. 0emarcm totu!i percepia
asupra existeni unui avantaj competitiv privind calitatea educaiei n domeniul matematicii !i !tiinelor
exacte, care ar putea reprezenta un indiciu privind potenialul de inovare, mult superior nivelului
actual. 0olul guvernului n aceast privin poate i acela de a stimula exprimarea acestui potenial pe
plan local, unul din mijloace iind !i achiziiile publice de produse tehnologice avansate, dar cu
impunerea unor condiii de tip oset#
Ta<'*,* =( Ro*,* .,4'rn,*,"& Ro3@n"a& /010
A4ana+ %o32'""4 D'8a4ana+ %o32'""4
In'n-"a' 6n *"3"'
nor3a*'
'iciena cheltuielilor publice
Bovara reglementrilor administrative
Mrimea !i eectele iscalitii
$chiziiile publice de produse tehnologice avansate
In'n-"a' 2,'rn"%:
9ursa5 :'$
0eeritor la zona politicii iscale !i bugetare, 0omnia are un dezavantaj competitiv privind eiciena
cheltuielilor publice, povara reglementrilor administrative !i mrimea !i eectele iscalitii, dar
intensitatea acestui dezavantaj este n limite normale. 1ac reglementrile iscale rmn principalul
obstacol la adresa mediului de aaceri din 0omnia, oarte aproape se situeaz aspecte calitative ale
actului de guvernare !i anume instabilitatea politicilor publice, birocraia !i corupia. $par de asemenea
alte dezavantaje competitive deja evideniate precum accesul la inanare, inrastructura inadecvat,
ora de munc inadecvat educat !i reglementrile care limiteaz lexibilitatea orei de munc.
F".,ra 5( Pr"n%"2a*'*' o<-a%o*' *a adr'-a 3'd",*," d' a$a%'r" d"n Ro3@n"a
9ursa5 8orumul 'conomic Mondial, 0aportul :lobal al 2ompetitivitii );;--);>;
Gu este mai puin adevrat c 0omnia are un dezavantaj competitiv !i pe latura ncasrilor bugetare,
nu doar a cheltuielilor. $stel, 0omnia are cea mai mic pondere n B#< a veniturilor bugetare %sub
+).& dintre toate rile ('-), %media european iind de peste =;.&.
2e poate ace guvernul pentru cre!terea competitivitiiO 9oluia cea mai obi!nuit ar i aceea a
cre!terii investiiilor publice. 1ar o problem pentru cre!terea investiiilor este dat de raportul dintre
productivitatea marginal a capitalului !i rata dobnzii %Poinea, );;-&. 2t vreme productivitatea
marginal a capitalului nu este mai mare dect rata dobnzii, vor predomina investiiile speculative, nu
cele productive, n sectorul privat, iar sectorul public se va abine de la investiii pentru c le-ar ace cu
un capital mprumutat mai scump. 2t vreme guvernul va i dependent de mprumuturi scumpe %cele
de pe piaa intern sunt mai scumpe, iar n );;- 0omnia s-a mprumutat de mai muli bani de pe piaa
intern dect de la 8M#&, nu va putea ace investiii publice masive. Bentru a inversa aceast relaie,
este nevoie ie de o cre!tere a productivitii marginale a capitalului, prin apel la tehnologie nou, dar
aceasta ia timp, ie de o reducere drastic a ratei dobnzii. 1esigur, rata dobnzii este limitat de
inlaia ridicat, dar sunt momente istorice n care rata dobnzii de reerin este sub nivelul inlaiei,
tocmai pentru a stimula economia.
" alt problem pentru investiiile publice o reprezint, a!a cum am subliniat deja, lipsa resurselor
inanciare. /rebuie gsite n context soluii alternative de inanare, precum ondurile europene sau
parteneriatele public-privat.
Boliticile monetariste pot aduce o stabilitate macroeconomic de scurt durat, cu multe victime
colaterale7 mpreun cu o combinaie de politici orientate ctre reluarea creditrii !i stimularea
consumului, cre!terea investiiilor publice !i cre!terea absorbiei de onduri structurale, este posibil s
avem o reluare a cre!terii economice n 0omnia, dar nu una sustenabil la rate nalte de cre!tere. 9-ar
putea ca reluarea creditrii s evite capcana lichiditii %injecii de lichiditate n economie care nu se
relecta n cre!terea susinut a creditrii& !i capcana japonez %consumul n Maponia a rmas n teritoriu
negativ dou decenii dup criza imobiliar !i bancar de la sr!itul anilor H;&. 9-ar putea ca investiiile
publice s dep!easc capcana portughez %cre!terea economic n Bortugalia a rmas mult sub
potenial dup );;>, n poida unor programe de investiii publice masive&. 1ar dezechilibrele
structurale ale economiei rmn la locul lor.
0odri@ %);;-& crede c trebuie s predomine soluiile non-ortodoxe %heterodoxe&, !i pune la loc de
cinste ntre acestea relansarea politicii industriale. 1e altel !i (niunea 'uropean, prin 9trategia
'uropa ););, lansat n martie );>;, continuatoarea 9trategiei ?isabona, evideniaz rolul politicii
industriale. $ceasta nu nseamn ns neaprat c guvernul trebuie s aleag industrii c!tigtoare
%campioane&, !i s investeasc n ele. 0olul guvernului este cu precdere acela de acilitator. $stel,
unul din pilonii noii strategii europene se nume!te 3" politic industrial pentru era globalizrii4. ?a
nivel naional, rolul guvernelor, a!a cum este deinit n 9trategia 'uropa ););, const n5
mbuntirea mediului de aaceri n special pentru #MM-urile inovative, inclusiv prin achiziii
publice care s sprijine iniiativele inovative7
mbuntirea condiiilor privind protecia proprietii intelectuale7
reducerea barierelor administrative asupra companiilor !i mbuntirea calitii legislaiei7
cooperarea cu sta@eholderii %reprezentanii patronatelor, sindicatelor, consumatorilor, mediul
academic, "G:-urile& pentru a identiica !i rezolva eventualele disuncionaliti.
$daug la aceast list, !i eicientizarea cheltuielilor publice astel nct s se gseasc resurse pentru
investiii n inrastructur !i educaie, !i stimularea dezvoltrii clusterelor.
Ta<'* nr( > R'%on-"d'rar'a $a%or"*or d' %o32'""4"a' 2'nr, Ro3@n"a
Fa%or"" d'
2rod,%#"'
C'r'r'a "n'rna Ind,-r""
%on'?'
Sra'."a $"r3'" Fa%or"" %,
"32a%
or"8ona*
So*,#"" -ra'."%'
2ro2,-'
For#a d'
3,n%a&
-2'%"a*"8ar'a
%a2a<"*":#"*or&
'7no*o."'&
$"nan#ar' '%(
A4ana+,*
%o32'""4 -'
%on-r,"'!' n,
2' $a%or""
3o!'n"#"& %" 2'
%'" %r'a#" 2r"n:
-"n4'-"#""
%on-"-'n'
- -2'%"a*"8ar'
N'%'-ar,* d'
"n4'-"#"" -"
-2'%"a*"8ar'a
a-".,ra o
<ar"'ra *a
"nrar' 6na*a&
%ar' 2ro'+'a8:
a4ana+,*
%o32'""4
L"<'ra
%"r%,*a#"' a
$a%or"*or d'
2rod,%#"'
a32*"$"%a&
2arado?a*&
%on-r@n.'r"*'
B'3".ra#"a a
%r'-%,
%o-,r"*'
-a*ar"a*' -" a
r'd,-
2rod,%"4"a'a
r'*a"4aC
Cara%'r"-"%"*'
%'r'r"" "n'rn'
a, ,n '$'%
$oar'
-'3n"$"%a"4
a-,2ra
-ra'."'"
$"r3'*or
na#"ona*'& 2r"n:
-Pr'$'r"n'
-So$"-"%ar'
-D"3'n-",n'
In %on-'%"n#:&
2r"n 2r'-",n'a
"nd,-a a-,2ra
%o-,r"*or& a
"no4a#"'" -" a
%a*":#""
L"<'ra*"8ar'a
%o3'r#,*,"
"nra- UE -"
.*o<a* r'd,%'
d"n "32orana
%'r'r"" *o%a*'
E?"-'na
,nor "nd,-r""
%on'?'
%o32'""4' *a
n"4'*
"n'rna#"ona*
'-' o %ond"#"'
a -,%%'-,*,"
"nr- ,n
do3'n",
Un -'%or -a,
o $"r3a n, 2o
'?%'*a "8o*a
d' r'-,*
r'#'*'"
'%ono3"%' 2'
%ar' -'
-2r"+"n:& d'%@
a%%"d'na*
E-' o
%on-r@n.'r'
*o%a*"8aa
.'o.ra$"% -"&
"n %on-'%"n#:&
'-' .r', d'
%o32'n-aD
n'%'-"a& "n
-"n'& %a
2r'%ond"#""& o
<,na %a*"a'
a %'*or*a*'
'*'3'n' a*'
d"a3an,*,"
%o32'""4
D"$'r"'*'
3'od' d'
3ana.'3'n&
or"8on,* d'
2'r$or3ana
"n4'-"#"ona*a&
d"3'n-",n"*'
$"r3'*or& "2,*
d' 2o8"#"onar'
2' 2"a#:
T"2,* d'
'%ono3"" d'
-%ara 2' %ar' *'
2'r3"'
-'%or,* -"E-a,
*' '?2*oa'a8:
$"r3a:
-'%ono3"""
"n'rn': %o-,*
,n"ar d'2"nd'
d' d"3'n-",n"*'
$"r3'"& !" n,
n'a2:ra d'
d"3'n-",n"*'
"nd,-r"'"
r'-2'%"4'
-'%ono3""
'?'rn' :%o-,*
,n"ar d'2"nd'
d' d"3'n-",n"*'
"nd,-r"'" -" n,
n'a2:ra d'
%'*' a*' $"r3'"
Po*""%"*'
.,4'rna3'n
a*':
"n4'-"#""*' "n
"n$ra-r,%,r
a& 'd,%a#"'&
%'r%'ar'-
d'84o*ar'D
2o*""%"*'
-'%or"a*' -"
r'."ona*'D
-a<"*"a'a
3a%ro'%ono
3"%a
C*,-'r-'*':
'?"-'na
,n,"
"d"a3an"
%o32'""4 "n
an-a3<*,
.'n'r'a8: ,n
%*,-'r
%o32'""4
"n'rna"ona*
& B3a"
d'.ra<:
d'%@ a ,n,"
-,%%'- "8o*aC
Fa8ard,*
Cr'ar'a d' no"
$a%or" d' a4ana+
%o32'""4 G
ana*"8a d'
%o32'""4"a'
2r"n "no4ar' a
-'%or,*,"
a.roa*"3'nar-
a,d",*
n'%'-":#"*or d'
"no4ar' 2'nr,
IMM-,r"
C*,-'r"8ar'
Ana*"8a '4o*,#"'" -"
3od"$"%:r"*or
r'*'4an' "n
%o32ora3'n,*
%on-,3aor"*or d'
2rod,-'
a.roa*"3'nar'
Ra2or,* %'r'r'
*o%a*a-%'r'r'-
.*o<a*a
Sra'."" d'
ada2ar' 2' $"*"'ra
a.oa*"3'nara
2r"n r'd'$"n"r'a
2"'#'*or
Mana.'3'n,*
r'#'*'" d' $"r3'
R'%on$".,rar'a
-ra'."%a 2r"n
"'rar7"a ro*,r"*or
d' *'ad'r-7"2
Pro"'%ar'a
3'%an"-3'*or
d'%"8"ona*' d'
n'.o%"'r' %o*'%"4a
a d'%"8"'"-ro*,*
2o*"*or d'
'?%'*'na "n
%r'!'r'a
%o32'""4":#""
9ursa5$daptat dup Gegritoiu
#n cele ce urmeaz poziionam 0omnia prin corelarea analizei de competitivitate de mai sus cu
evoluia dezvoltrii competitive ctre economia bazata pe inovare - cadru conceptual la care subscriem
si punctam in tabel justiicarea proiectrii cadrului conceptual al cercetrii noastre asupra regimului
instituional adecvat exigentelor economiei cunoa!terii.
Ta<'*,* nr A( Fa8'*' d'84o*:r"" %o32'""4'
E%ono3"a <a8aa 2'
$a%or"
E%ono3"a <a8aa 2'
"n4'-"#""
E%ono3"a <a8aa 2'
"no4ar'
A4ana+,* %o32'""4
%on-a "n %o-,* r'd,- a*
$a%or"*or d' 2rod,%#"'
Co32an""*' a, ,n ro*
r'd,- "n r'a*"8ar'a 4a*or""
ad:,.a' -" -' <a8'a8: 2'
$or#a d' 3,n%a "'$"na
T'7no*o."a '-' a-"3"*aa
2r"n "32or,r" -"
"n4'-"#"" -r:"n' d"r'%'
A4ana+,* %o32'""4
%on-a "n %a2a%"a'a d' a
2rod,%' <,n,r" -" -'r4"%""
d' %a*"a'& 2r"n 3'od'
'$"%"'n'& dar %, -a*ar""
3a" r'd,-'
D"a3an,* na"ona*
-,-#"n' d'+a "n4'-"#""
3a+or' "n "n$ra-r,%,ra
-" 3od'rn"8ar'a
2ro%'-'*or '7no*o."%'
A4ana+,* %o32'""4
%on-a "n %r'ar'a d'
<,n,r" -" -'r4"%"" "no4a"4'
2' 2*an "n'rna#"ona*
Sra'.""*' %o32'""4' a*'
%o32an""*or -,n .*o<a*'&
"ar d"a3an,* na"ona*
'-' %o32'""4 "n oa'
do3'n""*'
9ituaia curenta a 0omniei poate i caracterizata nc in aza economiei bazate pe actori, in
care costul redus al acestora este preponderent in crearea avantajului competitiv att a irmelor locale
naionale cit si a celor internaionale ceea ce induce vulnerabilitate competitiva si a dovedit ca este
nesustenabil odat cu declan!area crizei economice. #n aza aceasta a dezvoltrii competitive,
companiile au un rol redus in crearea valorii adugate si ncearc s- si menin avantajele de cost, mai
ales in condiii de contracie a pieelor. Gu am dep!it aza asimilrii prin importuri a tehnologiilor,
ceea ce nu valoriica capacitatea de inovare semniicativa din mediul de aaceri din 0omnia, din
motive de regim instituional neadecvat.
