Pest'a, Vineri, 21 fauru 5 martiu 1869. Nr. 23.208. Anulu alu doilea, MDCCCLXIX.

Locainti'a Redactorului
si
Cancelari'a Redactiunil
e in
Strat'a Morariloru Nr. 13.
Scrisorii* nefrancate nu se rom
primi dectu numai de la corespun-
intii regulari ai Federatiuni."
Articlii tramisi si nepublicati se
vom arde.
F E D E R A U NE A
D iurnaln politico, literariu, comercialn si economica.
Ta eg Jl e r c ur i - a, Vi ner - a si D omi nec' a.
Pretiulu de Prenumeratiune :
Pre trei lune . . . 3 fl. v. a.
Pre siese lune . . . 6 fl.
Pre anulu intregu. . 12 fi.
Pentra R oma. . ! ' a :
pre an. intregu 40 Lei n. 16 fl. v. a.
6 lune 20 8
^ 10 4
Pentra Insertlani :
10 cr. de linia, si 30 cr. taps'a tim-
brale pentru fiesee care publicati-
ons wparatu. In Loculu deschisa
20 cr. de linia
U nu esemplariu cost 10 er.
Revista politica.
Pesta,
20 i
4 fauru.
1869.
Fiii lui Marte, cari ncinsese armele si eru ga-
t'a a le vibra ameuintiandu intregu continentulu no-
stru europeanu, s'au calugaritu toti cu toii si paru
a se canoni. Cei ce eru aprope de a se incaier, si-
dau acum srutare fratisca, d'in tote prtile resuna
pace !" Situatiunea politica respira numai pacea si
ra pace. Tot u continentulu nostru este acoperitu
cu unu velu de pace. . . I nse velulu este subtre si
transparinte, joculu fatiariei se pote ved binisioru.
Miror quod non rideat haruspex dum haruspicem
viderit," dceau strbunii notri despre vragitorii lo-
ru, asemene si noi amu pot s dcemu actualiloru
vragitori de pace.
Pedec' a principala a resbelului consiste intru
temerea ce porta unii de alii belicosii corifei. Resul-
tatulu resbeleloru este pururea unu lucru nesiguru,
dar' mai multu apsa in cumpena impregiurarea c
su n t n e s i g u r e i nse -si a l i a n t i e l e , cari a su-
pr'a grabirei su amanrii resbeleloru au cea mai
eseniala incurgere,, si facia cu acsta nesigurantia
n'avemu ce ne mira daca chiar' celu mai belicosu se
feresce acum in momentu nefavorabilu a-si vedi sco-
pulu finalu. Imperatulu Napoleonu, carele bucurosu
ar' da ocupatiune nemultiumitilorii fii ai marei na-
iuni francese, spre a-i satura cu gloria in locu de
libertate, au pusu tota silinti'a pentru manatienerea
pcii, pentru c in urmarea politicei sale inaugura-
te in tempulu presinte se vede a fi isolatu ca neci
candu alta data. Alianti'a Austriei nimene mai bine
nu o pote apretiu) dectu insu-si intieleptulu, pre-
cautulu si cercuspectulu imperatu Napoleonu.
ianti'a lui n u ma i " cu Austri' a ar' semen cu
ptosti'a brbatului vigurosu, carele vrendu a trece
noptea prin pdurea dsa, pentru ca s nu-i fie tare
frica, ar' lua cu sine intr ajutoriu unu copilu de 10
ani su mai bine unu mosneagu boleticu. Se dce c
imperatulu Napoleonu, oferindu-i-se pentru cutare
eventualitate alianti'a Austriei, ar fi respunsu cam
mhni tu ce, cu unu cadavru s me aliezu?" dar c
i-s'ar fi asecuratu c Austri'a nu este inca cadavru,
este numai bolitria, se spereza inse c are s se vin-
dece in scurtu prin sectiune-dualismu. Imperatulu se
pare a crede si ascepta consolidarea imperiului au-
stro-magiaru, slabitu chiaru prin divisiune. Napoleo-
nu are s o patiesca ca si prostulu ce ascepta se de-
curg riulu . . . Austri' a prin politic' a si cu sistemu-
lu actualu nu se va consolida in vecii veciloru, amin.
Imperatulu Napoleonu si-va face combinatiunile
sale cercandu aliantia aiurea, cei tari cu tari se inso-
tiescu. Cestiunea orientala, daca vre s se deslege
pana ce inca este in vietia Napoleonu nu o va des-
leg cu Austri' a ci cu alte poteri si c u f a c t o r i i
na t ur a li .
Pacea momentana se intrebuintieza bine, preg-
tirile la resbelu nu se precipiteza ca mai nainte, dar
se urmza meru pentru ca eruptiunea vulcanului
s afle gat' a pre respectivii. In Orientu arde foculu
in spudia. Turci' a are una miie de rane si adi se de-
schide un' a, mane alt'a. Este forte probabilu c in
scurtu se va face noua ncercare pentru deslegarea
cestiunii orientale, si dupa una ncercare scpata se
va face alt' a, reinnoindu-se pururea ncercrile . . . .
pana candu cadavrulu va fl immormentatu si teuera
vitia va plana preste vlile si munii peninsulei bal-
canice.
Unu conflictu intre Turci' a si Serbia se pote
esc prea usioru, schinteu' a carea se aprindia nu li-
psesce. Asie Port' a vre ca s anuleze art. VI alu ha-
tisierifului d'in 15 aug. 1830. relativu la sucesiunea
tronului serbescu, Serbi'a d'in contra, la acsta
pretinsiune opune alt'a : desiertarea Zvornicului-micu
*si a Sacatului de garnison' a turcesca. Diuariulu Vi -
dovdan" vorbindu despre afacerea acst'a, dce s
nu uite cei de la malulu Bosporului (adeca Turcii)
c naiunea serbesca nu pote s uite ceea ce o apsa.
Situatiunea in Romani'a ni infatisi icon'a de-
strmrii. Nouii minitri facu politica personala,
actele de resbunare, destituirile cu redicat' a sunt la
ordinea dile, mai alesu straluce d. ministru de justi-
ia, carele mai putienu ar' t rebui s faca politica.
Politic'a sa cea mai buna ar' trebui s fie conserva-
rea omeni loru oneti, probi, cari cu moralitatea de-
plina unescu si cunoscintiele juridice, la posturile
ioru judecatoresci, pentru ca justiti' a tierei s stee
la innaltmea missiunii sale si s respundia la ce-
rintiele seclului. Intielegemu ca D. ministru de in-
terne s schimbe cti-va prefeci, administratiu-
nea este in summis apicibus" espusa la asemene
schimbri in tote tierele constitutiunale, decte ori
se schimba ministeriulu, dar' si aici e bine a se tien
mesur' a si ore-si care convenientu, cari nefiindu con-
siderate, se surupa moralitatea publica. Noi, cu tote
imputrile ce se facu dlui ministru Cogalnicianu, nu-
lu potemu crede capace de a urm politica antina-
tiunala, precum nu potemu crede preste totu, c in
Romani' a actuala unu ministeriu ar' pot s urmeze
alta politica dectu romansca. Faptele guvernul ui
Romniei stau sub controlulu naiunii intrege, nu
numai cinci milione d'in Romani' a libera privescu la
conduit' a lui si alte trei milione conscie missiunii ele-
mentului romanu, in poterea principiului de solida-
ri t at e, firsca emanatiune a ideei romnismului,
veghieza, privescu si controleza tote cte se facu in
Romani' a libera, ti ascpta ca alegerile viitorie s
aiba unu resultatu analogu celoru d'in camer' a tre-
cuta. Flamur' a Romniei s flfie innaltu, s fie re-
spectata si nu despretiuita.
Miscamintele electorale in Ungari ' a cu ctu se
apropia diu'a alegeriloru cu attu mai multu se
apropia de gradul u loru de culminatiunc. Partitulu
Dekistiloru, adeca alu guvernamentaliloru este in
majoritate, cu tote aceste, guvernulu actualu simte
necesitatea de a se face o fusiune, semnalismu ace-
sta schimbare a situatiunii presinte, despre carea
insi-si corifeii guvernului actualu au conviciunea c
nu se mai pote sustien.
O *ept ent ana cu verf u de Ia Cri s i ul u rapede,
pana la Cri s c orul u negri i 1321 f auru.
I.
