DREPT CIVIL

CURS NR.4
Obiectul dreptului de proprietate privata
1)Persoanele fizice pot avea in proprietate orice bun mobil sau imobil aflat in circuitul civil. Per-
soanele fizice pot dispune liber de bunurile din patrimoniul lor, le pot instraina, cladirile pot fi inchiriate
iar terenurile arendate.
2)Pesoanele juridice. In prezent in Romania sunt multe categorii de persoane juridice. !" societa-
tile comerciale, regiile autonome, societatile agricole, sindicate, partide. #uturor acestora le este comun
faptul ca trebuie sa aiba un patrimoniu propriu, distinct de cel al asociatilor, afectat realizarii unui anumit
scop social legal. In patrimoniul acestora se gasesc bunuri, mobile sau imobile, acestea fiind aflate in cir-
cuitul civil.
$tatul si unitatile administrative, e!ercita prerogativele proprietatii private asupra bunurilor ce fac
parte din domeniul privat al statului si unitatilor administrativ-teritoriale. %ceasta proprietate numita si
dominiala este consacrata prin legislatia noua dupa 1&&1.
'odul 'ivil nu reglementeaza e!pres domeniul privat al statului. %rt.()) 'od 'ivil prevede ca
averile vacante si fara stapan precum si ale persoanelor ce mor fara mostenitori sau a caror mostenitori
sunt lepadate, apartin domeniului privat. %rt.* din +egea nr.1,-1&&1 prevede ca in domeniul privat al
statului intra terenurile din componenta societatilor comerciale cu capital de stat si al regiilor autonome.
In principiu, bunurile care alcatuiesc domeniul privat al statului si unitatilor administrativ-teritoria-
le nu sunt limitativ prevazute de lege.
PROPRIETTE PU!LIC
Dreptul de proprietate publica e"te dreptul real care apartine "tatului "i unitatilor admini"#
trativ#teritoriale$ a"upra unor bunuri mobile "i imobile de intere" national "au local$ a"upra carora
e%ercita atributiile dreptului de proprietate.
'onstitutia in art.1., alin.. foloseste termenul de proprietate publica, precizand ca apartine statu-
lui sau unitatilor administrativ-teritoriale. %rt.(), alin.2 'od 'ivil, precizeaza ca bunurile care nu sunt ale
particularilor sunt administrate si nu pot fi instrainate decat dupa regulile si formele prescrise anume
pentru ele.
Caracterele &uridice ale proprietatii publice '
%rt.)( alin.1 din +egea *&-1&&1, privind administratia publica locala prevede ca /bunurile care fac
parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile.
()Caracterul inalienabil prin care se intelege ca bunurile din domeniul public sunt scoase din
circuitul civil. %cest caracter este subliniat de te!tul constitutional 0 art.1., alin., prevede ca /bunurile
proprietate publica sunt inalienabile1. 2esi sunt inalienabile, prevederea constitutionala permite ca, in
conditiile legii asemenea bunuri sa poata fi date in administrarea regiilor autonome ori a institutiilor publi-
ce, concesionate sau inchiriate. le nu pot fi insa niciodata instrainate deoarece statul nu poate dispune de
ele in nici un mod.
*)Caracterul impre"criptibil consta in faptul ca nimeni nu ar putea opune vreodata titularului
domeniului public prescriptia achizitiva. %rt.13(( 'od 'ivil dispune ca /nu se poate prescrie domeniul
lucrurilor care, prin natura lor proprie sau printr-o declaratie a legii nu pot fi obiecte de proprietate privata
ci, sunt scoase in afara din comert1. %rt., alin.2 din +egea nr.13-1&&1 prevede ca dreptul de proprietate
asupra terenurilor apartinand domeniului public este imprescriptibil.
1
+)Caracterul in"e"i,abil presupune impiedicarea urmaririi bunurilor din domeniul public pen-tru
realizarea creantelor. 2reptul de proprietate publica este totodata si nedezmembrabil.