9oluia propusa consta in mecanisme si instrumente de management bazate pe transerul de
cuno!tine si nvare in reea, destinate mobilizrii companiilor pentru trecerea la etapa economiei
bazate pe inovare, prin accelerarea proceselor investiionale de stat si private majore in inrastructura-
capabilitatea deja deinute si create, insa insuicient valoriicate. 8ocalizarea pe modernizarea
proceselor tehnologice prin valoriicarea inrastructurii de cercetare, nc insularizata si subinanata
este un obiectiv major urmrit 7 clusterizarea pe nevoile de inovare din rezultatele cercetrilor recente
in care #MM-urile au ost baza de investigaie empirica din toate sectoarele.
/rebuie avut in vedere5
Gecesitatea de a vedea inovarea ca o strategie utilizata de irme pentru a
mbunti competitivitatea.
Gecesitatea de a urmri inovarea in produse si procese, servicii si tehnologii,
organizare si promovare, inclusiv in mar@eting(
C'r%'ar'a -" "no4ar'a %, $aa %:r' P"a#:

P"a#a %, $aa %:r' C'r%'ar' -" Ino4ar' %a 3"+*oa%' 2'nr, %r'!'r'a %o32'""4":#""
Bentru #MM-uri, inovarea reprezint principalul motor de cre!tere. 8ie c este vorba de dezvoltarea
unor produse sau servicii noi sau de identiicarea celor mai eiciente metode de realizare a celor
existente, inovaia aduce valoare unei ntreprinderi. #n acela!i timp, ii permite s-!i menin sau s-!i
mbunteasc cota de pia.
Ino4ar'a este o activitate din care rezult un produs %bun sau serviciu& nou sau semniicativ
mbuntit lansat pe pia, sau reprezint introducerea n propria organizaie a unui proces nou sau
semniicativ mbuntit.
#novarea este bazat pe rezultatele unor tehnologii noi, a dezvoltrii tehnologice, a noi combinaii ale
tehnologiei existente sau utilizarea altor cuno!tine obinute de organizaie.
1in complexitatea evident a procesului de inovare, care poate i privit ca o investiie de risc a irmei
pe termen lung, rezult necesitatea unui eort susinut de management, destinat special inovrii.
Bentru a determina speciicul regiunii <ucure!ti-#lov, din punct de vedere al inovrii, n perioada
decembrie );;--ebruarie );>; s-a eectuat o cercetare n cadrul unui e!antion reprezentativ de >CH de
irme.
0ezultatele obinute arat c ,+.-C. dintre irme consider c inovarea este o condiie necesar pentru
competitivitate.
$naliznd organizaiile inovative, C). nregistreaz inovare de produse-servicii, +). au inovare de
proces tehnologie, >,. au inovare organizaional !i >,. inovare de mar@eting.
D"-r"<,#"a "2,r"*or d' "no4ar' "n %adr,* $"r3'*or
.Fa%or"" d' "no4ar' luai n calcul n des!urarea analizei au ost5
potenialul de conducere al inovrii7
potenialul de creare a cuno!tinelor7
capacitatea de inovare7
perormana activitilor de inovare7
proprietatea intelectual.
D"-r"<,#"a $a%or"*or d' "no4ar'
P,n%'*' $or' ale aacerilor se reer la orientarea spre inovare !i servicii de calitate %=-. din
respondeni&.
Biaa de munc din <ucure!ti este ormat din or de munc caliicat. 'ectul utilizrii acestei ore
de munc poate i potenat printr-un sistem proesional de instruire permanent, intermediat de
parteneriatul dintre universiti, cercetare !i obligatoriu irme, astel nct ormarea s corespund cu
nevoile, n continu schimbare, ale irmelor, precum !i cu cerinele pieei.
8iind un actor important de inluen a competitivitii irmelor, el trebuie potenat la maximum astel
nct s se obin cele mai bune rezultate posibile, manieste n pstrarea avantajului competitiv al
irmei respective !i materializate n proitul nregistrat.
P,n%'*' -*a<' sau principalele obstacole n calea des!urrii de activiti inovatoare, a!a cum sunt
percepute de ctre irme au ost5 luctuaia personalului !i resursele inanciare. 1ac problema
personalului, printr-un proces elaborat !i constant de retenie, bazat pe o motivare corespunztoare, se
poate rezolva, lipsa resurselor inanciare %+;. din irme au menionat acest actor&, nu le permite
irmelor s se angajeze la acele cheltuieli pe care le implic activitatea de inovare %)>. din irme au
menionat costurile ridicate drept un obstacol n calea inovrii&.
9ursa major de capital provine din venituri proprii %H;.&, combinat cu credite bancare %)-.& sau alte
surse nemenionate. 8inanarea din onduri publice %bugetare& s-a dovedit necorespunztoare !i mai cu
seama greu de obinut %,). din irme au declarat greoaie procedura de accesare !i obinere a
ondurilor&.
/(A Sra'."" d' %o32'""4"a' -2'%"$"%' IMM-,r"*or
Parietatea strategiilor ce pot i aplicate n #MM-uri este determinat !i de eterogenitatea acestora.
Mediul intern al #MM-urilor este complex, iar pieele pe care evolueaz acestea au puine elemente de
convergen. $stel, unele #MM-uri produc bunuri de nalt tehnologie pe care le desac pe ni!e oarte
nguste de pia !i pe care le nsoesc eventual de servicii. $lte #MM-uri se adreseaz n mod selectiv
unei clientele creia i urnizeaz produse ce rspund unor nevoi speciice, recurgnd la o tehnologie
special dezvoltat. n sr!it, alte #MM-uri produc Ejust-in-time4, n legtur strns de obicei cu o
mare ntreprindere a de care sunt subcontractante de specialitate sau chiar de Einteligen4. $stel, se
dezvolt un parteneriat cu marile ntreprinderi, n orme de integrare vertical sau n sisteme localizate
de producie sau regiuni industriale.
n aceste situaii dierite, competitivitatea #MM-urilor este determinat de costurile concureniale
obinute prin utilizarea echipamentelor tehnologice avansate. 'a poate de asemenea s rezulte dintr-o
diereniere calitativ a produselor.
#MM-urile utilizeaz !i alte mijloace pentru a deine costuri unitare competitive5
$ utilizarea intensiv a personalului pentru a compensa printr-o productivitate crescut a muncii
absena echipamentelor7
$ recursul la inovaii spontane pentru a mbunti randamentul acestor echipamente7
$ acorduri speciale ncheiate cu cumprtorii sau cu ntreprinderile mari pentru care sunt
subcontractante7
$ utilizarea muncii la negru.
'terogenitatea #MM-urilor, diversitatea !i complexitatea situaiilor lor creeaz, la prima vedere,
diiculti n analiza strategiilor lor. 1esigur c, utiliznd o baz de observaii empirice diverse, precum
!i rezultatele unor cercetri, se poate discerne un anumit numr de tipuri de strategii de competitivitate
n uncie de mediul extern !i de comportamentul managerilor.
8igura urmtoare prezint patru cadrane care corespund dieritelor strategii ale #MM-urilor %pe
vertical&5 strategii conservatoare sau inovatoare, dup caliicativele atribuite de 2ovin !i 9levin.
Mediul extern prezentat pe orizontal este considerat ca iind Esigur4 %schimbri lente& sau nesigure
%schimbri rapide sau perturbri cauzate de concuren&.

n cadranul sud-est sunt plasate strategiile reactive sau prudente aplicate n #MM-uri caracterizate prin
urmtoarele elemente5
acioneaz n sectoare tradiionale7
$ desac produsele pe piee limitate7
$ contractele sunt ncheiate pe termen lung7
$ sunt subcontractante de capacitate7
$ produc bunuri de uz curent sau bunuri ajunse la maturitate7
$ utilizeaz tehnologii tradiionale.
Managerii acestor #MM-uri preer s rezolve problemele atunci cnd apar, mai degrab dect s le
anticipeze. $cest tip de comportament se poate explica, cel puin pe termen scurt sau lung, prin
caracteristicile mediului, care nu oblig la schimbri rapide.
$ceast situaie prezint ns !i riscuri5
$ dependen oarte strns de urnizori !i clieni7
$ vulnerabilitate n cazul unei evoluii mai rapide a mediului dect cea prevzut.
n cadranul nord F est se plaseaz strategiile proactive sau deensive. #MM-urile care le implementeaz
sunt caracterizate de5
$ evoluia pe piee cu cre!tere rapid, largi sau specializate7
$ mediu extern turbulent7
$ abricarea de produse de nalt tehnologie7
$ aplicarea de tehnologii de vr7
$ subcontractante de Einteligen4.
Managerii acestora inoveaz, experimenteaz !i anticipeaz schimbrile din mediu.
n centru sunt situate strategiile active %intensive sau extensive& aplicate pe piee cu schimbri relativ
rapide de ctre #MM-uri caracterizate prin5
$ evoluia pe piee regionale, naionale sau internaionale7
$ produse de tehnologie medie sau nalt, relativ speciice sau abricate n serii mici7
$ subcontractante de specialitate7
$ tehnologii moderne.
Managerii se adapteaz n mod gratuit la schimbrile care au loc, rmnnd ns prudeni. n uncie de
conjunctur !i de presiunile concureniale, acest tip de #MM-uri poate aplica !i strategii mai oensive,
trecnd astel n cadranul nord-est, sau, din contr, se poate replia cu ajutorul unor strategii
preponderent reactive, trecnd n cadranul sud Fvest.
9trategiile de competitivitate ale #MM-urilor nu evolueaz neaprat ntr-un singur sens %de la
Ereactive4 la Eactive4 !i la Eproactive4&. 'xist ntreprinderi care, dup o perioad n care au aplicat
strategii proactive, se repliaz pe poziii reactive.
"ricare strategie aplicat poate i eicient cu condiia s pstreze lexibilitatea #MMurilor !i s ie
ondat pe competenele lor distinctive !i pe avantajul competitiv. "r, proprietarul F manager, a crui
decizie strategic se al n centrul vieii ntreprinderii, nu are ntotdeauna o viziune oarte clar asupra
datelor problemei. Gatura !i calitatea inormaiei, n general, !i a celei !tiiniice !i tehnologice, n
special, reprezint o miz crucial pentru #MM-uri.
MANAGEMENTUL OPERAIONAL HN HNTREPRINDERILE MICI I MIJLOCII
A*'.'r'a a32*a-:r"" 6nr'2r"nd'r""
$mplasarea unei ntreprinderi mici sau mijlocii poate determina succesul sau dimpotriv e!ecul
acesteia. $stel de exemplu, vnzrile depind de consumatori, care n uncie de amplasamentul
ntreprinderii pot aprecia c este mai avantajos s cumpere de la o anumit ntreprindere sau de la alta.
Brin urmare, iecare ntreprindere trebuie s-!i evalueze cu atenie cerinele privind amplasarea.
?ocul n care este amplasat ntreprinderea prezint o importan deosebit pentru activitatea ei,
ntruct condiioneaz direct sau indirect o serie de elemente care se relect n costurile de producie
sau n ncasrile din vnzri. $ceste elemente sunt5 distana a de sursele de materii prime, asigurarea
utilitilor necesare, distana a de zonele de recrutare a orei de munc, poziia a de zonele cu vad
comercial.
$mplasarea ntreprinderilor mici !i mijlocii prezint n comparaie cu amplasarea ntreprinderilor mari
o particularitate5 dimensiunea !i mobilitatea uncional a ntreprinderilor mici !i mijlocii le permite s
aib o mobilitate geograic.
n general, cnd o ntreprindere !i alege un anumit amplasament ea estimeaz c va rmne acolo o
perioad mai mare de timp, ntruct este costisitor s-l schimbe recvent pe de o parte, iar
consumatorilor !i angajailor nu le plac schimbrile de acest el, pe de alt parte.
$legerea amplasrii prezint importan mai mare pentru unele ntreprinderi mici !i mijlocii dect
pentru altele. $stel de exemplu, amplasarea unui magazin de conecii este vital pentru existena lui,
n timp ce amplasarea unei ntreprinderi prestatoare de servicii privind zugrvitul ncperilor este de
mai mic importan.
8actorii care inlueneaz decizia de amplasare trebuie identiicai, iar apoi cuantiicai !i evaluai sub
aspectul importanei lor asupra acesteia, comparativ pentru mai multe variante de amplasament.
$legerea amplasrii unei ntreprinderi mici sau mijlocii se ace n raport cu urmtoarele nivele de
reerin5 zonal, respectiv local.