Vine Romanu la Ceic'a! si ca unu farmecu ge-
nerale strbate luncele si codrii Bihoriului ; asi, pen-
tru c o provincia intrga, doue Crisiuri cu Barcu-
lu, ' /
4
milionu de Romani fatia, cu 14 deputai ma-
giari, abi isbutira a-si alege doi deputai natiunali,
d' intre cari unul u de la Ti nea s'au vendut u; nu
e deci mirare, cum c scirea despre venirea lui Ro-
manu in cerculu su alegatoriu, a agitatu nu numai
inimele necorupte ale braviloru Ceicani, ci a straba-
t ut u ca si electrulu vivificatoriu in inimele toturoru
bihorieniloru.J
Luni cu demantia, drumulu ce duce de la Oi a-
de ctra Ceic'a er panditu cu nerbdare, poporulu
curgea d'in tote prtile spre Ceic' a; trece prandiulu
celu mieu, trece gustarea, Romanu totu nu vine,
timpulu ori mai bine vremea *) er maniosa ca si un-
gurasii notri, tupiliti la unu proprietariu si altulu,
si superata ca si romanii cari asceptu in frigu,
plie cu niaua, in dar u; pana ce in urma uuu omu
intieleptu desleg rebuBulu: O me n i b u n i , R o -
ma n u n u v i n e a st a - di , s u n u v e d e i c e
j v r e me r e a ; a p o i c a n d u v i n e R o ma n u ,
t r e b u e s f i a si t i mp u l u b u n u , (sermanulu
de romanu, care a avutu totu dle rele, nu vre s
crda. c omulu lui celu bunu, auguriulu unui veni-
toriu mai dulce, o s se arete la ei in timpu r eu, in
a-emene cu chinesulu, care dce: si timpulu trebue
s fia b u n u , pentru ca se ni fia voi'a deplina), in
adeveru Romanu a fostu impedecatu a veni pre diu'a
asceptata.
Cu attu a fostu mai vesela diu'a urmatria : in
vigili'a demanetiei sosesce unu calaretiu de la Ora-
de, cu scirea : a s t a-d i v i n e R o m a n u ; si cu ade-
verat u in diori srele, care s'a ascunsu de atte ori
sub negura, de pre ceriulu romanului, acum s'a are-
tatu cu t ot a mrirea sa de primvara.
Pre la 11 re resun livad'a de la Dragesci"
de hori' a uni rei : " Ai se damu mana cu mana
Cei cu inima romana s. c. 1. botezata aici h o-
r i ' a l u i R o ma n u " (o voi borte milenaria cari
ati suferitu atte-a vigelie ale timpuriloru in tocma
cu poporulu Romanu, in ctu asta-di strivite, ve cl-
tii in radecina , voi cari odat, atunci candu ati
*) Asie se bajocuresce la noi timpulu, candu e urtu.
fostu stegiari" steteti nemicate si intre trsnetele
lui J oie nu cum-va intineriti si voi, vediendu a
re' nvi unu poporu cadiutu? audiendu cum se res-
frange de dulce sunetulu :
Unde-i unulu nu-i potera
La nevoi si la dorere,
Unde-su doi poterea cresce
Si dusmanulu nu sporesce 1)
De aici inainte, calea a semenatu la unu mersu
triumfatoriu, de a lungulu Buciumi"-loru, betrani,
juni, copii si neveste, baieti cari abi si-sciu deschi-
de gur' a, cu toii striga s e t r a e s c a R o m a n u l "
da asi, c-ci unu geniu secretu li sioptesce d'in
adunculu inimei, cum c candu striga ei cu focu,
d'in sufletu: S t r a s c a R o ma n u , se intielege
deodat : S t r a s c a R o ma n i i ! " s triumfeze
caus'a adverata, l i b e r t a t e a p o l i t i c a n a t i u -
n a l a , pentru care lupta Romanu, cu att' a br-
bia.
S blemu inse mai departe, si de locu suntemu in
otarele de laCeic'a.Acumvoi, cari ve inbuibati prin cur-
ile pecatse, cari n'aveti unu amicu sinceruin lume,
pentru c si voi suntei fatiarnici, cari rdeti si apoi
vindeti sinulu maicei vstre, voi mai ri de ctu
sierpii viniti cu noi la Ceic'a sub ceriulu liberu,
s vedei : ce-i r o m a n u l u i n m n d r i a ; s vedei
tributulu de recunoscintia care-lu aduce d'in inima
curata b a r b a t i l o r u s i d e v o t a i ; venii, dcu,
odat la Cei c' a, s u i n a l t u l o c u n e c o r u p t u ,
venii la o serbatre natiunala, si iu veci nu-o veti
ui t ; de mai avei inima, d'in momentulu acelu-a veti
iubi poporulu pe care l'ati parasitu indesiertu.
Suntemu in piatia , p o p o r u l u si p r e o i i
c u c r u c e a i n f r u n t e esprimu (prin d. Mog'a)
cu lacreme de bucuria simtiemintele inimei ardiet-
rie, simtiemintele de recunoscintia cetatiansca ctra
tribunulu" care a luptatu cu unu sufletu de Ca-
tone" pentru p 1 e b e i, in contr' a p a t r i c i i l o r u in-
ganfati ; ma i eru deschise si usiele temnitiei putrede ;
s ni robsca acum sufletulu (inteliginti'a), cei cari
ni-au strivitu secuii intregi medu' a; la pasulu candu
barbatulu doririloru a fostu invitatu de n o u si pen-
tru totu-de-un' a a primi ncrederea neclatita a cer-
cului c - c i p o p o r u l u a s i v r , tremura
pamentulu de vi vat e: s t r a i s c a R o ma n u ! Cu-
vintele dulci si agere, cu cari a multiemitu d. Ro-
manu increderea alegatoriloru si ni s'au lipitu
de inima, si la pasulu unde a intonatu unu auguriu
mai bunu, unu sre mai seninu pre ceriulu de mult u
intunecatu alu poporului Romanu, s repetra de
nou, simtiurile de bucuria.
Acum se lasmu Ceic'a, pana preste o luna
atunci va fi s e r b a t r e a c e a ma r e la re-
vedere.
Nu sciu cu ce dulctia ne atrage pre toti loculu
nascerei, ctu nu mai potemu s-lu uitmu, s ur-
mmu pre anteluptatoriulu nostru si pana acolo, pana
la Rogosu."
De amu tac noi, si petrele aru vorbi, dce scri-
ptur' a ; dieu asi de aru tac clreii d'in ainte,
de aru tac comiii d'in carutie, ar' vorbi si t u f e l e ,
aru striga si pstoraii, copiii nevinovai de la oi
capre, vite. s. c. 1. bieii cari inca nu sciu rosti inca
pe r, nu sciu pronunci pre Ro ma n u , ci numaipre^
Omanu, ca asi in cale de la Dusiesci" pana la
Rogosu."
Aici vatavulu de la Rabagani", o. d. prot. sur.
D a m s i a, mai multi dui preoti si intieligiuti, depu-
tatiunea d'in cerculu Beiusiului, repetra bucuri' a si
entusiasmulu de la Ceic'a; ca apoi s punemu cu-
nun'a, cu o s e r a t a v e s e l a , in cas' a ospitala a o.
d. parocu localu Farcasiu.
II.
Mane-d demantia, s'a continuatu mersulu c-
tra Beiusiu. In Rabagani " in acelu satu adeveratu
romanescu, care s'a aretatu eu att' a fala natiunala
la alegerile trecute lauda zelosiloru conductori,
de nou serbatre poporala, de nou ovatiuni, tl-
mcite prin notariulu locale, dl. He r m a n u .
Inca o diumetate de ra, codrii se rarescu
si in deprtare se areta colnicii Bihoriului, cari in-
cingu valea Beiusiului ; ra in fruntea vii Crisiului
negru, se rdica turnurile opidului Beinsiu.
92
La ^scoborulu de la Pocola" ni se deschide ori-
sonulu, sufletulu bate mai rapede, pasmu de locu in
districtulu candu-va alu Beiusiului; si ca in cele
stau postai c e i a l e i , esti d'in cetate spre intern -
pinare. Acum stringeri de mana, si sarutri fratiesci,
si apoi ne grabiniu in Beinsiu, c ne ascpta cu ne-
rbdare.