Obiectul dreptului de proprietate publica '
Potrivit criteriului importantei sociale, domeniul public poate fi de interes national, cand atributele
proprietatii sunt e!ercitate de stat, sau de interes local, cand proprietatea apartine comunelor, oraselor,
municipiilor sau judetelor. 2e asemeni, sunt bunuri de uz public, accesibile tuturor persoanelor 4parcuri,
piete, strazi) si bunuri de interes public care desi nu pot fi folosite de orice persoana, sunt destinate a fi
folosite pentru activitati ce intereseaza pe toti membrii societatii 4scoli, teatre, muzee, biblioteci).%rt.1.,
alin.( din 'onstitutie, prevede ca fac obiectul e!clusiv al proprietatii publice, bogatiile de orice natura ale
subsolului, caile de comunicatii, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil si acelea ce pot fi
folosite in interesul public, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice ale platoului
continental, precum si alte bunuri stabilite de lege.
-ODLITTILE DREPTULUI DE PROPRIETTE
2esi dreptul de proprietate se infatiseaza de regula ca un drept pur si simplu avand un singur titu-
lar, e!ista situatii cand acesta poate fi afectat de modalitati sau poate avea mai multi titulari.
5om definit deci modalitatile &uridice ale dreptului de proprietate, ca fiind acele ipostaze cand
mai multe persoane au un drept de proprietate asupra unui bun sa mase de bunuri ori e!ista anumite situa-
tii de incertitudine temporara cu privire la dreptul de proprietate.
!ista asadar 2 categorii de modalitati juridice si anume "
a)atunci cand dreptul de proprietate se gaseste intr-o situatie juridica de incertitudine
temporara, cum este cazul proprietatii rezolubile si a celei anulabile.
b)atunci cand mai multe persoane au asupra bunului un drept de proprietate, cum este cazul
proprietatii comune in cele 2 forme, proprietatea comuna pe cote parti si devalmasia.
Proprietatea re,olubila '
Proprietatea rezolubila apare in situatia cand transferul proprietatii de la o persoana la alta a operat
sub o conditie rezolutorie.
'a modalitate a actului juridic civil, conditia este un eveniment viitor si nesigur ca realizare, de
care depinde e!istenta 4nasterea sau stingerea) actului juridic civil.
Conditia re,olutorie potrivit art.161& 'od 'ivil este acea modalitate care supune /desfiintarea
obligatiei la un eveniment viitor si necert14incert). ste rezolutorie acea conditie de a carei indeplinire
depinde desfiintarea actului juridic civil.
Revenind la proprietatea rezolubila, concluzionam ca in cazul in care se indeplineste conditia,
dreptul se desfiinteaza retroactiv. 2impotriva, daca nu se indeplineste conditia rezolutorie, dobanditorul
isi vede consolidat dreptul sau. In ceea ce-l priveste pe acesta, conditia ca eveniment viitor si nesigur are
valoarea unei conditii suspensive, intrucat de indeplinirea acesteia este legata nasterea actului juridic.
Pana in momentul implinirii conditiei, proprietatea apartine in acelasi timp la 2 persoane "
dobanditorului proprietar sub conditie rezolutorie si transmitatorului sub conditie suspensiva. Proprietatea
rezolubila poate fi rezultatul vointei legii sau al vointei partilor.
a)ste rezolubilaprin efectul legii proprietatea dobandita ca efect al donatiei. Potrivit art.3.*
'od 'ivil, daca donatorului i se va naste un copil, dreptul de proprietate se va revoca, daca nu, dreptul de
proprietate al donatarului se va consolida. ste de asemeni rezolubila prin efectul legii proprietatea doban-
dita sub conditiunea facultatii de rascumparare.
b)ste rezolubila prin efectul vointei partilor, proprietatea rezultata dintr-o vanzare cu pact de
rascumparare.
2
Proprietatea anulabila '
Proprietatea anulabila este acea modalitate juridica a dreptului de proprietate dobandit de o per-
soana printr-un act juridic anulabil 4lovit de nulitate relativa).
%tunci cand proprietatea este dobandita printr-un act juridic anulabil, sunt posibile . ipoteze "
1)actul translativ anulabil este confirmat de catre titularul actiunii in anulare. In aceasta
situatie, actul juridic se transforma dintr-un anulabil intr-unul pur si simplu, consolidand in consecinta
dreptul de proprietate al dobanditorului.
2)titularul actiunii in anulare, obtine anularea actului, deci inceteaza dreptul de proprietate al
dobanditorului retroactiv.
.)dreptul la actiune al titularului se prescrie. 'a efect, se consolideaza dreptul de proprietate al
dobanditorului.