La a*'.'r'a 8on'" 6n %ar' ,r3'a8: a $" a32*a-a: o 6nr'2r"nd'r' 3"%: -a, 3"+*o%"' trebuie s se
aib n vedere urmtorii actori de inluen5
6 2ompatibilitatea zonei respective cu proilul aacerii n sensul c iecare zon este avorabil pentru
des!urarea unor activiti !i contraindicat pentru altele. 1e exemplu, o zon de munte care are un
potenial turistic apreciabil este recomandat pentru amplasarea unor ntreprinderi mici sau mijlocii
care des!oar activiti de servicii turistice, construcii civile %vile, cabane&, transporturi de persoane
pe distane scurte, nchirieri de spaii de cazare, alimentaie public, salvamont, agrement, nchiriere
echipament sportiv. " asemenea zon este mai puin indicat pentru ntreprinderi industriale cu proil
chimie, construcii metalice, ntreprinderi agricole sau zootehnice.
6 Botenialul demograic al zonei care determin numrul !i preerinele cumprtorilor poteniali din
zon. n acest sens prezint importan numrul de locuitori, rata natalitii, rata mortalitii, vrsta
medie, structura pe grupe de vrst !i pe sexe, structura proesional a populaiei active, numrul
!omerilor.
6 Botenialul economic al zonei, adic dezvoltarea dieritelor ramuri !i sectoare de activitate,
disponibilitatea materiilor prime, posibilitile de acces la sursele de materii prime, inrastructura
energetic, de transporturi !i telecomunicaii, nivelul mediu de pregtire a populaiei !i de caliicare a
orei de munc, gradul de ocupare a orei de munc, nivelul mediu al veniturilor.
Qonele cu potenial economic ridicat sunt mai atractive pentru amplasarea ntreprinderilor mici !i
mijlocii pentru c le oer condiii de des!urare a activitii lor !i le asigur premise pentru o pia cu
perspective de expansiune. Qonele cu potenial economic ridicat prezint un nivel nalt al concurenei,
apt ce constituie o barier de intrare pentru ntreprinderile mici !i mijlocii.
6 "biceiurile de consum ale populaiei din zon se maniest prin preerinele pentru anumite bunuri !i
servicii, prin recvena cumprturilor, respectiv sezonalitatea lor, nivelul de mobilitate al gusturilor.
6 Ransele de dezvoltare a aacerii n uncie de condiiile oerite de dierite localiti urbane !i rurale
din zon5 astel localitile urbane oer !anse mai mari !i mai diversiicate de dezvoltare a unei
ntreprinderi dect localitile rurale, !ansele iind direct proporionale cu mrimea localitii. 1e
asemenea trebuie avute n vedere dierenele dintre veniturile populaiei din dierite localiti, aspect
care inlueneaz cererea de bunuri !i servicii, cu impact asupra perspectivelor de dezvoltare a
ntreprinderilor din localitile respective.
A*'.'r'a a32*a-:r"" 6nr'2r"nd'r"" 6n %adr,* *o%a*":#"" trebuie s aib n vedere urmtoarele
elemente5
6 8actorul de amplasare, adic numrul de persoane care trec zilnic prin aa ntreprinderii.
$ceste persoane constituie consumatorii poteniali care ar putea i atra!i de oerta ntreprinderii
respective. 8actorul de amplasare se determin numrnd persoanele care trec prin aa sediului
ntreprinderii ntr-un anumit interval de timp %de exemplu n >* minute&, dup care se calculeaz
numrul de persoane corespunztor intervalelor de timp %n ore& pentru care traicul este aproximativ
constant. Gumrtoarea se repet pentru dierite intervale de timp din cadrul zilei care prezint o
intensitate a traicului asemntoare. ?a nivelul unei zile se nsumeaz intensitatea traicului de
persoane corespunztor intervalelor de timp considerate.
n uncie de variaiile traicului de persoane se va stabili programul de uncionare al ntreprinderii.
<azat pe actorul de amplasare, cele mai avantajoase amplasamente sunt cele situate n zona central a
localitilor %adic n centrul civic sau n zona comercial&, ntruct oer perspective pentru un volum
mai mare al vnzrilor. 1esigur c asemenea amplasamente prezint !i dezavantaje, cum ar i chirii
mari pentru spaii, concuren puternic, restricii de extindere teritorial.
6 $mplasarea concurenilor, n sensul c n zonele centrale ale localitilor exist o concuren
puternic, astel c amplasarea unei ntreprinderi noi se recomand numai dac aceasta oer bunuri
sau servicii diereniate a de ntreprinderile deja existente.
6 Gatura bunurilor !i serviciilor oerite, adic aptul c de exemplu pentru produsele alimentare
consumatorii preer s le gseasc ct mai aproape de domiciliul lor, deci vnzrile n acest caz nu se
datoreaz amplasrii ntr-o zon central.
6 Gatura proceselor de producie sau de servire des!urate de ntreprindere, adic amplasarea
ntreprinderilor care genereaz poluare chimic sau sonor este reglementat prin acte normative !i
dispoziii ale consiliilor locale, acestea putnd i amplasate numai n aara localitilor sau la perieria
lor. ntreprinderile de comer care vehiculeaz cantiti mari de mruri trebuie amplasate n apropierea
cilor de transport.
CAPITOLUL 5( F"-%a*"a'a
5(1 R'-2on-a<"*"a'a "n-",#"ona*a "n 2r"or""8ar'a $"-%a*":#""
/eoria avantajelor comparative a redevenit actuala dup ce am asistat la un deceniu de
comportament strategic al investitorilor care, sub masca teoriei avantajului competitiv, au ructiicat
avantajele locaionale ale zonei de GP a 0omniei - ora de munca relativ bine caliicata la
remunerare mai mica dacit tara mama7 apropierea geograica deci costurile de transport mai mici,
internalizindu-le . 2nd s-au erodat avantajele acestea si cnd a intervenit actorul reglementator (' a
nceput delocalizarea spre locaii cu acela!i tip de avantaj iniial, plus bonusul european. ?ocaiile din
GP care au beneiciat de investiiile strine iniiale au creat %din proprie iniiativa sau stimulai de ('&
un sistem iscal de avantaje locale care au permis crearea unor reele de dependenta cu rol de bariera
de ie!ire din sistem pentru irmele inovatoare. 2ele care !i aveau in continuare avantajul competitiv
bazat pe reducerea costurilor a continuat migraia ramnd in secvene de valoare adugata mica in care
avantajul costului orei de munca sa ie pstrat si multiplicat in modelul de aaceri.
$vantajele regiunii noastre au ost insuicient valorizate din motivul ignorrii conceptului de
identitate competitiva, asistam astel la incapacitatea decidenilor politici de a-!i masca deturnarea
agendei publice de la interesul comunitii locale la interesul politic, cu alte cuvinte exista o lips total
de transparen si responsabilitate din partea decidenilor, in a recunoa!te deschis att propria
incapacitate , ct !i una obiectiva care tine de ns!i undamentele !tiinei economice-orice intervenie
in economie reprezint un instrument de capturare a beneiciilor economice si politice de ctre cel care
l-a proiectat, in detrimentul celor pentru care a ost destinat. 2osmin Marinescu argumenteaz 3din
punct de vedere instituional, statul deine capacitatea de a acorda irmelor, discreionar, o multitudine
de avantaje5 inanare de stat, licene, subvenii explicite !i implicite, ngduin pentru datoriile la
bugetul de stat, unele scutiri de obligaii iscale, diverse aciliti, etc. ns ntregul set de avantaje
discreionare nu echivaleaz, din neericire, cu reducerea gradului de exploatare a sectorului privat de
ctre sectorul public, deci cu reducerea dimensiunii statului n economie %evaluat, n general, prin
ponderea bugetelor publice, central !i locale, n produsul intern brut&, situaie n care politicile
discriminatorii ar putea cpta caracter dezirabil. n general, acordarea de privilegii ctre anumite
grupuri sau sectoare este nsoit de cre!terea gradului de exploatare etatist %iscal& a celorlalte
grupuri sau sectoare economice. $ceast situaie creeaz puternice stimulente pentru dezvoltarea
comportamentului de dobndire de privilegii, adic stimulente pentru orientarea de resurse importante
n direcia capturrii statului, prin investirea n preerinele administraiei guvernamentale n
detrimentul investiiilor destinate satisacerii preerinelor publicului consumator4.
1in acest motiv, relevanta asupra competitivitii #MM-urilor se concentreaz pe identiicarea, analiza
si valoriicarea resurselor de cunoa!tere prin mecanisme si instrumente de mobilizare a polilor de
expertiza, care pot orienta comportamentul strategic al #MM-urilor ctre accesul la inormaia
relevanta pentru a-!i atinge potenialul antreprenorial si mai ales a se evita capturarea pecuniara sau
politica, a eventualelor beneicii ale politicii iscale. Bentru a sublinia ezabilitatea soluiei pe care o
propunem apelam la analiza clasica a poziionrii competitive a 0omniei, documentata din sursele
bibliograice de specialitate, in care observam progrese ragile dup aderarea la (', ceea ce denota o
slaba calitate a integrrii , care o data cu criza economica, a devoalat lipsa de viziune, competente si
voina a decidenilor in reconigurarea mediului instituional conorm abordrii sugerate anterior. $lta
componenta a mediului instituional analizat in raportul menionat o reprezint administrarea taxelor la
care se nregistreaz urmtoarele date5
Ta<'*,* nr( I
Sursa% Raport &F
Ta<'*,* nr( 10
Sursa% Raport &F
Modelarea iscala - ca si competenta nc de dovedit a decidenilor no!tri, vizeaz si inlueneaz
ntreg sectorul #MM-urilor. "pinia mea este ca rolul stimulentelor si ajutoarelor a ost limitat, ca
rezultatele au ost minime si avantajele s-au erodat, de acea intervenia experilor in ghidarea
#MMurilor si administraiei, prin presiune publica in comunitatea teritoriala sa joace un rol de control
al transparentei decizionale si sa limiteze intervenia statului numai la mbuntirea mediului de
aaceri.
5(/ Pro"'%ar'a 3'%an"-3'*or "n-",#"ona*' d' %or'%#"' a 4,*n'ra<"*":#"*or 2o8"#"'"
n'%o32'""4' a -'%or,*," IMM,r"*or
#n ceea ce prive!te rolul statului, analiza urmre!te evidenierea prghiilor de intervenie si impactul
politicilor guvernamentale asupra actorilor de producie, cererii interne industriilor conexe si
procesului de transormare economica.

Ta<'*,* nr(11 I32a%,* 2o*""%"" .,4'rna3'na*' a-,2ra %o32'""4":#""
Fa%or"" d' 2rod,%#"' C'r'r'a "n'rna
S reglementarea utilizrii, preului
!i conservrii
resurselor naturale
S educaie !i ormare continu
S dezvoltarea !i reglementarea
inrastructurii
S eicientizarea sistemului juridic
!i a administraiei
publice
S politica n domeniul
economisirii !i al pieei de capital
%disponibilitea surselor de
inanare pentru investiii&
S politica n domeniul !tiinei !i
tehnologiei
S politica monetara, iscal si
salariala - inlueneaz
modelul de consum
S politicile din sera comerului
internaional !i a
investiiilor strine directe
S normele tehnice !i de mediu
impuse produselor !i
serviciilor
S nivelul de inormare al
consumatorilor
S politica achiziiilor de stat
Ind,-r""*' %on'?' Pro%'-,* d' ran-$or3ar'
'%ono3"%a
S stabilirea de zone libere sau
parcuri industriale
S politicile din sera comerului
internaional !i a
investiiilor strine directe
S acordarea licenelor,
reglementrile din sera preurilor
!i distribuiei
S statul ca actor economic
%achiziii publice, statul ca
productor sau acionar&
S politica de dezvoltare regional
S legi privind ora de munc
%lexibilitatea pieei muncii&,
S politica n domeniul investiional
%aciliti iscale, piee
de capital&,
S politicile din sera comerului
internaional !i a
investiiilor strine directe
S politica concurenei,
S statul ca actor economic,
S protejarea dreptului de proprietate
intelectual
$sistam la maniestarea rezultatelor incapacitii decizionale interventionsim-minimalism ca
vulnerabilitate majora a regimului instituional, iar proiectarea procedurilor corespunztoare se va
maniesta pe de o parte prin mecanisme active de intervenie, cu politici industriale active, care
inlueneaz piaa libera pn la distorsionare Eabricnd4 c!tigtori ai luptei concureniale, iar pe de
alta parte, statul minimalist, care se limiteaz la corectarea impereciunilor pieei.