(Mai avemu unu patrariu de ra, si pana atunci
sufletulu ni se inaltia la ceriuri ; e, pentru c sunte-
mu pre o tierina snta, in tierin'a museloru romane.
Voi codri si muni, pentru ce ati crescutu asi de
mari si adunci, de ni inchideti ceriulu d'in tote pr-
tile ? da asi, asi sunt legile eterne aie natri, ca
s se ascund tesaurulu cu scumpetate, d'inaintea
ochiloru. Aici in sinulu vostru, geniulu nemuritoriu-
lui V u 1 c a n u a ascunsu cu unu spiritu profeticu
unu d f . p o s i t o r i u s a c r u alu lumineloru, unu
p a 1 a d i u alu museloru romane, si unu s c u t u alu
convingerei natiunale; spunei voi stance mre-
ie, si vali umbrse mai bine de ctu mine, voi cari
ati vediutu si aud t u curgundu atti juni romani la
gimnasulu de Beiusiu de la Dunare si Tis'a, d'in
Ardealu si Bucovin'a, ce este Beiusiulu pentru ro-
manii d'in Transtibiscan' a ?)
Er tempulu la miadi-a-di (Mercuri) si uliti'a
ce duce la Orade, a fostu cu multu mai viua ca de
alta dat a; d'in ferestre pndeau cei ce se supera to-
tu-de-un' a candu se bucura Romanii, ra pre strade
se inbuldiu cetatienii, si mai alesu junii studioi,
cari uitandu-se de prandiu, asceptu la campu afara
pre ospele doritu. Omulu celu bunu si iubitu inse,
nici odat nu pote sosi la terminu, c-ci in cale lu
impedeca cei cari lu iubescu, asi si acum Romanu a
sositu cu o ra mai tardu, si asi clopotielulu a re-
cuiratu tenerimea mhnit la prelegeri. Pre la 2 re,
intre vivate cordiale numai de ctu socesce celu as-
ceptatu, in frunte cu clrei, si in societate cu mai
multe carutie, cari l'au petrecutu d'in Rogosu-Ra-
bagani, si i-au mer su inainted' in Beinsiu, si in urma
descalecara cu toii, la ca s'a ospitala a d. adv. J. Va-
siu, decorata cu flamure in fruntea p iatiei. Diu' a de
mercuri s'a ntinau apoi cu unu prandiu lungu, si cu
o cina tardla in casn'a locala.
(Va urma.)
D e Ia di et ' a Croa i ei .
Redeschidiendu-se sessiunea actuala in 1 mar-
tiu, s'au luatu aetu solemnu : despre venirea maj. sale
la Zagrabi' a, despre denumirea bar. Rauch de banu
alu tierei, despre reducerea contingentului recrutiloru
anuali ai Croaiei cu 1000 feciori, despre mrtea epi-
scopiloru : Ozegovits si Petrovits etc. si s'a decisu a
Be tramete maj. sale una adresa de recunoscintia pen-
t r u reducerea contingentului recrutiloru.
D ee&iu, 27 fauru 1869.
(Interesani* !) Asta-di s'a tientu adunarea ad hoc a co-
mit, permanente alu comit. Solnoou interioru in care corniele
supremu d. Car diu de Torma dupa o scurta cuventare de de-
schidere au lasatu a se citi rescriptulu reg. d'in 6-a febr.,
care convoca diet'a pe 20 apriliu la Pest'a ; apoi s'au si enun-
ciatu c acelu rescriptu s'au primitu cu complacere.
D upa acst'a d. comite supremu au facutu cunoscutu
adunrii c i s'au predatu o propunere (urmza mai Ia vale.
R .) subscrisa de trei membri, prin care in numele Intieligin-
tiei R o ma n e a comitatului acestui-a se declara, c R o-
ma n i i nu p o t u p a r t e c i p l a a l e g e r i s i l a t r a -
mi t e r e a d e p u t a t i l o r u p e n t r u d i e t'a c o n v o -
c a t a , acsta propunere inse nu o pote pune su pertratare,
de ra-ce nu este iertatu (?) a discuta a supr'a rescriptului
convocatoriu; apoi au suspinsu adunarea pe % de ra pen-
tru pregtirea protocolului.
Acsta suspindere au fostu numai ad formam pentru-
c protocolulu adunrii au fostu dj gatitu mai nainte in
ambe limbele numai datulu si suscrierile au lipsitu.
R edeschidiendu-se adunarea, s'a cetitu protocolulu
in testulu magiaru, dupa finire d. G-. Ma nu , care au fostu
predatu propunerea'amintita dlui comite supremu, descope-
rindu-si dorerea, c incunosciintiarea oficiosa a D lui comite
supremu despre propunerea R omaniloru nu e amintita, au
propusu, ca comitetulu luandu cunoscintia despre ace'a ca
fapta, se i de loculu cuvenitu in protocolu ; in contr'a
acestei pretensiuni au redicatu cuventu d. Salamonu Gajz-
g, propunendu c cererea d. Manu s se reiepte, in urm'a ca-
rei-a s'au si enunciatu reieptarea.
Dupa acst'a s'au prelesu protocolulu in limb'a romana,
la fi d. G. Manu sculandu-se, d'in nou, au pretinsu c,
dupa ce a supr'a propunerei lui dlui Gajzg i s'a datu cu-
cuventu, comitetulu nu pote simplu ignora acestu incidentu,
propune si BO roga d'in nou, c protocolulu cu ocasiunea ve-
rificrii s se intregsca, de ora-ce acestu-a trebue s contie-
na in sine cu fidelitate istori'a fapteloru ; ori daca acst'a
nici de cum nu s'ar primi, va fi silitu a declara c in sal'a
comitetului acestui-a, acuma pontru antiaera nu este ertatu
membriloru Romani nici a-si descoperi d o r e r i l e ! In ur-
m'a acestei declartiUniaprobate de mare parte a membriloru
magiari de partid'a stnga, d. comite supremu au protestatu,
fra nici o causa si au respinsu-o ca una insinuatiune, (sic!) ne
lasandu dlui G. M. tempu si cuventu de aperare, si desfcu
adunarea.
Acsta procedura ne pote sierbi de invetiatura despre
planurile concepute in contr'a partidei natiunale Romane,
totu-de-odata de necesitatea neincungiuravera, s n e a d u-
n m u s i un i mu p r e l a n g a d r a p e l u l u n a t i u-
n a l u! f t
Pr opnne r c
(presintata de d. G. Manu i n adunarea comitetului comit, in
Desiu la 27. fauru 1869.)
Cu privire la rescriptulu regescu dto 6 febr. 1869
ce convoca diet'a tierei la Pest' a pre 20 aprilie a. c.
Considerandu c diet' a convocata are s se com-
pun d'in b' egati alesi dupa legea sustatria ele-
ctorala ;
considerandu c acsta lege electorala cu pri-
vire la Transilvani' a este eflucsulu legii de Uniune a
Transilvaniei cu Ungari ' a;
considerandu c legea Uniunei s'au adusu fra
nvoirea, si fra eoncursulu natiunei Romane, si inca
cu total' a desconsiderare a ei si a justeloru ei pre-
tensiuni ;
considerandu c legea electorala feudala t ran-
silvana d'in 1848 sustienuta prin legea Uniunei, lip-
sesce pre naiunea Romana chiar' si de cele mai de
pre urma midilce, ca s pta av o reprcsentatiune
corespundietria pusetiunii si insemnettii sale poli-
tice si care s fia in stare de a reelupt pre cale le-
gala drepturile politice natiunale inca in anulu
1867 prin decretu regescu unilateralminte scse di n
valre ;
considerandu c dupa cele petrecute in sesiunea
trecuta a dietei pestane, naiunea Romana nici c
pote av cea mai mica sperantia, c justele ei pre-
tensiuni se voru muKieml;
considerandu c intr' unu statu care celu putienu
dupa nume ar' fi statu constitutiunalu, fie-care ale-
gutoriu este indreptattu a se folosi su nu de dre-
ptulu electoralu ;
considerandu inse c acestu dreptu electoralu
ca unulu d'in cele mai principali, vitali si constitu-
tiunale numai atunce pote produce vre-unuresultatu
salutariu, doritu, candu interesele private nu se para-
lisza cu cortesri demoralisatrie ;
considerandu c facia cu aceste inconvenientie
nu esistu dispusetiuni, cari s marginsca folosirea
dreptului de alegere numai la consciinti'a sufletului
si la convingerea interna morala pentru alegutorii
d'in poporulu cu educatiunea ueglsa, si cari nu au
tria morala de a rsiste incercriloru seducatrie,
prin urmare nici rtsultatulu alegeriloru nu pote co-
respunde intereseloru patriei, propunu : ca inclitulu
comitetu permaneutu prin decisiune s declare c
pre langa tta supunerea ueconditiunata tronului, si
pre langa reverinti' a cuvenita Iegiloru n u n e po-
t e mu d e mi t e l a a l e g e r i d e d e p u t a i si
l a t r a m i t e r e a de d e p u t a i p e n t r u d i e t'a
viitoria conchiamata pre 20 aprilie a. cur. 1 a P e s t'a.