In toate cele . ipostaze starea de incertitudine a dreptului de proprietate este temporara, anulabili-
tatea dreptului fiind posibila pana la confirmarea lui sau pana la implinirea termenului de prescriptie.
Proprietatea comuna '
Proprietatea comuna este cea mai importanta si frecventa modalitate a dreptului de proprietate.
'aracteristic proprietatii comune este faptul ca toate prerogativele dreptului apartin impreuna si concomi-
tent mai multor titulari.
Proprietatea comuna este susceptibila de a fi e!ercitata pe cote parti sau in devalmasie 4temporar
sau perpetuu ori fortat).
2eosebirea intre proprietatea comuna pe cote parti si proprietatea comuna in devalmasie, consta in
aceea ca in primul caz fiecare dintre titulari are determinata cate o fractiune ideala din drept, pe cand in
cazul devalmasiei stapanirea comuna nu este dublata de determinarea cotei.
)Dreptul de proprietate comuna pe cote parti'
4definitie, notiuni generale)
Proprietatea comuna pe cote parti se caracterizeaza prin aceea ca acelasi bun, nefractionat in mate-
rialitatea sa apartine concomitent mai multor titulari, fiecare dintre acestia avand numai o cota parte ideala
din dreptul de proprietate.
2reptul fiecaruia se refera la intregul bun si se intalneste cu dreptul celorlalti in fiecare dintre cele
mai mici particule ce alcatuiesc bunul.
#itularii dreptului de proprietate comuna pe cote parti cunosc intinderea dreptului lor asupra bunu-
lui comun, dar ei nu cunosc partea materiala din bunul comun ce corespunde intinderii dreptului lor. 2e
e!emplu, 2 persoane au in proprietate comuna un imobil format din teren si casa de locuit. Intinderea
dreptului fiecaruia este determinata printr-o fractie 42-.,.-,) sau printr-un procent 42,7, ,67) fara insa ca
vreunul sa cunoasca e!act care parte din teren sau din casa de lcuit corespunde dreptului sau.
2in cele e!puse, rezulta 2 idei "
a)nici unul dintre coproprietari nu este titular e!clusiv al unei fractiuni materiale din bun.
b)fiecare dintre coproprietari este titular e!clusiv numai al cotei parti ideale, abstracte din
dreptul de proprietate. 2reptul este fractionat nu insa si bunul in materialitatea sa.
+a randul sau proprietatea comuna pe cote poate fi privita in 2 forme si anume proprietatea comuna pe
parti obisnuita si indiviziunea. In vreme ce proprietatea comuna pe cote parti are ca obiect un bun
individual, indiviziunea are ca obiect o universalitate de bunuri.
2in punct de vedere al duratei, coproprietatea poate fi de 2 feluri si anume "
1)proprietatea comuna pe cote parti obisnuitasau temporara, care poate inceta prin efectul
impartelii sau partajului bunului
2)proprietatea comuna pe cote parti fortat sau perpetua ce nu poate sa inceteze nefiind posibila
imparteal
.
()Proprietatea comuna pe cote parti obi"nuita "au temporara '
2e regula proprietatea comuna pe cote parti are un caracter temporar, ea nascandu-se ca o
consecinta a mostenirii cand in urma defunctului raman mai multi succesori.
2oua principii caracterizeaza proprietatea comuna pe cote parti obisnuita si anume "
a)copartasul nu are un drept e!clusiv asupra unei parti determinate din bun in materialitatea sa
b)fiecare copartas are un drept e!clusiv numai asupra unei cote parti ideale din drept.
2in primul principiu enuntat, rezulta consecinta ca nici unul dintre copartasi nu poate infaptui acte
cu privire la bun in intregul sau fara acordul celorlalti. %ceasta consecinta poarta numele de regula
unanimitatii. 8ici unul dintre copartasi nu poate face fara acordul celorlalti acte de dispozitie cu privire la
intregul bun. 2aca totusi a facut un asemenea act, valabilitatea lui depinde de rezultatul impartelii " daca
bunul sau partea materiala vor intra in patrimoniul dispunatorului, actul de dispozitie va fi retroactiv
valabil. In caz contrar, tot retroactiv, acesta va fi desfiintat. 2esi regula unanimitatii urmareste si actele de
administrare a bunului. In practica judiciara s-a admis punctul de vedere ca actele de conservare a bunului
pot fi facute de un singur copartas, fara a fi necesar acordul celorlalti.