Ta<'*,* nr( 1/ (Ro*,* -a,*," "n %r'!'r'a %o32'""4":#"" %, 2r'%"8ar'a -o*,#""*or 2ro2,-'

Con'?,* 3a%ro'%ono3"%& 2o*""%&
+,r"d"% -" -o%"a*
Cr'ar'a ,n," 3'd", -a<"*& 2r'd"%"<"*
-" d' 6n%r'd'r'
H3<,n::#"r'a %ond"#""*or d' ord"n
-o%"a* 2'nr, %':#'n"
Negocierea deciziei colective teritoriale
si comunicarea comunitara
M'd",* B3"%ro'%ono3"%C d' a$a%'r"
H3<,n::#"r'a d"-2on"<"*":#""& %a*":#""
-" '$"%"'n'" "n2,,r"*or d' "n'r'-
.'n'ra* -a, -2'%"$"%& a "n$ra-r,%,r"" -"
or.an"8a#""*or 2,<*"%'
Noile tendine in managementul public
Sa<"*"r'a ,nor r'.,*" -" a ,n," -"-'3
d' 3o"4ar' "n %adr,* 2o*""%""
%on%,r'n'" %ar' -a 6n%,ra+'8' %r'!'r'a
2rod,%"4":#""
valuarea capacitaii instituionale -" a
.rad,*," d' 2r'.:"r' 2'nr, '%ono3"a
%,noa!'r""
C*,-'r
Fa%"*"ar'a d'84o*:r"" -" 63<,n::#"r""
%*,-'r'*or B%, '$'% a-,2ra '%ono3""*or
d' -%ara '?'rn' "n -'%or& 2*,- '$'%' d'
anr'nar' -" %on%,r'na 3a"
a%%'n,aaC
Clusterizarea !"" urilor pe lanul
regional
Reele interactive de consultare a polilor
de e#pertiza si intercone#iunea
clusterelor
Pro%'-,* d' ran-$or3ar' '%ono3"%a
In-",#"ona*"8ar'a -r,%,r"*or -"
2ro%'-'*or d"n %adr,* ad3"n"-ra#"'"
2,<*"%' %ar' ,r3:r'-% 63<,n::#"r'a
%o32'""4":#"" -" 2ro3o4ar'a
2ar"%"2:r"" ,,ror a%or"*or r'*'4an#"
$uvernanta economica%importanta
parteneriatelor de negociere
9ursa adaptat dup Gegritoiu
" analiza pe cei trei actori recunoscui drept relevani de metodologiile de analiza
comparativa 5 2osturile cu ora de munca7 Broductivitatea muncii pe ora lucrata7 2urs real delatat cu
costul orei de munca, ne demonstreaz o dinamica neechilibrata si necorelata mai ales in domeniul
cre!terii salariilor deconectata de cre!terea productivitii, cu eecte semniicative de periclitare nu
numai a posibilitilor de repoziionare pe lanul valorii, dar si de compromiterea avantajului costului
redus al orei de munca-motiv primordial de atragere a investitorilor si de competitivitate a irmelor
locale. /oate acestea sunt vulnerabiliti care decurg din incapacitatea manageriala la nivel micro si
macroeconomic, de corectat prin modelarea interveniei statului pe de o parte si identiicarea secvenei
de valoare adugata adecvata contextului economic a #MM-urilor in 0omnia in eortul de accelerare a
trecerii la economia bazata pe inovare.
5(5 Con-'%"n#'*' 2o*""%"" $"-%a*' a-,2ra 3'd",*," %on%,r'n#"a*
Ro*,* 2o*""%"*or $"-%a*' 6n 3a?"3"8ar'a 2'r$or3an#'" $"r3'"
Brin politica iscal a unei organizaii nelegem ansamblul de msuri de natur inanciar iscal
menite s contribuie la atingerea unor obiective stabilite de management. $ceast vizeaz att
operaiuni de gestiune iscal a impozitelor !i taxelor suportate de organizaie ct !i strategia de
inanare !i operare a aacerii, toate subordonate obiectivelor stabilite de management. 1e cele mai
multe ori aciunile de gestiune iscal sunt strns legate de inanarea aacerii %prin aport la capital sau
mprumut& apt ce impune o analiz diereniat a indicatorilor de perorman de la caz la caz. /ot
legat de gestiunea iscal sunt !i aciunile legate de operare5
- $provizionarea cu materii prime !i servicii de la teri
- 9egmentarea n mai multe entiti a aacerii
- #zolarea unei anumite pri dintr-o aacere ntr-o entitate distinct din raiuni iscale
- 8acturarea bunurilor !i serviciilor a de teri
- :estiunea riscului n cadrul aacerii
- :estiunea luxurilor de trezorerie !i a creanelor D depozitelor n numerar
#at c, de multe ori, comandamentele legate de gestiunea iscal a irmei imprim structurii
aacerii orme noi, mult dierite a de structura sa iniial rezultat din analize inanciare !i tehnice
care au desconsiderat latura iscal.
9egmentarea descris anterior poate aprea a!adar, n uncie de mrimea aacerii, att pe
orizontal ct !i pe vertical 7 n sensul c pot aprea diviziuni ale aacerii att n locaia productoare
de venituri ct !i ntr-o locaie destinaie a proiturilor. Maximizarea perormanei, deci a valorii,
presupune a!adar maximizarea c!tigului net rezultat din expresiile de mai sus. 8orma agreat de
investitori n ceea ce prive!te proitul o reprezint exprimarea n luxuri monetare. Maximizarea
luxurilor monetare degajate de aacere presupune pe deoparte un eort constructiv din partea aacerii,
dar !i pe de alt parte necesitatea canalizrii acestor luxuri ie pentru a capitaliza n continuare
aacerea, ie pentru a remunera capitalul investit.
Bolitica iscal a ntreprinderii realizeaz aceast maximizare prin reducerea la minimum a
plilor de impozite !i taxe ctre stat. $ceast minimizare presupune ie interpretarea legilor iscale de
a!a manier nct s se obin un minim de impozit datorat !i pltit evaziune iscala legal, ie
reducerea plilor de impozite !i taxe prin nclcarea legilor iscale %evaziune iscala ilicit sau rauda
iscal&. $mbele ns presupun gestiunea unui risc generat de aciunile alate la limita legal sau n
aara acesteia. $cest risc va trebui cuantiicat de ctre management !i pus n balan n contrapartid cu
c!tigurile rezultate n urma aplicrii acestor strategii, cutndu-se !i aici maximizarea proitului.
Bolitica contabil presupune !i ea subordonarea unei comenzi din partea investitorului. Brin
politicile speciice de provizioane, amortizare, stocuri, recunoa!terea rezultatului n contractele de
construcii, a cheltuielilor cu dobnzile n perioada de investiii sau producie, de recunoa!tere a
veniturilor, !i multe altele, se poate manipula rezultatul exerciiilor, astel nct investitorul s poat
avea o marj de lexibilitate n recunoa!terea rezultatelor, decalndu-le n uncie de propriile
necesiti. n plus, tehnicile de contabilitate creativ pot mbunti n multe situaii valoarea activelor
nete, lichiditatea acestora, reu!ind astel s inlueneze n mod semniicativ valoarea aacerii. $ciunea
politicilor iscale !i contabile este una indirect asupra perormanei aacerii, n sensul c procesul
activ de realizare a aacerii nu este stimulat ntr-un el de aceste politici, ci ele au drept scop
prezervarea n cadrul aacerii a luxurilor monetare deja atrase !i orientarea lor ctre investitor !i
investiie. $ceast orientare va permite identiicarea de surse de inanare suplimentare care contribuie
la succesul aacerii.
5(9 M:-,r"*' d' 2o*""%: $"-%a*a ado2a' "n 4'd'r'a 63<,n::#"r"" 3'd",*," d' a$a%'r"
2omparativ cu celelalte ri ale 'uropei 2entrale !i de 'st, 0omnia oer urmtoarele avantaje
investitorilor5
- reprezint o pia importanta %aproximativ )),* milioane consumatori, iind !i cea de-a
doua pia a 'uropei 2entrale, dup Bolonia&7
- este poziionat la intersecia rutelor comerciale tradiionale, permind accesul la o pia de
peste );; milioane de consumatori, pe o raz de >;;; @m7
- este punctul de jonciune a trei coridoare de transport europene5
coridorul = F pentru autovehicule !i cai erate %<erlinFBragaF<udapestaF$radF<ucure!tiF2onstanaF
#stanbulD9alonic&7
coridorul , F coridor luvial %2onstana-<asarabi-1unre-Maine-0hin&7
coridorul - - nc n stadiul de proiect, pentru autovehicule !i ci erate %Ielsin@i-MoscovaDAiev-
"dessa-<ucure!tiD2onstana-$lexandroupolis&7
- are o localizare ideal care oer preuri competitive pentru bunurile care tranziteaz ntre
Marea 2aspic, Marea Geagr !i 'uropa de Pest7
- oer aciliti deosebite pentru navigaia maritim !i luvial F 2onstana iind cel mai
mare port la Marea Geagr %prin intermediul canalului 0hin-Maine-1unre, permite accesul
direct ntre Marea Geagr !i Marea Gordului&7
- acilitile oerite de zonele libere 2onstanaF<asarabi 9ud, cele situate de-a lungul 1unrii
%:alai, 9ulina, <rila, :iurgiu 2urtici&7
- are mai multe aeroporturi internaionale %<ucure!ti, 2onstana, /imi!oara, $rad, 9uceava&7
- are o reea naional de comunicaii din ibr optic, echipament digital de mare capacitate7
- are o reea de telecomunicaii mobile oarte bine dezvoltat, n sistem :9M, GM/D?'M97
- are inrastructura industrial oarte bine dezvoltat7
- are or de munc caliicat, relativ ietin, oarte bine instruit, n special n tehnologie, #/
!i inginerie7
- dispune de resurse naturale variate, terenuri agricole ertile !i un potenial turistic
semniicativ7
- existena reprezentanelor unor bnci internaionale %0aieisen <an@, 2itT <an@, $lpha
<an@, $<G $M0", #G: <an@, 2redit#nstalt etc&7
- ntreine relaii diplomatice cu >,C de ri7
- este membr a (G !i a numeroase organizaii internaionale7
- existena de nelegeri bilaterale !i tratate ntre 0omnia !i dierite ri, reeritoare la5
garanii mutuale, ncurajarea investiiilor, evitarea dublei impozitri.
Be lng avantajele prezentate mai sus, in decizia de a investii sau nu, un actor important l
constituie si politica iscala adoptata de autoriti, respectiv5
Frelaia dintre autoriti !i investitori, procedurile de control, atitudinea a de investitori7
stimulente economice acordate 7
acilitile iscale acordate7
procedurilor administrative n vederea nscrierii irmelor sau a actualizrii datelor legate de
Eviaa4 irmei7
volumul impozitelor si taxelor datorate, cotele de impunere practicate si diicultatea
metodologiilor de calcul7
stabilitatea legislaie iscale
Msurile de politic iscal promovate de autoritile iscale din ara noastr, pentru anul );>; ,
constau in5
I32o8",* 2' 4'n"
Majorarea mrimii scutirii anuale personale cu -;; lei, de la ,);; lei la H>;; lei7
Majorarea mrimii scutirii anuale pentru persoanele ntreinute cu >); lei, de la >CH; lei la
>H;; lei7
'xtinderea scutirii anuale pentru persoanele ntreinute a de tutore !i curatorul minorilor n
vrst de la >= la >H ani de rnd cu nietorul7
'xtinderea termenului cu * ani privind neimpozitarea venitului sub orm de dobnd obinut
de la depozite bancare, valori mobiliare corporative de ctre persoane izice !i juridice7
'xtinderea termenului cu * ani privind neimpozitarea venitului sub orm de dobnd obinut
de la depunerile membrilor pe conturile de economii personale n asociaiile de economii !i
mprumut7
Majorarea cotei impozitului pe venitul obinut din c!tigurile de la jocurile de noroc, de la >;.
la >H..
TVA
#ntroducerea cotei reduse a /P$ de H. la producia agricol primar n schimbul cotei standard
a /P$ de );.7
Majorarea cotei reduse a /P$ la gazele naturale !i gazele licheiate importate, livrate pe
teritoriul republicii, de la *. la C.7
9cutirea de /P$ a serviciilor de nregistrare de stat a persoanelor juridice !i a ntreprinztorilor
individuali !i de urnizare a inormaiei din registrele de stat respective7
'xtinderea restituirii /P$ la investiiile capitale eectuate n tractoare agricole !i orestiere7
(niicarea regimului iscal pentru asistena investiional !i tehnic, prin aplicarea doar a cotei
zero a /P$ la livrarea mrurilor, serviciilor destinate realizrii proiectelor respective.
A%%"8'
Majorarea cotelor accizelor la bere %cu )*.&, la igrile cu iltru %de = ori - componenta ad
valorem&, la benzin !i derivatele acesteia, motorin %cu *;.&, la parumuri !i ap de toalet, la
articolele de bijuterie %de + ori&, la autoturismele de lux %de ) ori&7
#ntroducerea accizelor la articolele de cristal %de **.&7
Majorarea cotelor accizelor la producia vinicol, buturile alcoolice tari !i buturile slab
alcoolice, aparataj electronic, alte autoturisme dect cele de lux %cu +,>. - componenta n sum
ix&7
#ntroducerea accizului la articolele de bijuterie care se realizeaz n ntreprinderi comerciale !i
lombarduri !i nu dispun de documente justiicative ce conirm achitarea accizelor.
I32o8",* 2' <,n,r"*' "3o<"*"ar'
#mplementarea etapei a doua a sistemului de impozitare a bunurilor imobiliare la valoarea de
pia5
garajele !i terenurile pe care acestea sunt amplasate !i loturile ntovr!irilor pomicole cu sau r
construciile amplasate pe ele ale persoanelor izice7 bunurile imobiliare cu destinaie comercial
!i industrial ale persoanelor juridice7
2alcularea impozitului pe bunurile imobiliare estimate la valoarea de pia de la gradul de inisare
a construciei acestor bunuri de *;. n schimbul a H;.7
'xcluderea coeicienilor de majorare a cotei impozitului pe bunurile imobiliare cu destinaie
locativ, amplasate n municipii !i ora!e %estimate la valoarea de pia&.