Vin cerculu superioru alu comitatului Turd' a.
Candu R omanii in tote prtile se mica spre a se
constitui in comitete diferite prin comitate, spre a-si desfa-
siur programele loru pentru agendele fati'a cu alegerile die-
tale si fatia cu asigurarea natiunalittii si in specie a autono-
miei nstre t r a n s i l v a n e , candu on. D omni Mocioni aduna
in giurulu loru atti-a intieleginti si declara in fati'a lumii, c
voru strui pentru ctigarea nu numai a egalei ndreptiri
a naiunii nstre qua talis, ci si pentru recastigarea autono-
miei Transilvaniei, carea fu clcata si sugrumata de diet'a
d'in Pest'a fra de a ni asculta gravaminele nstre, sum
petrunsu de simtieminte de recunoscintia ctra atari brbai
bravi si severi, cari si apera naiunea cu tta resolutiunea,
asiu dori s vedu si in cerculu acest'a o asemenea micare
a intielegintiei romane pentru staverirea unei programe fa-
tia cu alegerile si fatia cu interesele nstre natiunale, c-ci
muli lupi pandescu a ni inghit turm'a, carea st fara pastori,
carea e parasita de intieliginti'a sa.
Cerculu acest'a are una inteligintia destulu de frumosa,
fiindu concentrata in R egenu ; avemu advocai, avemu pro-
prietari mari, avemu amploiai si preoi independinti si alti
intieleginti resoluti, re pentru ce nu se intrunescu spre
a conchiam una adunare generala ca D omnulu Ma-
nu in D siu ? si-temu dra advocati'a ? su dora proprietatea ?
su oficiulu loru ? su dra cutare preotu si -va perde benefi-
ciele de la cutare curte domnsca ? su dra cutare dupa
aceea n'ar mai pot ven dupa interese private?
Intr'adeveru Domniloru intieleginti nu ve pricepu , c
ce vreti ? su dra inca nu au sositu tempulu ? inca nu este
oportunu a ve consulta? au batutu 11 ore , arde muculu la
degetu, alegerile stau la pragulu usiei, cortesii magiari venza
dupa romani, ca su diferite preteste s-i amagsca s parti-
cipe la alegeri ; unii intieleginti romani i svatuescu, ca s nu
participe la alegeri, alii inse i svatuescu c s participe su
ferm'a aceea, c voru alege deputatu romanu ; dara intr'ade-
veru pentru aceea, ca s-i pta conduce in taber'a strina a
deacistiloru, si asi nepotendu-se consolida romanii prin
una programa resol uta, vomu pat rusnea cea mare a
lucra pe mr'a antagoniloru nostri. Ce este dara
de facutu ? Nimica al t a, dectu s se puna unulu care
se simte mai independente d'in intieliginti'a d'in Re-
genu si s convoce o adunare generala, in carea s ne sva-
tuimu, c ce avemu de facutu ? su mai apriatu dsu s n e
a l a t u r mu s i n o i l a n g a p r o g r a mu l u a c e l o r u- a ,
c a r i a p e r a i n d e p e n d e n t i'a T r a n s i l v a n i e i s i
e g a l ' a n d r e p t i r e a n a t i u n e i n s t r e c a n a -
i u n e p o l i t i c a , si onrea acestui cercu, (carele multu fu
atacatu mai antiertiu timbrandu-ne de lasi si nepstori) va
fi mntuita.
D estulu ati banchetatu attu cu deacistii ctu si cu
Tisaianii toastandu cu dictie frumose romanesci, aretti-ve
acuma vitegi'a, c scii aper naiunea si in fapta, c si f
ra de pahare ve scii intruni la una consvatuire roraansca.
S fia ! s fia !
Epi s t ol a des chi s a
Dlui Simeonu Simonu, preutu romanu (?) d'in Selciv'a-de-Susw-
Domnul e! In augustu anulu trecutu fiindu domni'a-ta
tramisu su mai bine dsu insarcinandu-te insu-si totu
d'in puntu de vedere speculativu de patru sate pentru a
pred ministeriului ungurescu causele loru regale, ai venitu
la Pest'a, unde avi norocirea (?) de a t cunosce mai de
aprope. In adeveru eu, precum fia-care Romanu, me simtu
prea fericitu, candu am ocasiune a face cunoscintia cu vre-
unu Romanu cu sentieminte natiunale; dorere, bucuri'a mea
nu potu fi prea mare, dupa ce te recomendasi de acel'a si Si-
meonu Simonu, care a vendutu cu ocasiunea alegerii de de-
1
putatu la Turd'a in 1865, pre Romanii munteni (ndeca votu-
rile loru) pre cari i conduceai fra de a sei ei unde ungu-
riloru. Mi amu datu tta diliginti'a in tempu de o septemana
in care insocindu-te mi ai causatu destula perdere de tempu,
si alte neplceri, a te scote d'iu abisulu iu care te ai fostu
aruncatu . . . Si domni'a ta mi ai apromisu multe ! multe de
tote, dupa ce ti-amu combatutu tute prerile, faptele ai ava-
riti'a intre patru ochi.
Crede-mi, Dnulu meu, c prectu am vorbitu atunci de
r
amicalu cu Dta, combatendu-ti trecutulu, toginai attu sum >
adi de indignatu, petrunsu de dorere, audndu c-ci faim a
rea sbra ca ventulu c Dta , lasu c nu ti-ai iiupliuitu
promisiunea fcuta, dar' asta-di ra stai in serviciulu ungu-
riloru amblandu d'in satu in satu facundu propaganda intre
Romaui pentru Ti sza si Deacu. f
La desprirea nstra cugetam c D ta nu vei av de-I
stulu timpu d'a-ti espi trecutulu attu de daunosu pentru r
Dta insu-si ; dar' de unde se-mi fi potutu plesni prin rainte,
c vei mai av indrasnl'a a mai comite totu astu-felu de fa-
pte, cari nu unu cive romanu, dar' mai pucinu uuu preotu ar'j
pot s Ie comite. ; j
Fii convinsu c nu ostilitatea, ce asiu av totu dreptulu^
s am facia cu persona-ti reutaciosa si tradatoria de totu ce ,
este sacru, ci sentiulu de comj atimire este, ce me indmna
s-ti punu inainte prin epistol'a ast'a faptele Dtale, asi dupai
cum mi-le impartassi insu-ti, fra de ce-va adaugere
randu c dra, dra te vei poeal.
S vedemu dar' unu omu avaru si fra sciintia, carui-a?
i este incredintiatu unu poporu numerosu spre a lu conduce!
pe crarea adeverului in ce-si pote afl gloria si virtute" V
Nu mai dectu dupa ntlnirea nstra, mergundu d'in'
Bud'a la Pest'a, te laudi c ai cunoscintia cu contele unguru
Thoroczkai. Ei, bine, cugatm eu, ce vr omulu acestu-a, cu
cunosciintiele sale? Pricepui dar' tcui. Mi vorbii perj
longum et latum despre ungurulu Bnfi si re-|
petsi cu multa dulcetia, c baronulu Bnfi ori undi
vede, te provoca cu ce mai faci mei popa !" si vediendu-te
prea fericitu si prea indestulitu cu acestu titlu, pentru c ti li
dde unu aristocratu unguru, nu m'am potutu mai multu re-
tien, si-amu dsu : Destulu au fostu Domnule 417 ani d
batjocura pentru naiunea romana, in care tempu preutmea
ei a fostu tratata cu mei popa !
l <
ra asta-di este lasiu aceli
preutu, care primesce de la unii feudalisti acestu titlu . . .1
Si c unu R omanu afla destule numej gloriose R omane car,
s le pronuncia cu veneratiune, nu trebue s se falesea ci *
numele impilatoriloru nostri."