2in cel al doilea principiu, decurge consecinta ca fiecare copartas poate sa dispuna liber si
neingradit de cota sa ideala de drept.
Incetarea coproprietatii temporare, are loc de regula prin imparteala, cunoscuta si sub denumirea
de partaj. In felul acesta se pune capat starii de coproprietate ori de indiviziune, in sensul ca bunul sau
bunurile stapanite in comun pe cote parti sunt impartite intre copartasi, fiecare dintre ei devenind
proprietarul unui bun dintre cele ce formau obicetul coproprietatii, in cazul in care bunul poate fi impartit
in natura. In caz contrar, bunul se atribuie in intregime unuia dintre copartajanti cu obligarea sa la plata
catre ceilalti a echivalentului valoric al cotei lor. 2aca nici unul nu doreste sa preia bunul, acesta va fi
vandut la licitatie, echivalentul valoric fiind impartit potrivit cotelor lor, copartasilor.
%rt.)23 'od 'ivil, potrivit caruia nimeni nu poate fi silit a ramane in indiviziune 4actiunea e
imprescriptibila).
Incetarea coproprietatii poate avea loc si in situatia cand unul dintre copartasi devine titular al
tuturor cotelor parti, prin succesiune, cumparare, donatie.
*)Proprietatea comuna pe cote parti .ortata "i perpetua '
'oproprietatea este fortata, deoarece se mentine indiferent de vointa coproprietarilor, si perpetua
intrucat nu poate inceta pe calea obisnuita a impartelii.
'azuri de proprietate fortata "
!ista coproprietate fortata in urmatoarele cazuri "
1)'oproprietatea fortata a unor bunuri considerate ca bunuri de familie 4morminte, manuscrise,
tablouri si fotografii de familie)
2)'oproprietatea fortata asupra partilor comune din cladirile cu mai multe etaje si apartamente.
Potrivit art..* alin.1 din +egea ,6-1&&1, atunci cand intr-o caldire se realizeaza mai multe apartamente si
suprafete..locative, proprietarii acestora dobandesc si o cota parte de proprietate asupra tuturor partilor de
constructii si instalatii, precum si asupra tuturor dotarilor care, prin natura lor nu se poate folosi decat in
comun.
In acelasi timp, ei dobadesc si cota parte din dreptul de concesiune asupra terenului apartinand
domeniului privat al statului. %rt.16 din +egea 3,-1&&2, prevede ca dreptul de proprietate se dobandeste si
asupra terenului aferent cladirii.
.)'oproprietatea fortata asupra lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a 2 imobile
vecine. $ervesc pentru folosirea a 2 imobile vecine, drumurile, potecile, fantanile saz izvoarele, in masura
in care se gasesc chiar pe linia de hotar dintre cele 2 proprietati.

(
()'oproprietatea despartiturilor comune "
!presia /despartituri comune1 desemneaza zidul, santul sau gardul care separa 2 proprietati
incevinate, si cu privire la care opereaza prezumtia de coproprietate. %supra acestora, cei 2 proprietari au
un drept egal, coproprietatea lor fiind fortata si perpetua, accesorie dreptului de proprietate asupra
imobilelor invecinate.
a) /idul de"partitor este potrivit art.,&6 'od 'ivil, /orice zid care serveste de despartire
intre cladiri sau intre curte si gradina si intre ograzi la tara, se socoteste comun daca nu e!ista titlu sau
semn care ar proba contrariul1. 2impotriva, daca zidul este inclinat, art.,&1 'od 'icil instituie prezumtia
ca acesta ar apartine e!clusiv proprietarului dinspre care e!ista planul inclinat. %rt.,&3 'od 'ivil, potrivit
caruia orice vecin poate sa faca zidul comun in tot sau in parte, platind celuilalt jumatate din valoarea sa
sau a partii ce vrea sa o faca comuna. %mbii coproprietari insa sunt obligati la repararea si intretinerea
zidului comun.
b) Santul comun . Potrivit art.*62 'od 'ivil /toate santurile intre 2 proprietatii se socotesc a
fi comune de nu va fi titlu sau semn contrariu1. Prin semnele de necomunitate, art.*6. si *6( prevad ca
santul apartine e!clusiv celui pe al carui teren a fost aruncat sau inaltat pamantul.