Ta?' *o%a*'
Majorarea cotei maxime a taxei pentru amenajarea teritoriului %de ) ori&7
Majorarea cotei maxime a taxei pentru unitile comerciale !i de prestri servicii de deservire
social %cu *;.&7
Majorarea cotei maxime a taxei pentru amenajarea localitilor din zona de rontier care au
birouri %posturi& vamale de trecere a rontierei vamale pentru autobuze, microbuze, camioane,
tractoare cu remorc, de la >; lei la =; lei, prin anularea acesteia pentru autoturisme, tractoare
!i alt tehnic agricol, motociclete, scutere7
8inalizarea implementrii principiilor de descentralizare administrativ !i administrare iscal
local, prin atribuirea 9erviciului de colectare a impozitelor !i taxelor locale a unciilor de
administrare iscal executate de primria mun. 2hi!inu !i <li, de la ;>.;>.);>>.
Ta?' r,"'r'
Majorarea cotelor taxelor rutiere la autoturismele nmatriculate n 0epublica Moldova, prin
distribuirea proporional a inluenei asupra inrastructurii rutiere7
Majorarea cotelor taxei pentru olosirea zonei de protecie a drumurilor din aara perimetrului
localitilor pentru amplasarea obiectivelor de prestare a serviciilor rutiere %de ) ori&.
A*' 3a-,r"
1ublarea cuantumului taxei de licen pentru activitatea n domeniul jocurilor de noroc7
#mplementarea preului minim de comercializare a buturilor alcoolice tari n comerul cu
ridicata !i cu amnuntul7
9peciicarea categoriilor de ageni economici care nu sunt obligai s instaleze terminale B"95
cei care nu eectueaz achitri n numerar sau care !i des!oar activitatea n localitile
rurale.
5(; E$'%' a*' 2o*""%"" $"-%a*' a-,2ra d"na3"%"" 3'd",*," d' a$a%'r"
Masurile de politica iscala adoptate de autoriti au avut drept scop, pe lng cre!terea veniturilor
bugetare si mbuntirea mediului de aaceri, stimularea investiiilor romane!ti si atragerea de
investiii strine.
E8iscalitatea %nivelul presiunii iscale si valoarea impozitelor percepute& este adesea citat drept unul
dintre criteriile de evaluare a gradului de atractivitate a unui teritoriu ca sediu pentru activiti
industriale, inanciare si comerciale4. 2onceptul de identitate competitiva teritoriala trebuie sa ie
rezultanta unui model de dezvoltare durabila care are drept obiectiv redeinirea echilibrului intre
actorii clasici de atractivitate a investitorilor 7pieele de desacere7 inrastructura si costurile de
transport , costurile orei de munca a cror erodare este evidenta si cei ai economiei cunoa!terii cum
ar i modelele de guvernanta economica si gradul de utilizare a instrumentelor /#2 7 competentele
speciice ale orei de munca mobilitatea si lexibilitatea acesteia precum si modelele de guvernanta
economica si capabilitile manageriale la nivel macro si microeconomic.
Be ling dezavantajele clasice ale capcitatii de absorbie a noilor tehnologii asistam si la incapacitatea
#MMurilor de a se adecva cerinelor de conormitate in concurenta iscala, ceea ce a condus la
intensiicarea ragilitii acestora in mediul concurenial. 1e aceea se impune o coordonare a modelarii
iscale si a transerului de cuno!tine, care sa se poteneze reciproc in beneiciul #MM urilor in scopul
crerii acelei reele de parteneriate stat Fntreprinztori, ce permit accelerarea trecerii la economia
inovrii si ntrirea poziiei competitive in teritoriu dar si la nivel naional a sectorului #MMurilor.
5(= Sra'."a E,ro2a /0/0
S,-'na<"*"a'a 2o*""%"*or 2,<*"%'
'xist trei direcii principale ale noii 9trategii 'uropa ););5 cre!tere inteligent, cre!tere durabil !i
cre!tere incluziv.
1omeniul prioritar E2re!tere inteligent4 are ca scop promovarea economiei bazate pe cunoa!tere.
$cest obiectiv poate i msurat prin dou dintre cele cinci obiective reprezentative ale ('5
+. din B#<-ul (' ar trebui s ie investit n cercetare !i dezvoltare !i
rata abandonului !colar trebuie s ie sub >;. !i cel puin =;. din tnra generaie
ar trebui s aib o specializare sau o diplom.
Obiectivele Creterii inteligente
Anul Romnia UE 27
Cheltuielile brute cu C&D, % PIB 2010 0,4 1,9
Rata abandonului colar 2! 2009 15,9 14,9
S,r-a: :'$, pe baza datelor 'urostat#
9tatele membre trebuie s transpun aceste obiective n obiective naionale !i traiectorii care s
relecte situaia actual din iecare stat membru !i nivelul care urmeaz s ie atins.
Brima int, de a investi +. din B#< n cercetare !i dezvoltare, a ost stabilit prin $genda ?isabona,
dar cheltuielile de 2K1 n 'uropa se situeaz sub ). %n comparaie, nivelul atinge ),C. n 9($ !i
+,=. n Maponia&. Mai mult, progresul este extrem de lent, cu o cre!tere de numai >,> puncte
procentuale n ultimii zece ani, !i numai !ase state membre care investesc mai mult de ). n 2K1, n
timp ce n majoritatea noilor state membre nivelul este mai mic de >..
0omnia se al printre rile cu cea mai sczut rat a investiiilor n acest domeniu, de numai ;,*H.
n );;H. 9ituaia s-a nrutit n );;-, cnd cheltuielile publice au revenit la nivelul existent naintea
boom-ului, respectiv ;,). din B#<. 2ontribuia slab a sectorului privat %mai puin de +;. din totalul
investiiilor n 2K1& se explic prin tipul de concuren pe piaa intern, bazat pe pre !i nu pe
inovare. n plus, ondurile publice pentru cercetare sunt utilizate ineicace, deoarece acestea nu reu!esc
s creeze un eect de rspndire n sectorul privat. 1e asemenea, exist o legtur slab ntre cercetarea
academic !i aplicaiile industriale. n (', pe de alt parte, principala contribuie vine din sectorul
ntreprinderilor !i, spre deosebire de 0omnia, sectorul privat nonproit, de asemenea, investe!te n
2K1.
8igura nr. 2heltuieli interne brute cu 2K1, pe sursa ondurilor, n );>;
2ategoria inovare !i cercetare include totu!i indicatori dintr-o gam larg de sectoare F acces la
internet, exporturi de nalt tehnologie sau e-guvernare F !i toate cele trei sectoare sunt subdezvoltate
n 0omnia, n comparaie cu media ('. Brogresele realizate n ultimii ani n domeniul legat de
utilizarea internetului sunt semniicative. Brocentul gospodriilor care au acces la internet acas este de
numai +H., comparativ cu C*., media (', dar a crescut n mod constant n ultimii ani, cu un ritm
rapid %doar >=. n );;,&. 0ata de penetrare broadband %numrul de conexiuni dedicate, de mare
vitez, la >;; de locuitori&, pe de alt parte, este aproape cel mai sczut n (' %penultimul loc, cu
>),+.&. 2omerul electronic este, de asemenea, un domeniu n care dierena dintre 0omnia !i media
la nivelul (' este important %n );;,, doar >,). din cira total de aaceri a irmelor provenea din
comerul electronic prin internet, n timp ce procentul ajunge la =,). n ('&, dar nivelul s-a triplat a
de anul precedent. '-guvernarea, pe de alt parte, este un sector extrem de subdezvoltat F rata
disponibilitii online de e-guvernare %msurat ca procent din ); de servicii de baz care sunt n
totalitate disponibile online& este de numai =*. a de ,=. medie (' %n );>;& !i utilizarea e-
guvernrii de ctre persoane izice !i ntreprinderi este cea mai mic din (', deC. !i =>., comparativ
cu +;. !i, respectiv, ,>. media ('.
$bandonul !colar reprezint, de asemenea, un punct de interes pentru 9trategia 'uropa ););.
Brocentul populaiei n vrst de >H-)= ani cu cel mult nvmnt secundar inerior %!i r alt
educaie sau ormare& este vizat s coboare sub >;.. n );;H, cota de abandon !colar a ost >=,-. n
(' !i >*,-. n 0omnia.
"biectivul cre!terii inteligente este pus n pericol de poziia iscal diicil. 2re!terea datoriei publice
%de!i aceasta se menine mult sub media ('& !i constrngerile bugetare n urma acordului 8M# ridic
semne de ntrebare cu privire la capacitatea 0omniei de cre!tere a cheltuielilor publice n domeniul
inovrii !i educaiei pe termen scurt !i mediu.
(nul dintre obiectivele stabilite prin 9trategia 'uropa );); este ca ,*. din populaia n vrst de );-
C= de ani s ie angajat. (n obiectiv principal spre care sunt ndreptate politicile de ocupare este cel al
unei rate medii de ocupare pentru (' de ,;. per total !i de cel puin C;. pentru emei, pn n );>>.
"biectivele nu par oarte ambiioase, avnd n vedere c n );;- rata de ocupare a ost C*,-. !i *-,>.
pentru emei, dar recesiunea care a lovit economia mondial n );;- a avut un impact masiv asupra
pieei orei de munc. Brin urmare, mbuntirea continu a indicatorilor n ceea ce prive!te ocuparea
orei de munc este probabil s i ncetat, iar trendul ar putea i chiar invers.
O<"'%"4'*' JCr'!'r"" "n%*,8"4'K
Anul Romnia UE27
Rata de ocu"are 2010 57,4 65,9
Rata ri#cului #$r$ciei du"$
tran#%erurile #ociale
2009 23 17
S,r-a: :'$, pe baza datelor 'urostat
n 0omnia, rata de ocupare este sub media (' %*,,=.&, iar discrepanele dintre brbai !i emei sunt
mai mari %C*,,. a de *),*.&. $ceste dierene sunt chiar mai semniicative n privina ratei de
ocupare a persoanelor n vrst %doar +=,=. pentru emei, comparativ cu *+. pentru brbai&.
"biectivul cre!terii ratei ocuprii orei de munc este de o importan covr!itoare pentru 0omnia. n
opinia noastr, este cel mai important obiectiv al 9trategiei 'uropa ););.
n prezent, mai mult de patru milioane de romni din populaia activ nu sunt angajai F cel puin nu n
0omnia, !i nu n economia ormal. 1ac aceast cir se va mbunti, veniturile bugetare, de
asemenea, se vor mbunti n mod semniicativ, iar nevoia de transeruri sociale va scdea. 2u toate
acestea, atingerea acestui obiectiv nu este suicient pentru asigurarea din nou a unor rate ridicate de
cre!tere economic, ntruct rata de ocupare a crescut doar marginal n perioada boom-ului precedent.
Mai exact, sunt necesare politici active, att la nivelul administraiei centrale, ct !i locale.
?upta mpotriva excluziunii sociale este unul dintre obiectivele politicii (' n domeniul social.
"biectivul stabilit n 9trategia 'uropa );); are drept scop reducerea cu ); de milioane a numrului
persoanelor expuse riscului de srcie pn n ););. Msurat ca pondere a persoanelor cu un venit
echivalat disponibil sub pragul riscului de srcie, care este ixat la C;. din valoarea mediei naionale
echivalat cu venitul disponibil %dup transerurile sociale&, indicatorul ajunge la )+. n 0omnia, al
doilea cel mai mare nivel n ('.
(n indicator oarte sensibil este inegalitatea distribuiei veniturilor, msurat ca raport ntre veniturile
totale obinute de primii );. din populaie %cu cel mai ridicat venit& cu cele ale ultimilor );. din
populaie %cu cele mai mici venituri&. 1in acest punct de vedere, 0omnia are un grad oarte ridicat de
inegalitate a veniturilor, care parial poate i explicat prin cota unic de impozitare.
Inegalitatea distribuiei veniturilor, 2010
< 4 4,1 5 5,1 !
" Au#tria
" Re"ublica Ceh$
" Danemarca
" Un&aria
" 'inlanda
" (lo)acia
" (lo)enia
" (uedia
$ Belgia
$ Cipru
$ Estonia
$ Frana
$ Germania
$ Irlana
$ !u"em#urg
$ $alta
$ %lana
$ Gre&ia
$ Italia
$ !ituania
$ 'olonia
$ (pania
$ )egatul *nit
$ Bulgaria
$ !etonia
$ 'ortugalia
$ )om+nia ,7-
2re!terea inegalitii !i excluziunii sociale n perioade de cre!tere economic ar trebui s ie un motiv
serios de ngrijorare, n special avnd n vedere c boom-ul a ost precedat de o criz, care, cel mai
probabil, a accentuat inegalitatea !i excluziunea social. 'ste de datoria guvernului s elaboreze
mecanisme !i s promoveze acele motoare de cre!tere care s mpiedice o viitoare agravare a acestor
indicatori. " cre!tere economic ce exclude cea mai mare parte a populaiei, care nu reu!e!te s reduc
inegalitatea !i s majoreze coeziunea social, are o valoare mic !i nu este de dorit#
5(> Cor'*ar'a "n-r,3'n'*or d' 2o*""%: $"-%a*: %, o<"'%"4'*' .,4'rna3'na*' .'n'ra*'
Bolitica iscal joac un rol de prim ordin n cadrul politicilor aplicate de guvern pentru realizarea
principalelor obiective macroeconomice care sunt, de obicei, multiple %de exemplu5 un nivel ridicat de
ocupare a orei de munc7 o rat ridicat de cre!tere economic7 stabilitatea preurilor7 echilibrul
balanei de pli externe, !.a&, utiliznd instrumente speciice integrate n sistemele iscale aplicate la
un moment dat.