Dta nu te ai rusinatu a-mi spune, c la alegerea d'il' 1
1865, conducundu poporulu munteanul 'ai dusufra descirei
lui in castr'a strina, si ca ace'a ostenla ti-s'a remuneratf
8
d'iu partea unguriloru cu 150 fl. austriaci.
1
Eta cuvintele-ti proprie: Toti romanii d'in comitatulf
Turdei s'au adunatu la unu locu ; ra eu m'am intielesu cu fii
spanulu baronu Bnfi s tramita candu voiu ajunge in Turd
cu muntenii mei (!) vre-o cti-va clrei, cari s conduc pj
porulu (in castrele loru) fra d'a veni in atingere, cu cei-al al
Romani. In urma pre langa tote opintirile Romaniloru eu c
muntenii mei amu fostu datatoru de tonu, noi amu invim
si Tis'a sa alesu. Dar' Tis'a si-a si implinitu promisiunea fi
cuta, mi a tramisu 150 fl. numai dectu. "
Dar' s vedemu mai incolo, r' cuvintele-ti propti i
Dar' Romanii m'au scrisu prin gazete, si mai nainte de t
!
pote in Turd'a me si omoriu, dca m'asiu fi aretatu pe stt \
de, si nu asiu fi taiatu-o la ; fuga. D'atunci continusi ;
Romanii nu me mai vedu cu ochi buni, si asta-di de fric'a loi
1
me aflu aici. Eca cum st lucrulu. Ungurii cari nu au avu
inainte de 48 dreptu de carcimaritu, au pusu carcime in to ...
satulu, si silescu pe Romani s platesca o suma forte mi
pentruc au eserceatu dreptulu regalu de la 48 pana asta-dj
si acestu faptu mi-Iu atribuescu mie, pentru c i am faci
eu, de au vota tu orbisiu pentru unu deputatu unguru,
nu i apera pre ei. Romanii au totu dreptulu, ce s dcu ; ia
su c contele Thoroczkai mi-a vendutu o gradina s|
d
fa
bi
fe
ce
ai
P
Pi
ra
93
vdi ctu e de frumsa chiaru pre nemi ca, si c mai are
o gradina togmai langa a mea . . . Acum am fostu silitu s
vinu ; dar' io am ispravitu-o cu bieii steni, c eu n'am al fa
de lucru dectu s le ducu unu resultatu, c nu eu amu cau-
sant perderea regaleloru loru ci c ast'a este vointi'a naltu-
lui ministeriu, apoi ei mi platescu tote spesele cale-
toriei."
Asie este Dnul e cinstite ; apoi pe langa bani i , cari tii
; t datu poporulu necastu ca se bei si se manei prin Pest'a,
desiguru c ti-au datu si acei unguri o sumusiora pentruc
in adeveru nu ai venitu dupa cum te esprimasi insu-si ca s
aperi causa poporului, pentru c nici c eri in stare , ci ca
s rogi pre ministeriu care totu d'aun'a st la lucru gat'a
spre servitiu s acorde insu-si fapt'a proprietariloru unguri,
. ca s nu mai dca poporulu c Dta esti ursitorulu ei. Dar
>, in fine nici cu acei banisiori nu te ai indestulitu, ai insie-
latu si pre Dnulu Hossz de 50 fl, v. a. su pretestu c in tem-
pu de 20 de dle i vei retramite ; au fostu trecutu trei luni,
pana la pornirea mea d'in Pest'a, dar nici la repettele pro-
vocri nu ai respunsu, necum s tramiti sum'a.
Acumu insielatorule c-ci cuvintele tale te condam-
; neza vrei prin trdare s-ti mai ctigi si ce-al-alta gra-
dina ?
Sum convinsu c acelu poporu trasu-impinsu de unii
unguri si insielatu de insu-si parintele (?) su sufletescu, tra -
datu de acelu-a pre care lu nutri cu sudrea de tote dlele
va sel ce are s faca, va scl cui s urmeze, va sei s-ti respla-
tsca la tta ocasiunea ostenelele fcute- pentru elu.
Dar' nici c a avutu vre-o data trebuintia poporulu
muntnu d'in tienutulu Selcivei, de conducerea Dtale, care
tpre Dta nu esci harnicu a te conduce si nu ai fostu nici odat
de candu ai venitu cu Azbuchele" in traistia de la moral'a
d'in Blasiu.
Poporulu Romanu este maturu dj pentru a-si pot
aper drepturile sale, si provedenti'a i-a daruitu o intielegin-
tia nzestrata cu tote armele moderne spre a se conduce la li-
manu, prin urmare neavendu lipsa de ajutorulu renegatiloru
si moftangiloru cum esci Dta te dispensza de tote oste-
nelele.
Naiunea R omana s'a luptatu 417 ani candu i lipsi in-
tieleginti'a inimosa de asta-di, cu totu felulu de soiuri bar-
bare, s'a luptatu in timpii d'in urma, candu voi crudiloru i-ati
datu srutarea lui Jud'a, candu i s'a infiptu cuttulu d'in die-
,1'aPestana, si ea asta-di, in locu de a despera, se simte
jprpe de a triumfa. . .
Naiunea R omana, sub absolutismulu nemtiescu de 20
de ani , sub acelu absolutismu , candu sortea R omanului
ou a U ungurului er egala, R omanulu a inaintatu, R oma-
amulu L inoritu, candu ungarii eru aprpe de apunerea
jj tem. D estulu de chiara dovda pentru tta E urop'a, c
!, R onwnii sunt unu poporu de o vitia eterna.
R omanulu dara n'are lipsa de unu avaru si tradatoru
cam esci D ta ; spune-i dara cum mi ai spusu mie, c de ori-
gine esti unguru, si apoi ti-ai implinitu misiunea !
B u c u r e s c i , 11 februariu 1869.
A . Radu.
Romani'a.
Cuventulu dini lom Brateanu, tienutu la ntrunirea ele-
ctorale in 3 fauru a. c. in saPa Slatineanu.
(U rmare.) *)
D . I. B r a t e a n u . Abusurile D -loru, care inainte de-
veniser unu felu de dreptu recunoscutu, toleratu, au ince-
putu celu putienu in mare parte s dispara; daca se mai stra-
cura abusuri mici, aceste-a eru d'acele care nu poteau s se
vda si s se lovsca, inse cele mari perisera ; acst'a nu prea
faoe bucuria celoru care pana aici triser d'intr'insele
(Se aude unu flueratu).
(Miscari.)
O v o c e. Afara.
D. I. B r a t e a n u . D-loru este libertate absoluta, l-
sai ee fluere ori cine.
O v o c e . Sunt ferestrele deschise; fluera gardistulu
pe ulitia.
D . I. B r a t e a n u , (urmandu). D -loru si chiar' daca
s'ar' fi flueratu aici, libertate absoluta. Nu se pote produce
hunina, de ctu atunci candu vi ne fie-care s-si esprime sen-
timintele si vointi'a sa, candu cei care sunt de alta opiniune
voru veni se si-o esprime la tribuna. Sciu c au unii hota-
rire s vie se vorbsca , si prea bine facu , inse s'o
faca cu lealitate , adeca astu-felu in ctu se nu pro-
voca scandaluri de acelea, care se de dreptu politiei, si
dupa d'ins'a parchetului se intervin si pote se ne deschid si
uile pucriei, (aplause.)
O v o c e . N'are se fie.
Linite,
D . B r a t e a n u . (urmandu). In aceti d'in urma ani
s'au facutu in R omani'a mai multe siosele, de ctu in diecimi
de ani. E ru unele incepute de cate 10 12 ani si nu se mai
faceu, d'in ce causa nu sciu, c-ci bugetulu er totu de-un'a
bine incarcatu ; dar' faptul u este c nu se mai termina; astu-
felu er siosua de aici la Iasi, de la Iasi la Galati, precum si
cele spre Oltu. S'a votatu l egea drumuriloru judetiane, care
au se aduc cele mai mari folose R omniei. E l e ne voru da
piciore ca se potemu ambl prin tote coJtiurile tierei ; dcu
piciore, pentru c oselele sunt adeverate piciore pentru o ti-
ra ; prin ele se inlesnescu transportrile in tote prtile ; prin
*) A se vede nrii. 21 si 22. a. c.