c) 0ardul comun. Potrivit art.*6* 'od 'ivil /orice gard ce desparte 2 proprietati se
socoteste comun, afara daca numai una singura va fi ingradita, sau de nu va fi un titlu sau posesiune
indestulatoare care sa constate din contra1. #e!tul constituie asadar o prezumtie relativa de comunitate, ce
poate fi rasturnata prin proba contrarie. In ceea ce priveste arborii care se gasesc in gardul comun, si ei
sunt prezumati a fi tot comuni pana la proba contrarie. %tat fructele cat si lemnul lor, apartin
coproprietarilor in functie de cotele lor.
Dreptul de proprietate comuna in devalma"ie
2reptul de proprietate in devalmasie, constituie a 2 ipostaza in care se infatiseaza dreptul de
proprietate comuna pe cote parti. 'aracteristic proprietatii devalmase, spre deosebire de proprietatea
comuna pe cote parti, este faptul ca la devalmasie titularii nu precizeaza o cota parte din drept, acesta
apartinandu-le tutror, impreuna si nefractionat. +egislatia noastra nu cuprinde o reglementare generala a
dreptului de proprietate comuna in devalmasie.
$ingurul caz de proprietate devalmasa il constituie /devalmasie matrimoniala1 izvorul acestei
devalmasii il constituie faptul dobandirii de catre oricare soti a unui bun in timpul casatoriei.
'u privire la administrarea, folosinta si dispozitia asupra acestor bunuri, ele se realizeaza de soti
de comun acord. 'u toate acestea, legea instituie prezumtia mandatului reciproc al sotilor in ceea ce
priveste administrarea, folosinta si dispozitia cu privire la bunurile comune. %rt.., alin.2 din 'odul
9amiliei precizeaza ca /:ricare dintre soti, e!ercitand singur aceste drepturi, este socotit ca are si
consimtamantul celuilalt sot. 'u toate acestea, nici unul dintre soti nu poate instraina si nici nu poate
greva un teren sau o constructie ce face parte din bunurile comune, daca nu are consimtamantul e!pres al
celuilalt sot1.
Incetarea devalma"iei este legatade incetarea imprejurarilor ce au produs-o prin incetarea sau
desfacerea casatoriei. ;odalitatea de incetare o constituie imparteala care se poate face prin invoiala sau
pe cale judecatoreasca. Imparteala judecatoreasca, numita si partaj , presupune mai intai stabilirea masei
bunurilor comune, apoi stabilirea cotei de contributie a celor 2 soti la dobandirea bunurilor. 2evalmasia se
transforma practic intr-o proprietate pe cote parti.
,
Comparatie intre proprietatea comuna pe cote parti "i proprietatea comuna in devalma"ie'
a)"emanari '
ambele sunt modalitati ale dreptului de proprietate, implicand cel putin 2 titulari
concomitent si un bun unic sau o masa de bunuri.
in ambele cazuri, proprietatea comuna inceteaza prin imparteala dupa reguli
identice
in ambele situatii, drepturile coproprietarilor se intind asupra intregului bun sau a
tuturor bunurilor ce alcatuiesc obiectul dreptului de proprietate comuna.
b)Deo"ebiri '
la proprietatea comuna pe cote parti, fiecare coproprietar cunoaste cota abstracta
din drept, spre deosebire de proprietatea devalmasa, in cazul careia cotele nu sunt
cunoscute si se stabilesc doar cu prilejul partajului.
fiecare coproprietar poate dispune in cazul proprietatii comune pe cote parti de cora
sa idealade drept, spre deosebire de codevalmasi care nu o pot face, intrucat nu
cunosc intinderea dreptului lor.
proprietatea comuna de cote parti poate e!ista indiferent de calitatile juridice ale
coproprietarilor.
Proprietatea comuna in devalmasie are un caracter /intuitu personae1 ea putand lua
nastere decat intre soti.
proprietatea comuna pe cote parti are ca izvor contractul, legea, succesiunea,
uzucapiunea, spre deosebire de devalmasie al carui unic izvor il constituie relatiile
de casatoriei
actele de dispozitie sunt supuse in cazul proprietatii comune pe cote parti
principiului unanimitati, pe cata vreme in cazul devalmasiei opereaza prezumtia
mandatului casnic.
*