2aracterul predominant politic al deciziilor de natur iscal ace ca nici un impozit sau tax s nu
rspund concomitent tuturor categoriilor de obiective F privind randamentul, eicacitatea economic
!i echitatea social.
$naliza implicaiilor unui sistem iscal, a unui impozit sau a unei msuri iscale, n realizarea
multiplelor obiective, se realizeaz sub aspect inanciar, iind legate de distribuia veniturilor actorilor
de producie care sunt utilizai n abricarea produciilor !i, de asemenea, cea mai mare parte a
msurilor de politic economic sunt de natur inanciar, orice msur guvernamental presupunnd
inanarea ei din onduri publice.
8undamentarea viziunii asupra perormanei managementului politicii iscale, pe lng precizarea cu
claritate a rolului impozitelor !i a estimrii veniturilor publice care se a!teapt s se obin pentru a
inana cheltuielile asumate, presupune luarea n considerare !i a relaiilor complexe care se stabilesc
ntre elementele economice F ca materie impozabil F !i structura elementelor tehnice speciice
iecrui tip de impozit sau tax asupra cruia intervine decidentul public pentru a
modiica sau inluena anumite comportamente economice.
9peciicul microeconomic al comportamentului agenilor economici individuali, acela de optimizare a
unei uncii obiectiv speciice - cum ar i maximizarea unei uncii de utilitate al crei argument este
consumul sau maximizarea proitului obinut de o irm productoare - se transpune la nivel
macroeconomic prin nsumarea cererilor tuturor consumatorilor, obinnd cererea agregat, respectiv
prin nsumarea tuturor oertelor productorilor, obinnd oerta agregat a economiei.
n concepia economi!tilor din epoca modern, conorm teoriei neoclasice a distribuiei alat n prim
plan, interaciunea dintre orele care determin cererea !i oerta, concomitent cu determinarea alocrii
resurselor ntre dierite linii de producie, determin n acela!i timp 3att preurile actorilor de
producie ct !i cota care i revine iecrui actor n ormarea venitului naional total488.
Be de alt parte, proporia din venitul naional aerent veniturilor statului necesare inanrii
cheltuielilor colective, se constituie prin stabilirea sarcini iscale diereniate ale contribuabililor
individuali determinate de acceptarea pe scar larg a 3principiului capacitii contributive4,
majoritatea susintorilor acestei concepii iind inluenai de teoria utilitii inale sau marginale a
venitului, acest principiu permind statului s-!i exercite uncia de redistribuire.
n consecin, msurile de natura politicii iscale prin natura lor sunt adresate structurilor economice
reprezentate prin cotele din venitul naional care revin dieritelor sectoare sau sub-sectoare& !i care prin
mecanismul costurilor !i al preurilor inlueneaz n cele din urm nivelul !i structura consumului
inal.
$stel, evoluia diereniat n timp a structurii veniturilor individuale le ncadreaz pe acestea n
dierite categorii reglementate de impozitare, iar pentru c toate veniturile aparin ntr-o orm sau alta
persoanelor individuale %populaiei&, inlueneaz numrul contribuabililor reali !i cderea acestora sub
incidena unor cote diereniate de impozitare %mai mici sau mai mari&. $ceasta conduce n inal la un
anumit nivel agregat !i o anumit structur a veniturilor iscale care vor alimenta bugetul, suportate de
contribuabilii reali !i scoase astel, de sub aciunea legilor pieei.
1ac avem n vedere rolul economic !i social al politicii iscale, prin msurile luate se urmre!te
blocarea sau accelerarea schimbrilor la nivelul structurii economice. $ltel spus, este vorba de
ncercrile de a ncuraja, susine sau controla evoluia anumitor ramuri, sectoare, ntreprinderi, grupuri
sociale, etc.
Butem astel, concluziona aptul c orice strategie a politicii iscale care nu ine seama de tendina
gradual a mrimilor unor agregate iscale intermediare F baze de impozitare, cote eective de
impozitare, gradul de eroziune al bazei impozabile - risc s rmn n practic r eectul scontat.
bugetul public este alimentat pe seama veniturilor bugetare care se constituie ca urmare a redistribuirii
B#<, reprezentnd indicatori de msurare a inalitii politicii iscale. n acela!i timp, evidenierea
producerii eectelor directe !i indirecte n interaciune cu toate celelalte politici care acioneaz ntr-un
anumit context economic real al luxurilor de venituri !i cheltuieli este realizat prin indicatorii
contabilitii naionale %sub orma operaiunilor cu bunuri !i servicii, de repartiie, inanciare sau de
modiicare a patrimoniului&.
Po*""%a d' %o'8",n'- o<"'%"4'
l convergenta %sprijinirea regiunilor ramase in urma din punctul de vedere al dezvoltrii
economice&
l competitivitatea regionala si ocuparea forei de munca %sprijinirea regiunilor, altele dect cele
ramase in urma ca nivel de dezvoltare, pentru atingerea tintelor $gendei ?isabona&
l cooperarea teritoriala europeana %promovarea dezvoltrii echilibrate a ntregului teritoriu
comunitar, prin ncurajarea cooperrii si schimbului de bune practici intre toate regiunile
(niunii 'uropene&.
D"-r"<,#"a <,.',*," Un",n"" E,ro2'n'
F"-%a*"a'a
#n ceea ce prive!te aspectele legate de iscalitate si paraiscalitate controalele raman in sera de
preocupare majora pentru investitori si solicita continuarea acordrii unei atenii deosebite in
prioritile de reorma.
#n ciuda eorturilor serioase ntreprinse de :uvern pentru mbuntirea situaiei in acest domeniu,
controalele continua sa ie in topul preocuprii investitorilor.0eorma in acest sector este complicata,
deoarece implica un numr mare de instituii.#MM-urile solicita schimbri, nu numai in ceea ce
prive!te legislaia si reglementrile, dar si in ceea ce prive!te cultura si mentalitatea uncionarilor la
nivel operaional.
1e asemenea, birocraia reprezint o problema importanta avnd in vedere ca managerii #MM-urilor
aloca aproximativ +;. din timpul lor problemelor birocratice %raportri& mult mai mult in comparaie
cu alte tari din regiune.
0educnd, de exemplu, numrul rapoartelor inutile, un manager al unei companii va putea aloca mai
mult timp activitilor curente, determinnd astel o reducere a costurilor de producie si implicit,
investiii suplimentare, activiti inovatoare care ar trebui sa mbunteasc productivitatea si
competitivitatea in ansamblu.
1in punct de vedere al aplicrii unor masuri iscale adecvate #MM-urilor, este necesara asigurarea unui
mediu stimulativ si nediscriminatoriu, masurile ntreprinse trebuie sa se concentreze pe consolidarea
stabilitii, transparentei si predictibilitii cadrului iscal. #n acela!i timp,vor i ndeplinite condiiile de
claritate, coeziune si corelare in elaborarea legislaiei iscale iscale prin adaptarea continua la cerinele
mediului de aaceri.
$ceste elemente se regsesc pe termen mediu al politicii iscale in cadrul 39trategiei iscal-bugetare a
:uvernului 0omniei );>>-);>+4, care este documentul de politica publica ce stabile!te obiectivele si
prioritile in domeniul iscal.
1e asemenea, se considera ca problematica iscalitii trebuie tratata corelat in cadrul documentelor de
planiicare strategica guvernamentala privind politicile iscale si de ocupare, innd cont si de
angajamentele :uvernului 0omniei in ata instituiilor internaionale %acordul cu 8M#-('-#8#, acord
care a impus reconigurarea coordonatelor politicii iscale&.
Pr'3"-'*' ,n," 3'd", $"-%a* o2"3 2'nr, d'84o*ar'a a$a%'r"*or
Mediul de aaceri subliniaz nevoia ca autorit ile s urmreasc o strategie iscal pe termen mediu i
lung i s i concentreze eorturile pentru diminuarea recven ei modiicrilor legislative. $stel,
aproximativ +=. dintre participan i sus in c premisa pentru un mediu iscal propice dezvoltrii
aacerilor este stabilitatea legisla iei. n acest el, mediul de aaceri i poate stabili i urmri o strategie
coerent i un buget durabil.
1e asemenea, )). dintre participan i opteaz pentru introducerea unor proceduri clare n
administrarea iscal. 1e i s-au cut progrese pe linia introducerii contului unic pentru plata taxelor
sau legate de depunerea electronic a declara iilor, mecanismul iscal nu este nc oarte bine pus la
punct. $stel, necorelarea procedurilor administrative atrage n practic costuri suplimentare pentru
companii i ntrzieri n derularea activit ii.
2hiar dac, la nivelul paraiscalit ii, situa ia s-a mbunt it n ultima vreme, ea este departe de a i
optim, >C. dintre participan i considernd c reducerea numrului de impozite, eventual comasarea
lor, ar i o msur esen ial n eicientizarea procesului administrativ de colectare i control.
mbunt irea cuno tin elor unc ionarilor publici reprezint o prioritate pentru >*. dintre
responden i, opinia general iind c nivelul sczut de pregtire este una dintre cauzele
disunc ionalit ilor aprute n administrarea iscal a
Ca#itolul 4$ %tudiul de ca&
2hestionarul a cuprins ntrebri nchise cu rspuns unic sau rspuns multiplu, precum i ntrebri
matrice cu rspunsuri multiple. 0espondenii au avut, de asemenea, oportunitatea de a aduga
observaiile lor n cazul n care rspunsurile urnizate nu reprezentau pe deplin punctul lor de vedere.
2irele de la ntrebrile cu rspuns multiplu relect procentul n unc ie de numrul total al
rspunsurilor oerite la ntrebrile respective
In-a<"*"a'a $"-%a*:& o 2r'o%,2ar' 2'r3an'n: 2'nr, %onr"<,a<"*"
n contextul crizei economice i al msurilor vehiculate de autorit i ca posibile alternative pentru a
mri ncasrile la bugetul de stat, companiile i-au conturat o opinie oarte clar cu privire la modul n
care aceste msuri pot avea un impact semnicativ asupra aacerilor lor.
2re terea contribu iilor sociale aerente costului salarial ar i, n acest context, o msur nociv n
opinia a peste +C. dintre participan ii la studiu. Be ondul declinului economic i al problemelor de
lichiditate din pia , o astel de cre tere nu ar ace dect s majoreze costul companiilor cu angaja ii,
putnd grbi deciziile de restructurare sau disponibilizare a personalului. Mai mult, la nivel
macroeconomic, tot bugetul de stat ar putea i aectat, prin cre terea cheltuielilor bugetare cu angaja ii
disponibiliza i sau prin diminuarea ncasrilor la buget #
Be de alt parte, implementarea unei strategii de reducere treptat a contribu iilor sociale poate deveni
un instrument iscal de stimulare a competitivit ii 0omniei, ncurajnd atrac ia i men inerea or ei
de munc, mai ales a celei caliicate, prin prisma integrrii europene i a liberei circula ii a or ei de
munc la nivel european.
Bosibila cre tere a cotei de /P$ reprezint un alt motiv de ngrijorare pentru )*. dintre companiile
chestionate, ntruct orice procent n plus peste nivelul actual ar cre te costul produsului sau al
serviciului comercializat, avnd impact direct asupra puterii de cumprare la nivelul consumatorului
inal.
1e asemenea, )). dintre responden i au indicat drept motiv de ngrijorare cre terea cotei unice de
impozit pe proit. 2ota unic reprezint unul dintre principalii actori care au conerit, cel pu in pn
acum, un anumit grad de stabilitate i predictibilitate n mediul de aaceri, precum i competitivitate n
zon#
M:-,r" d' <,n: 2ra%"%:& $a%or" d' -"3,*ar' '%ono3"%:
0esponden ii au creionat i un clasament cu msuri iscale punctuale, care pot contribui la stimularea
mediului de aaceri i la men inerea obiectivelor strategice de dezvoltare, trei asemenea msuri
conducnd deta at n agenda contribuabililor.
n contextul n care contribuabilii au acces din ce n ce mai redus la creditarea pentru investi ii, prima
op iune n rndul oamenilor de aaceri %)=. dintre responden i& este scutirea de impozit pe proit
pentru proitul reinvestit. /otu i, o astel de msur ar i cu adevrat beneic n condi iile unei scutiri
reale la care s aib acces to i contribuabilii, indierent de mrime sau de domeniul de activitate. n
prezent, propunerea legislativ pentru introducerea msurii men ionate nu ndepline te aceste criterii,
avnd ca eect doar amnarea momentului impozitrii.
#ntroducerea unui plaon pentru nivelul contribu iilor sociale este o msur important pentru )+.
dintre companiile chestionate. n contextul n care nivelul actual al contribu iilor sociale reprezint
unul dintre cele mai importante costuri pentru companii, plaonarea acestora ar ncuraja atragerea
or ei de munc caliicat i reten ia angaja ilor, sporind totodat competitivitatea la nivel european.
2ea de-a treia msur pe care responden ii o consider extrem de important vizeaz mecanismul de
rambursare a /P$-ului7 >H. din responden i spun c implementarea unor proceduri clare i rapide de
rambursare ar debloca criza de sistem prezent n acest domeniu#
Coa ,n"%:& ,n <'n'$"%", ,3<r" d' %onrad"%#""
0omnia a sesizat n mod corect c, pentru o pia emergent care are nevoie s creasc gradul de
atractivitate pentru investitori i apeten pentru dezvoltarea aacerilor deja existente, impozitarea
direct trebuie s suere o modiicare esen ial.