L
ele comunica localitile cele mai deprtate, si toti scii ctu
este de folositoru acst'a pentru comerciu si pentru tote inte-
resele societtii ; fara drumu , o societate este fara piciore.
S'au votatu drumuri de feru, si daca sioselele ne voru da pi-
ciore, drumurile de feru ne voru da ari pe, ele voru leg mai
multu unirea intre tote prtile R omniei. (Aplause).
D loru, s'a facutu si altu ce-va, de vr'o 6, 7 ani de dle,
tir'a R omanesca pare c e o tiera cucerita de o potere care
nu ave se sida multu intr'insa: nimeni nu mai btea nici
unu cui in prete. E u am fostu si in pucrie si totu oaut-
mu se facu cte ce-va, acolo in camera unde credemu c am
sramanu ct eva luni : dar' Dloru, se credeau, se vedeau,
attu de vremelnici in Romani'a, in ctu nici in beserica,
nici in scola, nici in administraia , nicairi in fine , nu
mai ingrigeu de nimicu, nu mai bateau nici unu cuiu ea se
intretna lucru in buna stare ; este unu anu su 1 si jumetate
de candu tote s'au mai reparatu, de candu s'au imbracatu cu
haina de veselia, cu haina de serbatre. (Aplause).
Vo c i . Traesca Brateanu (ura ! 1).
D . I. B r a t e a nu - D upa ce am estu de la potere, au
venitu adversarii notri si au cautatu se faca s se crda c
s'ar' fi facutu de noi abusuri pe ctu amu fostu la guvernu ;
dar' acei-a chiar' care ne-a acusatu, nu au indrasnitu se dca
de adreptulu c le-am facutu noi, inse au d su c s'au facutu
pentru amicii notri. Eu credu, D-loru , c unu omu care
n'are nici frica nici rusne si fura pentru amicii si, cu attu
mai multu va fur pentru d'insulu, pentru c pelea este mai
aprpe de ctu camesia, asi dara, ori am fostu hoti, ori amu
furatu si pentru noi si pentru amicii notri, ori n'am fostu
si atunci n'am furatu nici pentru noi nici pentru amicii no-
tri. Adversarii notri au dsu c amu facutu abusuri, pentru
c, candu s'a adusu silitr'a ce comandaseramu ca s facemu
prafu de puca, am scutitu pe contrariu de vama, si c ara-
ra'a care s'a adusu pentru capsulele si cartusiele armeloru ce-
loru nuoe, ar' fi mai prosta de ctu se prevedea in contractu.
Nu sciu ce calomnie s mai arunce asupra nstra ! apoi scii,
D -loru, ctu face aram'a ? Nu fcea nici 400 de galbeni, prin
urmare chiar' daca ar' fi fostu mai prosta de ctu ce trebuia
s fie, ctu de mare trebuia s fie furulu ? ! ! Apoi D-loru,
d'amu fi voitu se abusamu avemu alte ocasiuni mai mari.
Candu am fostu in ministeriu, la 1866, dupa venirea
Domnului Carolu ; D. Balacnu care er la Parisu, ne trami-
te la depesie intr'una, prin cari ne consilia se facemu impru-
mutulu Oppenheim. Noi amu refusatu. Apoi, Dloru, la
imprumutulu acest'a, scii D vostra ce s'a cheltuitu ? Numai
unu jurnalistu, care a intervenitu pentru acestu imprumutu,
i s'a datu vre-o 20 su 30 de mii de galbeni; mai pe urma
s'a mai facutu o alta mica operaiune, unde a fostu dati alti
6 sute de mii de franci. D aca dar' la aceste mici operaie s'a
facutu attu-a cheltuila, poteti intielege ctu ar' fi trebuitu
se ie unu ministru care s'aru fi otaritu a face abusuri ? si
asiu fi potutu-o face, Dloru, fara nici o grige, si pe urma . . .
nici usturoiu n'amu mancatu nici gur'a nu mi pute. Asiu fi
avutu 30 40 mii de galbeni d'intr'o vorba. Amu refusatu, si
apoi amu si esitu d'in ministeriu.
Cu drumurile de feru, Dloru, este o operaiune de mai
multe sute de milione de franci, 3 sute milione, cari facu unu
bilionu de lei vechi, o suma cu care nu prea suntemu noi fa-
miliarisati.
E i D omniloru, scii ce amu facutu la drumulu de fe-
ru ? N'amu vediutu pe D omnii concesiunari singuri, ci tot-
de-un'a cu comisiunea Camerei, in care eru representate tote
fractiunele Camerei ; eru si d'in drpt'a, si d'in stang'a, si
d'in midiloou, si d'in fraciune, chiar' negotiarile preliminarie
n'amu voitu s le facemu noi, ci. amu lasatu pe Domnitoru
singuru se tratese la Berlinu, fiindu-c nici Lui, si mai cu se-
ma Lui, nu voiamu s i remana ce'a mai mica banuila; sciam
cte calomn ie er s se arunce pe urma, si voiam s scie
Elu, s se scie bine ca n'amu tratatu eu, si priu urmare se nu
pta prinde nici langa d'insulu acei calomniatori cari eru se
spuia c noi amu luatu vr'o par'a de la drumurile de feru.
Afirmu dara c acsta insemnata concesiune s'a datu fra
celu mai micu abusu. ;,( Aplause.) Vorbescu de drumurile de
feru prusiane de Strusberg, dloru ; nu dcu totu-ast-feliu de
drumurile de feru Offenheim, c-ci nu sciu daca de acolo nu
s'au luatu, nu de noi negrestu ci de alii, (ilaritate).
Facei acumu socotla, D loru, daca de la drumulu de
feru s'ar' fi luatu numai unulu la suta, ar' face trei milione de
franci, 300, 000 de galbeni, si cu ce am fi potutu lu si de la
imprumutu si alte intreprinderi s'ar' fi potutu sui la vre o
500,000 galbeni.
E i D -loru, apoi unu omu care a avut u. . . chilipirui-i,
gheliruri, cum ar' dce alii, de asemenea natura, care
s'ar' fi potutu folosi si se dca apoi c nici usturoiu n'a man-
catu nici gur'a nu-i pute, cum au facutu muli in tir'a R oma-
nesca . . . (aplause mari, bravo), vedei unde pote ajunge.
Mi-asiu fi facutu stare mare, asiu fi asta-di totu asi de boga-
tu ca Scirbei, ca Bibescu; asiu fi in fine d'intre cei mai bo-
gai ai tierei si mi s'ar' dce si omu cinstitu. (R sete, aplau-
se). Si candu se scie c au trecutu prin manele nstre ase-
meni afaceri, s se dca c m'am dusu eu se facu abusu de
400 galbeni ! ! Eu, D-loru am cheltuitu si inainte si in tim-
pulu aflrii mele la potere, mai multe mii de galbeni
d'in punga mea pentru caus'a comuna. (Aplause viue).
De multe ori in strainetate am mancatu cum se nu
de D-dieu, altoru-a . . . am unu amicu aci, care scie
c pe candu manca mu asi de prostu in ctu me bolna-
vimu, pe d'alta parte damu mai multe mii de franci pentru
cau'sa natiunala, mii de franci cu care asiu fi potutu se ma-
nancu bine si se traescu bine... (Uriasie aplause nentrerupte
Bravo 1)
Dar', Dloru, drumurile de feru s'au datu pe candu eri -
mu noi la potere, fara nici unu abusu, si acst'a pote este fa-
ptu pe care nu mi lu voru ert unii nici o data. Asemeni chi-
l ipiruri nu se intalnescu de multe ori in vieti'a omeniloru, si
se intielege c acei deprini cu abusurile nu au s se mai in-
talnesca cu el e, fiindu-c a apucatu de s'au facutu, fra ca
dloru se fia fostu in positiune d'a se folosi.
De ctu, Dloru, darea in concesiune pe care amu facu-
tu-o noi, este numai cea d'antia operaiune; mai este acum
o a dou'a operaiune, este punerea in l ucrare, este sevirsirea
lucrrii, aci e totulu. Ori cine scie c tocmesci o haina, dupa
placulu D tale, cu diece galbeni, dar daca va fi s'o primsca
unu altulu, unu tovarasiu ore-care alu D t al e, care nu prea
este scrupulosu, pote c in locu s-ti se de acea hai na, care
se valorese diece galbeni ctu ai toomit'o, ti-se va da un'a
abi de cinci galbeni.
Acst'a, Domniloru, este a dou'a operaiune a drumuri-
loru de feru. Pentru 300, 000 franci pote s se faca o lucra-
re care se valorese 150, 000 franci ; se vedemu dar' si pe
Dloru acumu, voru fi toru asi de scrupulosi cum amu fostu
noi, si daca voru strui s se faca lucrarea pe cte milione
s'au tocmitu.
Asemenea si pentru drumulu de feru de la Giurgiu ,
care are s se prede in tmn'a viitoria; elu s'a facutu ou
banii Statului : si acolo ra-si pt pentru lucru care s'au pla-
titu diece galbeni s se primesca numai lucru de cinci gal-
beni.
Asemenea cu podurile de feru, a caroru valre se suie
la o suma de vre-o 33 milione ; dupa contractu controlarea se
face la predare care va fi in anulu acest'a. El e au inceputu
d'acumu s se camu darame, pana a nu se sevirs constructiu-
nea loru, sunt dar' persone cari au interesu, ca s nu fie la
potere omeni de acei-a, care prea se uita de aprpe la lucru
candu lu primescu : de ace'a e bine, de acei-a si-au pusu tote)
poterile ca s nu fia de acesti-a la guvernu.
Inse, Dloru, aceste lucruri, de si mari, sunt amenunte,
fiindu c sunt cestiuni d'in intru, lucruri pe oare potemu s
le refacemu la locu ; avei esemple, ati vediutu c de vre o
cti-va ani, toti au risipitu, si daca a voitu D dieu si naiunea
si a avutu sort'a in man'a ei, intr'unu anu , doui , amu repa-
ratu totu golulu lasatu ; de vre-o siepte, op tu ani de d l e, de
risipa, (aplause, bravo). Prin urmare aceste lucruri de si im-
portanti prin ele insele, sunt secundare facia cu altele multu
mai importante. Me espl i cu: ca s poeiu s fiu liberu; ca s
pociu s fiu bogatu ; ca s pociu s fiu fericitu, trebue antiu
se fiu ; prin urmare cestiunea natiunalittii este cestiunea ca-
re predomnesce tote cestiunele.
Naiunea romana, R omani'a, a fostu pana la o vreme
la dispositiunea toturoru straineloru ; cine se scul mai de
demantia si intra in R omani'a, in Valachi'a si Moldov'a,
acel'a se folosea ; si nu numai c intra poteri mari, precum
Austri'a, R usi'a, dara inca fia-care pasia de pe marginea D u-
nrii i plesnea prin capu s se imbogatisca, dede o
raita prin tir'a Romanesca cu cte-va mii de turci si o sleia
pentru mai muli ani ; apoi fia-care starostelu alu unei poteri
strine asiediatu in tira ave pretentiunile cele mai mari, se
credeau de dreptu stapann in tir'a R omanesca. (aplause).
Mi dce intr'o d unu D omnu Consulu candu erm
ministru, negrestu mi dce : pana candu o s fia acsta
neintielegere intre noi ?" Eu i-am respunsu : pana candu
vomu uit noi, c am fostu la dispusitiunea Dvstre , e'am
fostu robii, sclavii D-vstre, si pana ce si D-vstra veti uit
c ati avutu folse in tir'a natra, pe care nu le mai avei,
pana candu veti uit c'ati fostu. C'ati fostu Pasi, vrei se dci,
me intrerumpe consululu. D -ta o spui, respundem eu, tu
ai dsu, cum a dsu Cristosu.
Aceste-a, D -loru, le spuneam fostiloru deputai, si le
mai d cem:
Candu a voitu D -dieu s de Romniei, barbati cari s
lupte pentru a desrobl mos'a loru cea mare, patri'a ; candu
ne-a datu tari'a si poterea d'a scap si ne-am vediutu si noi
stapani acasa la noi, proprietari indeplina proprietate , scii
ce s'au intemplatu ?
(Va urm.)
Varieti-
t (Necrologu). Ve d u v ' a I g n a t i u F a u r u de T-
v i s nscuta C a t a 1 i n'a S z a b , si fiic'a ei G i z e l'a
F a u r u maritata dupa D r. Ni c o l a u Ma l e t i t s , in nu-
mele eeloru-lalti consngeni cu anima gelinda facemu cuno-
scuta mortea veduvei sociei lui G a v r i 1 u F a u r u de T -
v i s n a s c u t a V e r o n ' a P o i n a r i u d e K i r l y d a r c z
a iubitei matusie, repausata dupa primirea santeloru taine in
28 febr., la 5 ore dupa amdia-di, in alu 78-lu anu alu vietiei
sale, r' alu veduviei sale in alu 4-lea anu dupa o patima
grea de 7 dle d'in caus'a slbirii totale. R emastiele pamen-
tesci aie repausatei s au depusu la odihna eterna in 2 martiu
la 3 re dupa amdia-di dupa ceremoni'a besericei gr. orien-
tale in Oradea-mar*. F i e i t i e r e n'a us i o r a!
x% luristii magiari de la universitatea peatana adause-
ra cu unu numeru frumosu contingentulu v o l u n t a r i l o -
r u, anume in dominec'a trecuta (28 fauru) la 9 ore a. m.
vre-o 150 insi depuser juramentulu (pre 10 ani) cu deplena
solemnitate, intrandu mai toti in regeraentulu arciducalui
losifu.
#% Virtuos'a Mur se'a si-petrece bine in Parisu, ^ nul u
ei farmecatoriu face cuceriri admirabile, cu ocasiunea con-
94
certului su d'in urma imperatulu Napoleonu conversa cu
multa plcere cu eelebr'a copila. Dnisir'a Mursc'a e polona
de origine, a crescutu su ceriulu blandu si seninu alu Italiei,
unde secera primii lauri cu accentele rapitrie ale organu-
lui seu.
#% (Nenorocire) In comun'a Beregseu(i n Banatu) eco-
nomulu Ionu Dobosianu esndu sr'a cu lumin'a in colesna,
ca s prind cte-va gaine pentru a le duce la trgu, d'in
nenorocire atinse cu lumin'a acoperementulu de paie, care
indata s'a si aprinsu, focalu trec de la colesna la casa etc. si
estu-modu in cte-va minute tote ardeu. Intr'aceste sor'a
economului, o copila frumosa de 19 ani, care in diu'a urma-
tria ave a se incredinti cu unu fecioru d'in satu, se raped
printre flacri, ca s-si mantusca diestrea 100 coti de
pandia tiesuta de mah'a ei, si candu er s sa d'in casa, aco-
perisiulu ardiendu se urni pre ea, si estu-modu numai 3ele i
remasera pre diu'a logodnei. Astu-felu o pat si vecinilu Ionu
Gaitia, care alerg intr' ajutoriulu copilei nenorocite, lasandu
, dupa sine o vedua, 3 prunci mici si unu mosiu de 78 ani.
Constantinu Hurmusachi
presiedintele curii de cassatiune in R omani ' a,
dupa unu.morbu indelungatu, in 27 fauru, in
Vien'a, trec la cele eterne, in etate de 57 ani.
Lu gelimu, lu gelesce naiunea, pentruc in elu a
perdutu pe unulu d'intre brbaii, cari traiescu
pentru binele si prosperarea ei, elu a contribuitu
multu la realisarea unirii celoru doue tiere so-
rori, si are partea sa frumosa in luptele pentru
cuele nstre natiunale, cu unu cuventu meritele
lui au titlu deplinu la recunoscinti'a toturoru ro-
maniloru. F i a i tieren'a usiora, si memori'a eternu
binecuventata !
Sciri electrice.
Be r o i i nu, 1 mart. (Siedinti'a consiliului con-
feHeratiunii de nordu su presidiulu b. Friesen.) Ra-
portulu presidialu referitoriu la retragerea d'in ser-
vitiulu militarii, si proieptulu de lege relativu la in-
fiintiarea unui tribunalu supremu pentru afaceri co-
merciali, s'au transpusu la comisiuni. Raprtele co-
misiuniloru contienu intre altele intruducerea unei
procdure cambiale si a unui codice comercialu, ca
legi confederatiunali. Unu altu proieptu presidialu
contiene propunerea marelui principatu Baden, re-
feritria la usiurarea oblegamentului militaru.