(n pas n direc ia bun a ost introducerea cotei unice de impozit pe proit de >C. i reglementarea
acestuia de o manier unitar, alturi de celelalte impozite ntr-un singur text de lege, 2odul 8iscal.
$stel s-au creat premisele unui cadru de reglementare avorabil, u or de n eles i de aplicat.
Majoritatea companiilor chestionate %C>.& spun ns c legisla ia iscal aerent impozitului pe proit
este complicat, n parte pentru c textele de lege sunt ambigue, iar normele de aplicare insuicient de
clare i coerente.
'xemple ntlnite n practica ultimilor ani se reer la tratamentul iscal al tranzac iilor eectuate de i
n cadrul asocierilor n participa iune, unde cerin ele impuse de legisla ia impozitului pe proit sunt
contradictorii cu cele de /P$. 9imilar, opera iunile de leasing trebuie analizate oarte atent, att din
perspectiva impozitului pe proit, ct i a /P$-ului, pentru a putea i n conormitate cu ambele
legisla ii. (n alt exemplu, de oarte mare actualitate n contextul crizei economice, este legat de
scoaterea din eviden a creanelor nencasate i tratamentul iscal aerent %impozit pe proit versus
/P$&.
(n procent de H. dintre contribuabilii intervieva i consider cadrul de reglementare al impozitului pe
proit ca iind extrem de complicat, n primul rnd pentru c legisla ia nu este aliniat la realit ile
economice interna ionale, unde restructurrile sau alte tranzac ii soisticate au loc din ce n ce mai
recvent. Be aceast linie, legisla ia iscal n materie de reorganizri, uziuni, divizri, transeruri de
linii de business ar trebui clariicat i extins n sensul introducerii, explicrii i aplicrii conceptului
de neutralitate iscal. #nsuicient dezvoltate rmn i regulile reeritoare la restructurarea datoriilor sau
transerul portooliilor de crean e.
I32o8",* %, r'#"n'r' *a -,r-:& o a?: $:r: .7"d d' ,"*"8ar'
n domeniul iscalit ii interna ionale 0omnia a avut o evolu ie legislativ continu. Be parcursul
ultimilor ani, au ost implementate prevederi importante din legisla ia european, cum ar i
transpunerea directivei privind pl ile de dobnzi i redeven e ntre ntreprinderi asociate, a directivei
privind regimul iscal comun care se aplic societilor-mam !i ilialelor acestora din dierite state
membre sau a directivei privind regimul iscal comun aplicabil reorganizrilor ntre societ ile din
dierite state membre ('.
/otu i, aproape C;. dintre participan i consider acest impozit ca iind unul complicat sau oarte
complicat. Motivul este c obliga ia calculrii, pl ii i declarrii acestui tip de impozit revine n cele
mai multe cazuri contribuabililor romni n numele nereziden ilor, prin mecanismul re inerii la surs.
"pinia general mprt it de participan ii la studiu este c diversele autorit i de reglementare %<anca
Ga ional a 0omniei, 2omisia Ga ional a Palorilor Mobiliare, 2omisia de 9upraveghere a
$sigurrilor, etc.& trebuie s ac un eort comun alturi de Ministerul de 8inan e i s i asume
mpreun responsabilitatea dezvoltrii unui cadru iscal coerent i consecvent n materia impozitelor cu
re inere la surs.
9eparat, participan ii au declarat c modul de calcul, plata i obliga iile declarative reeritoare la acest
impozit nu ridic probleme.
Ta?a 2' Va*oar' Ad:,.a:& %:*%@",* *," A7"*' d"n $"-%a*"a'a ro3@n'a-%:
ncepnd cu > ianuarie );;,, data aderrii 0omniei la (niunea 'uropean, legisla ia de /P$ nu
reglementeaz doar aplicarea corect a unei taxe, ci implementeaz un sistem complex de monitorizare
i raportare a tranzac iilor cu bunuri i servicii pe teritoriul comunitar. $stel, legisla ia /P$ devine
undamental pentru buna unc ionare a pie ei unice i pentru asigurarea concuren ei loiale n spa iul
comunitar.
n acest context de cre tere semniicativ a complexit ii sistemului de /P$, H>. dintre companiile
respondente au men ionat c legisla ia de /P$ este complicat sau oarte complicat. $cest procent
dep e te sensibil gradul de complexitate indicat de companii n cazul altor impozite. n plus, /P$-ul
reprezint, n opinia a +*. dintre responden i, cel mai problematic aspect cu care se conrunt n
rela ia cu autorit ile.
2u privire la strategia iscal pe termen lung a 0omniei, >H. dintre responden i consider prioritare
msurile de bun practic implementate de alte state europene, precum amnarea pl ii /P$ la
importuri sau grupul de /P$. $mnarea pl ii /P$ n vam este perceput ca o acilitate important
pentru companiile importatoare, contribuind astel la dezvoltarea 0omniei ca centru logistic regional.
9eparat, implementarea grupului de /P$ reprezint o modalitate de a mbunt i luxurile de numerar
n cadrul grupurilor de companii, putnd contribui la decongestionarea sistemului actual al
rambursrilor de /P$.
A,ono3"a $"-%a*:& ,n 2r'ro.a"4 *o%a* %onro4'r-a
1intre toate impozitele i taxele instituite de stat att la nivel central, ct i teritorial, impozitele i taxele locale provoac la prima vedere cele mai multe
controverse. Bercep ia este mpr it n mod egal ntre o evaluare optim %+*.& i complicat %+).& a acestui sistem de impunere.
"pinia responden ilor este justiicat de caracteristicile aacerii pe care o reprezint. 2ompaniile care
opereaz iliale i sucursale la nivel na ional maniest o real nemul umire a de sistemul de
autonomie local de stabilire i percep ie a drilor, cu att mai mult cu ct ndeplinirea obliga iilor
iscale locale implic alocarea de personal i resurse administrative semniicative.
"pinia general este c sistemul impozitelor locale este netransparent i, poate, cel mai diicil n
materie de interpretare, autorit ile locale i cele centrale iind de cele mai multe ori n disonan .
R'$or3a 6n a2ara,* $"-%a* 6n%'2' %, $a%or,* ,3an
1oi dintre actorii care inlueneaz n mod decisiv atitudinea inspectorilor pe perioada controlului
sunt mrimea societii controlate !i autoritatea competent la care este arondat.
(na dintre condiiile stringente pentru mbuntirea mediului iscal este componenta de administrare
iscal. 'ste vorba de procedurile pe care contribuabilii le au la ndemn !i pe care trebuie s le
urmeze pentru a-!i ndeplini obligaiile iscale. 1e la momentul nregistrrii iscale pn la ncetarea
activitii, companiile trebuie s urmreasc un ciclu continuu de conormitate delimitat pe mai multe
componente, dintre care cele mai importante sunt cele declarative !i de plat.
Be linia relaiilor dintre contribuabili !i autoritile iscale, ,;. dintre respondeni au caracterizat
relaia ca iind una bun. 1in discuiile avute, ns, participanii au subliniat c acest rspuns are n
vedere mai degrab o privire de ansamblu, n strns legtur cu statutul lor de buni platnici. $cest
rspuns trebuie privit !i dintr-o alt perspectiv, n condiiile n care **. dintre respondeni au
remarcat c relaia lor cu autoritatea iscal depinde de departamentul sau unitatea speciic cu care
intr n contact#




$nexa nr. >
Goi abordri n managementul public
?inii directoare 'xplicitarea semniica iei $rgumentare
>. Broesionalizarea
managementului n
sectorul public
2ontrol activ, vizibil,
nediscriminatoriu a
organizaiilor din partea
persoanelor din top
management
0spunderea necesit
delegri clare de
responsabilitate n
aciune, !i nu diuzie de
putere
). 9tandarde explicite !i
msuri pentru
susinerea
perormanei
'ste necesar deinirea
obiectivelor, intelor,
indicatorilor de succes,
preerabil exprimate
cantitativ, n special pentru
serviciile proesionale
0spunderea necesit o
deinire clar a
obiectivelor, eiciena
necesitnd o viziune
puternic spre realizarea
obiectivelor
+. #ntensiicarea
controlului outputului
$locarea resurselor !i a
recompenselor trebuie s ie
n strns corelare cu
msurarea perormanei,
trebuie de asemenea
diminuat centralizarea
birocratic att de larg
rspndit n rndul
personalului
Gecesitatea de a se
ocaliza pe rezultate si
nu pe proceduri
=. 9porirea eortului pe
satisacerea clientului
!i cre!terea calitii
Broesionalizarea serviciului
public pentru ceteni ntr-un
mod unitar, orientarea spre
public !i nu spre dominana
urnizorului de servicii
9chimbarea mentalitii
in prestarea serviciului
public prin
solicitudine,convenienta
*. "rientarea spre
supleea structurilor
din sectorul public
1emantelarea vechilor
uniti Emonolitice4 ormale,
transormarea acestora n
entiti corporatiste orientate
pe produse, autonome
operaional, pe bugete
descentralizate on-line,
mecanismele de guvernare a
tranzaciilor intre ele iind
speciice pieei libere
Gevoia de a crea uniti
u!or de condus, care s
poat s separe
interesele produciei !i
aprovizionrii, s c!tige
avantaje eiciente prin
olosirea de contracte tip
ranciz att n interiorul
ct !i n aara sectorului
public
C. Bromovarea delegrii
de autoritate pe linia
ierarhica
ndeprtarea de modele
ierahizate, ocalizarea pe
principiul c nivelele
ierarhice locale trebuie s ie
libere s-!i exercite autoritate
Gecesitatea managerilor
de a prelua iniiative n
legtur cu domeniile
locale de intervenie, n
scopul realizrii
asupra resurselor !i
personalului ca o consecin a
necesitii autoritilor locale
de a i aproape de
comunitatea teritoriala pe
care trebuie ghideze in mod
responsabil si transparent.
obiectivelor !i a obinerii
de rezultate eiciente
,. 9chimbarea
mentalitii ctre o
competiie mai
puternic n sectorul
public
0ealizarea de contracte la
termen precum !i a
procedurilor de licitaii
publice
#ntensiicarea rivalitii
in plan teritorial ca si
catalizator al diminurii
costurilor !i stabilirea de
standarde adecvate
H. "rientarea spre
subsidiaritate pe
orizontala !i
outsourcing
Bromovarea implicrii
organizaiilor proit !i non
proit n producerea de
servicii publice, separarea
responsabilitilor privind
politica decizional de
urnizare a serviciilor
teritoriale
Bermite relaii
concureniale intre
urnizorii de servicii, n
scopul meninerii
lexibilitii !i s
promoveze
responsabilizarea
-. "rientarea spre stilul
de aplicare a
procedurilor
manageriale din
sectorul privat
Bromovarea eticii in prestarea
serviciului public 7
lexibilitate ridicat pentru
angajare !i stimulare !i o mai
bun utilizare a tehnicilor de
analiz a perormanelor
Gevoia de a olosi n
cadrul managementului
public a instrumentelor
de management
consacrate n
managementul privat
>;. Bromovarea
rigurozitii si
monitorizarea stricta a
utilizrii resurselor
/ierea costurilor directe,
cre!terea disciplinei n
munc, rezistena n aa
cererilor sindicale, limitarea
costurilor birocraiei pentru
mediul de aaceri-luidizarea
serviciul public
9trategii perormante de
alocare a resurselor
>>. $ccentul pus pe noile
tehnologii
8acilitarea interaciunii dintre
ageni !i departamentele
administraiei, !i ocalizarea
pe indicatorii de eicienta
(tilizarea pe scara larga
a #/2,!i eicientizarea
procedurilor in
urnizarea serviciilor
publice
$nexa nr. )
C7'-"onar 2"*o - E4a*,ar'a n"4'*,*," d' "n'ra% ",n' 6n %adr,* %o3,n": "" d' r'$'r"n :
1e explicat in text la cine ne reerim cind spunem comunitatea de reerinta5
-experti independentiDasociatii de consultantaDpracticieni in iscalitate
-responsabilitatea teritorialaDlocala de implementare a politicii economice
-mediul academic si de cercetare
-reprezentatii #mmurilorDmanagerDactionariDmanagerul inanciarDauditorul intern extern
-experti europeni pentru aromonizare pol iscale si ghid de introducereDadaptare a bunelor practici
$plicare aacestui chestionar are ca scop
>.#1'G/#8#2$0'$ diicultatilor pe ond%problematica iscalitatii& si pe orma-2"M(G#2$0'$
intre grupurile de mai sus in beneiciul #mmurilor
). 8ormularea de solutii de atenuare a vulnerabilitatilor identiicate la pct >
+.'laborare aunui ghid de bune practici #G 0'/'$($ 1' 2(G"9/#G/' 8"0M$/$ 1' 2'# 1'
M$# 9(9 cu scopul monitorizarii implemnetarii celei mai potrivite solutii de la pct)
PUTETI FOLOSI GRAFICELE LUI )OGDAN DACA SCFIM)ATI CORESPUNZATOR
ITEM URILE-ad"%a 2r'*,%rar"*' ?*- a*' *," 2' '-an"on,* d' =00-MI SE PARE MULT DAR
AVIND IN VEDERE GRUPELE DE MAI SUS RAMINE PLAUZI)IL CA S ANU VA
CFINUITI F TARE(
C7'-"onar 2"*o %o32'""4"a'
'valuarea nivelului de interac iune n cadrul comunit ii de reerin
Mar%a " r:-2,n-,* %or'-2,n8:or *a
,r3:oar'*' 'n,n ,r" $o*-"nd -%a*a "nd"%aa
> U dezacord total5)Udezacord7 +Uara opinie7
=U accord7 * U acord total5
>

) +

= *

>. Faa d' a2*"%ar'a -"-'3a"%a a
2r"n%"2""*or -,<-"d"ar":#"" -"
2ro2or#"ona*":#"" "n *'."-*a#"'& --ar 2,'a
d"$'r'n#"a 6n $,n%#"' d' 3:r"3'a
6nr'2r"nd'r""& 3od,* 6n %ar' '-' '*a<ora:
!" a2*"%a: *'."-*a#"a B-a -' 2r'4ad: d'
'?'32*, a?' 3a" r'd,-'& %'r"n#' 3a"
r'd,-' %, 2r"4"r' *a ra2or:r"& 2ra.,r" -a,
2'r"oad' d' ran8"#"' 3a" *,n."C L
). Ar 2,'a $" ,"*a "nrod,%'r'a d' da'
%o3,n' 2'nr, "nrar'a "n 4".oar' a
*'."-*a#"'" r'*'4an' "n do3'n",* IMM -"E-a,
2,<*"%ar'a ,n'" d'%*ara#"" an,a*' 2'
*'."-*a#"'L
+. Con-"d'ra#" n'%'-ar' a*' 3a-,r"
-,2*"3'nar' 2'nr, r'd,%'r'a
%on-r@n.'r"*or ad3"n"-ra"4' %ar'
632o4:r'a8: IMM-,r"*' L
=. Cr'd'#" %a '-' n'%'-ar %a *a n"4'*,*
-a'*or 3'3<r' a*' UE -a -' "a 3a-,r"
-,2*"3'nar' 2'nr, -"3,*ar'a -2"r",*,"
anr'2r'nor"a* 2r"n 'd,%a#"'L
*. Ar 2,'a $" "32oran: r'd,%'r'a 3a"
-'3n"$"%a"4: a "32,*," -" %o-,r"*or 2'nr,
6nr'."-rar'a ,n'" 6nr'2r"nd'r" L
C (Cr'd'#" %a ar $" ,"* -a -' 2ro2,n: 3a-,r"
-,2*"3'nar' 2'nr, $a%"*"ar'a ran-$'r,*,"
6nr'2r"nd'r"" -" a<ordar'a $a*"3'n,*," L
,. Ar $" ,"* -a -' d'84o*' *a n"4'*,* UE ,n
2ro.ra3 2'nr, a2ro$,ndar'a '- -M"**-
B%a*"$"%:r"*or "n "n$or3a"%aC a*'
6nr'2r"n8:or"*or L
H. Cr'd'#" %a '-' n'%'-ara %r'!'r'a
2ar"%"2:r"" IMM-,r"*or -" a or.an"8a#""*or
*or 2ro$'-"ona*' "n a%"4"a'a d'
-andard"8ar' -" d' 63<,n::#"r' a
d"-'3"n:r"" -andard'*orL
-. Cr'd'#" %a '-' n'%'-ar -a -'
63<,n::#'a-%: -",a#"a IMM-,r"*or "n
do3'n",* $"-%a*":#"" d"r'%' -" "nd"r'%' L
>;.Cr'd'#" %a '-' n'4o"' -a %r'a-%: a%%'-,*
IMM *a a%7"8"#""*' 2,<*"%' L
>>. Ar 2,'a %on-"," o d"$'r'n#:
"32orana %r'!'r'a ran-2ar'n#'"
o2or,n":#"*or d' a%7"8"#"" UE -,< 2ra. L
>). Cr'd'#" %a '-' n'4o"' d' no" 2ro.ra3'
2'nr, a a+,a IMM-,r"*' -a 2:r,nd: 2'
a%'-' 2"'#'& ,r3@nd '?'32*'*' NGa'OaP
o Ja2anK -" NE?'%,"4' Tra"n"n.
Pro.ra33'K L
>+. Cr'd'#" %a '-' n'4o"' %a IMM-,r"*' -a
$"' a+,a' "n 2ro'+ar'a dr'2,r"*or d'
2ro2r"'a' "n'*'%,a*a BIPRC& 2'nr,
%r'!'r'a %on!"'n"8:r"" -" $,rn"8ar'a d'
-'r4"%"" -,2or IMM-,r"*or 2'nr,
2ro'+ar'a <r'4''*or L
>=. Ar 2,'a $" ,"*' 2ro.ra3' d' -2r"+"n
%o3,n"ar 2'nr, a,d",* 'n'r.'"% "n
IMM-,r" L
>*. Con-"d'ra#" n'%'-ar $a%"*"ar'a a%%'-,*,"
*a -"-'3'*' d' 3ana.'3'n d' 3'd", !"
a,d" ',ro2'anL
>C. Ar 2,'a $" ,"*a a2*"%ar'a -"-'3a"%a a
2r"n%"2",*," -,<-"d"ar":#"" -"
2ro2ro"ona*"a"" *a n"4'* E,ro2'an
2'nr,"nar"r'a a2*"%:r"" 2r"n%"2",*,"
NT7"nM -3a** $"r-K L
Toa*
0 0 0 0 0
Maximum numr de puncte %>;;.& U
9cor ob inut
0
puncte
$nexa nr.+ Bercepia asupra introducerii cotei unice de impozitare
2I'9/#"G$0
<un ziua, doamnD domnuleV
1oresc s cunosc cum ai perceput introducerea cotei unice de impozitare. P rog s-mi
acordai cteva minute din timpul dumneavoastr !i s completai acest chestionar.
0ezultatele anchetei vor i cute publice doar n mediul universitar. P asigur de
conidenialitatea rspunsurilor dvs.
>. 2onsiderai ca reducerea impozitului pe proit de la )* la >C a ost o
a. " msur buna care a stimulat cre!terea economica
b. " msur buna cu eecte pozitive de scurta durata
c. Gu a ost o msur buna pentru ca ............
d. ......................................
). 2um considerai cre!terea cotei de impozit pe venitul microintreprinderilorO
a. " msur buna care a stimulat cre!terea economica
b. " msur buna cu eecte pozitive de scurta durata
c. Gu a ost o msur buna pentru ca ............
d. ......................................
+. 1up introducerea cotei unice cira de aaceri
a. $ crescut
b. $ sczut
c. $ rmas constanta
=. 1up introducerea cotei unice proitul net
a. $ crescut
b. $ sczut
c. $ rmas constant
*. 9untei de acord cu controlul iscal al averilor personale !i cu coniscarea averilor dobndite ilicitO
a. 1a
b. Gu
c. indierent
C. 9untei de acord ca evaziunea iscal s ie considerat un act criminal pedepsit penal cu
nchisoarea sau doar o contravenie sancionat cu amenziO
a. Benal
b. 2ontravenional
,. Breerai cotele de impozitare progresive, n tran!e de venit sau impozitarea proporional a
veniturilor prin cota unic de impozitareO
a. 2ota unica
b. #mpozitare progresiva
c. indierent
H. 2ota unic de impozitare trebuia s ie mai mic, egal sau mai mare de >C.O
a. Mai mica
b. Mai mare
c. indierent
-. 2onsiderai ca msura cre!terii cotei de impozit pe venitul din dividendele distribuite persoanelor
izice la >C . a ost o msura
a. <una si a adus venituri la bugetul de stat
b. Gedreapta ntruct nu mai stimuleaz investiiile
c. #ndierent......
>;.2onsiderai ca reducerea contribuiilor sociale au un impact asupra rezultatelor economice5
a. Bozitiv
b. Gegativ
c. indierent
>>. 2redei c introducerea cotei unice de impozitare a stimulat investiiileO
a. 1a
b. Gu
>).2redei c introducerea cotei unice de impozitare a stimulat muncaO
a. 1a
b. Gu
>+.9untei de prere c introducerea cotei unice a permis o mai bun colectare a impozitelorO
a. 1a
b. Gu
>=.9untei de prere c noul sistem de impunere a veniturilor a redus munca la negruO
a. 1a
b. Gu
>*.9untei de prere c noul sistem de impunere a veniturilor a permis o administrare iscal mai
eicient prin reducerea costurilor de colectare a impozitelorO
a. 1a
b. Gu
>C.$i i de acord cu o impozitare sporit a celor ce !i investesc banii n vile sau ma!ini de luxO
a. 1a
b. Gu
>,.1up introducerea cotei unice presiunea iscala
a. $ crescut
b. $ sczut
c. 'ste acceasi
>H.#ntegrarea in (niunea 'uropeana a avut ca eect5
a. mbuntirea mediului de aaceri
b. 2re!terea concurentei
c. 2re!terea presiuni iscale
>-.2onsiderai ca atitudinea administraie iscale ata de dvs. dup introducerea cotei unice
a. 9-a mbuntit7
b. 9-a nrutit
c. $ rmas acceasi
);.Polumul declaraiilor iscale dup introducerea cotei unice
a. $ sczut
b. $ crescut
c. $ rmas acela!i
)>.2are sunt acilitile iscale care v-ar convinge sa reinvestii proitul net
a. 9cutire de impozit
b. $cordarea de stimulente din partea autoritarilor
c. 0educerea impozitului
d. nici unul
)).$i apelat la vreun consultant iscal5
a. 1a
b. Gu
c. Gu stiu ce este aceasta proesie
)+.2nd eectuai vreo investiieDoperaiune comerciala pentru a !tii care sunt obligaiile iscale apelai
la
a. 'xpert contabil
b. 2onsultant iscal
c. $lte persoane.....
CONCLUZII SI PROPUNERI
?a prima vedere, 0omnia are un sistem iscal competitiv n regiune, cota unic de impozit pe proit
de >C. i cota standard de /P$ de >-. sugernd un climat propice pentru companiile existente sau
noii investitori. 2u toate acestea, sistemul iscal romnesc pierde din competitivitate, date iind
recven a schimbrilor legislative, zonele neclare, contradictorii sau insuicient reglementate i
ineicien a aparatului administrativ i judiciar.
9istemul iscal din ultimii zece ani a ost supus unor schimbri numeroase, imprevizibile i, uneori,
controversate, care au inluen at mediul de business, neutraliznd previziunile inanciare sau planurile
de aaceri. 9tudiul arat, de asemenea, c lipsa de soisticare a cadrului iscal de reglementare n
anumite domenii cheie nu poate rspunde complexit ii aacerilor des urate astzi n context
european i interna ional. 1e multe ori, acest lucru se traduce printr-o incertitudine a impactului iscal
asupra tranzac iilor eectuate.
/otu i, mediul de aaceri a remarcat evolu ia pozitiv a cadrului legislativ pe parcursul ultimilor * ani,
de la momentul uniicrii tuturor reglementrilor iscale ntr-un singur 2od i pn la introducerea
unor elemente de jurispruden european.
2apacitatea administrativ mpreun cu procedura iscal reprezint principalele platorme care
necesit reormare. 0eormarea aparatului birocratic greoi i mbunt irea transparen ei autorit ilor
sunt imperativ necesare n premisele unc ionrii normale a economiei.
9ociet ile reclam perioada ndelungat de rezolvare a litigiilor iscale i, de multe ori, lipsa de
asumare a responsabilit ii la nivelul autorit ilor administrative sau judectore ti. $ceste aspecte,
precum durata lung de a teptare sau neclaritatea rspunsurilor primite, s-au regsit i la nivelul
rela iilor de zi cu zi sau a coresponden ei dintre autorit i si companii. n strns legtur, lipsa de
expertiz a diverselor autorit i cu privire la aspectele iscale complexe sau speciice anumitor
domenii de activitate ace colaborarea dintre autorit i i mediul de aaceri diicil sau chiar
inexistent.
<inen eles, aceste semnale reeritoare la rela ia cu autorit ile sunt nuan ate n unc ie de nivelul
acestora %centrale versus locale&, institu iile de care acestea apar in %$G$8, primrii, $GP&, tipurile de
impozite implicate sau zona de activitate a responden ilor.
1e remarcat c majoritatea companiilor sunt con tiente c dezideratele privind mbunt irea legisla iei
i a administra iei iscale trebuie urmrite n contextul asumrii de ctre stat a unei strategii iscale pe
termen lung.
n acest context, studiul relev anumite recomandri generale oerite de mediul de aaceri. n primul
rnd, pstrarea cotei unice reprezint un obiectiv necesar pentru men inerea stabilit ii iscale drept
contrapondere la turbulen ele economice actuale. 1e asemenea, evolu ia cadrului legislativ trebuie s
vin iresc, pentru a acoperi necesit ile actuale impuse de complexitatea mediului economic, r a i
un actor de incertitudine sau destabilizare pentru contribuabil.
9ondajul relect opiniile a >+; de directori inanciari, directori executivi sau directori de echipe
interne specializate n probleme iscale din companii romne ti de top. Barticipan ii reprezint cele mai
importante domenii de activitate5 #ndustria <unurilor de 2onsum %)=.&, #ndustria 9erviciilor
8inanciare %)).&, #ndustria Brelucrtoare %>-.&, /ehnologie, Media i /elecomunica ii %>C.&, 9ervicii
Broesionale %C.&, #ndustria Medical i 8armaceutic %*.&, #mobiliare i 2onstruc ii %*.&, 'nergie i
0esurse %).&, $via ie i 9ervicii de /ransport %>.&.
2hiar dac, n ansamblu sistemul iscal este acela i pentru toate companiile, indierent de mediul de
activitate, unele prevederi pot avea un impact mai puternic n anumite domenii. $naliza de a a
urmrit s acopere uniorm toate industriile romne ti reprezentative i companii de pe paliere
inanciare dierite.