Ha g' a , 1 martiu. Camer' a representantiloru,
dupa una consultare scurta, a primitu cu 51 contr' a
4 voturi legea pentru navigatiunea pre fiuviulu Renu.
P a r i s u , 2 martiu. Brosiur' a lui Emil Olli-
vi er, a aparutu. Ea contiene una scrisore a im-
peratului Napoleonu de la 12 ianuariu 1867 in
care se dce, c imperatulu doresce a ndeplini
coron'a edificiului , pentru ca ast-feliu tir' a s
devina deplinu consolidata. Inse pentru a combina
principiulu liberttii cu oportunitatea pressiunii ju-
ridice, e necesariu a studia detaiurile esecutrii inco-
ronrii edificiului.
Vi e n' a , 2 martiu. Esregele d'in Annover' a a
tramisu toturoru suveraniloru germani protestulu
su in contr' a legii prusesci , despre confiscarea
bunuriloru domnitoriloru detronai. Banc' a co-
merciala d'in Vien'a a capetatu concesiune de la mi-
nisteriulu ungurescu rie a infiinti in Ungari' a ban-
ce filiale.
Vi e n' a , 2 martiu. Ministrulu de cultu si in-
struciunea publica a presentatu legea colara, mo-
tivandu-o in modulu urmatoriu : necesitatea de a cul-
tiva poporulu s'a semttu pre totu indene, d'insulu
nu voiesce a restringe ce' ace s'a facutu pana acum' a
pre terenulu acest'a, inse acst'a nu mai corespun-
de spiritului tempului. Mulimea ordinatiuailoru
ce s'au esmisu, pretinde in modu imperativu
una codificatiune. Guvernulu s'a folositu de cele
mai bune legi, si cu respectu la singuratecele tiere
s'a concesii legelatiunii terenu liberi
1
. Gruvernulu nu
considera indeplinitu proieptulu su si spereza c
faptoriloru legelatori li-va succede a crea ctu t|
curendu unu opu perfectu.
Dupa acst'a au urmatu desbaterile a su]| -
proieptului de lege despre organisarea posturilu
de servitiu ale consiliariloru colari generali si dist
ctuali. Deputaii Sarcynski si Griovanelli au com!
t ut u proieptulu ministerialu fiindu c taia in comj,
tinti' a legelativeloru d'in diferitele tiere. I
P a r i s u , 3 martiu. Peupl e" dce, c guvf
nu lu francesu a invitatu pre alu Belgiei la negoti
tiuni in caus' a cliloru ferate d'in puntu de veds
comercialu si industririu, guvernul u belgicu inse pat-
acum n' a respunsu la acestu apelu. Intardarea
totu casulu e de compatimitu si guvernul u france
si-ar' atinge susceptibilitatea natiunala, daca s'ar'
destuii cu respingerea invitrii, su daca ar' ascep|
prea multu dupa respunsulu Belgiei. f
P a r i s u , 3 martiu. Doua decrete imperate|
dispunu inmormentarea lui Troplong si a lui L,
martine pre spesele statului.
Agr a mu , 3 martiu. Comitetulu dietei croa
insarcinatu cu arangiarea festivittii primirii solen
ne a majesttiloru sale a propusu ca, in memori
petrecerii imperatului in Agramu, s se bata m
dalione de suvenire , s se ilumineze localii
tile edificiului dietalu si a se rog de m. s. imp
ratulu ca s primsca insemnele croaiei in centrul
emblemei colective a tiereioru m. sale, precum si
se infiinti in Agramu una universitate Francisa
Iosefina.
B u c u r e s c i , 3 martiu. Fostulu directoru gi
neralu alu posteloru si telegrafeloru d'in Romani
1
!
diu Falcoianu, in urm' a procesului in caus'a mai
tratrii de la Marasiesci, e condemnatu la 2 ani I
inchisre, la perderea drepturiloru sale cetatienesd
la suportarea speseloru judiciale si la o desdaunari.
de 2000 galbeni.
Proprietar iu, redactorii respundietoriu Isi editoriu :
ALE SAND R U R OMANU .
Coumnicatiiinile pre Clile ferate.
Pre Lini'a Statului
Pest'a-Vien'a
In tote dilele la 7 ore 32 min. dem.
Sosesce in Vien'a la 1 ora 57 min. d.m.
Segedinu-Pesfa
Marti-a si Sambet'a la 2 o. 16m. dem.
Vien'a-Baziasiu.
Vien'a plca la 7 ore. 30 min. demin. la
Posionn (Pressburg)
Neuhusel
Pest'a, sosesce ,,
Pest'a, pleca
Czegld
Segedinu
Temi sir'a
Baiaiu, sosesce
Baziasiu-Vien'a.
Baslaslu plc la 6 re 85 min. dupa amdia-di.
Temisior'a
Stgedi nu ty 2 88
Czegld 6 40
Pest'a. sosece 9 ,, 5
Pest'a, p oa 9 60
Neuhansel 1 25
Posionu 4 46
Vien'a soaesce ,, 6 ,, 39
Cu Trsura acelerata
Vien'a-Pest'a
In tote dilele la 2 ore 30 min. dp. m.
Sosesce in Pest'a la 9 o.25 m. sr'a.
Pest'a-Baziasiu
Luni-asiVineri-ala9 o. 45 m. sr'a.
10
1
5

51
1 29 h d.mdi 1 i i 59
4
1
30
n n 5 n
48
ft
23 n n i i i 6 i i 31
8 29 n sr'a 10 i i
12
n
29 n
noptea 2 n 29
5

24 i l demin.
8

10 i l
ant. de amdi.
8 ore. min. sr'a
demin.
sr'a.
demin.
i i
. d. am.
la 10 ors 48 =. noptea la 7 re 85 min. demin.
demin. 12
6
u 8
i i 9
d.amd. 12
4
n i i *
sr'a ., 6
40
18
30
25
58
23
14
d. mdi.
sr'a
dem.
demin.
Calea fer. de Nordu ung.
Pest'a-S.-Tarjn.
plca la 8 ore - min. demin. 8 ore 30 m. sr'a
8 8 8 51
9 13 ,, ,, 10 54
10 30 1 42 noptea
12 24 d. amdi 5 8 demin.
Pest'a
Steinbruch
Glll
Hatvan
S.-Tarjn, sosesce
S.-Tarjn-Pest'a.
S.-Tarjn, plca la 2 ore 50 min. d.amdi. 10 ore 10 min. s^r'a
Hatvan 4 59 2 11 noptea
Gdll 6 3 sr'a 4 20
Steinbruch 7 7 6 28 demin.
Pest'a sosesce 7 14 6 38
Calea fer. de Sudu (amedia-di).
Bud'a-Triestu. Triestu-Kanizsa *)
Bud'a pleca la 6 ore 85 min. demin. 6 ore 20 min. sr'a
Alba-Begia 8 60 9 5
i i ii
Canisia 1 50 d.amdi 6 6 demin.
Pragerhof 9 27 sra. *) (in legatur. cu trasu-
Sieinbrck 12 1 noptea<r'a ce merge catra
Triestu sosesce 8 14 demin. Vien'a.
Triestu-Bud'a. Kanizsa-Bud'a. *)
Triestu plca la 6 re 45 min sr'a *)n legatvr. cu trasu-
Steinbrck 3 45 nopteaVo ce merge catra
Pragerhof 9 80 ., demin. Vien'a.
Canisia 1 22 d.amdi la 9 . m. sr'a
Alba-E egia 5 55 sr'a 6 45 demin.
Bud'a i , 7 58 8 12
Bud'a-Albaregale-Vien'a.
Bud'a plca la 6 ore 35 min. demin.
Alba-Begia, sosesce 8 39
plca 10
Sznyu-nou 2 25
Vien'a, sosesce 8 2 sr'a
Vien'a-Albaregale-Bud'a.
Vien'a plca la 7 re 42 min. demin.
Sznyu-nou 2 10 d. amdia-di.
Alba-Begia, sosesce la
' plca .,
Bud'a sosesce ,,
5 r e 38 m i n . d. a m d i a - d i
5 55 ,,
7 58 s r ' a
Calea fer. spre Tis'a.
Vien'a-Pest'a-Casiovi'a,
Vien'a plca la 8 ore min. sr'a 7 ore 45 min. demin.
Pest'a 6 30 demin. 5 19 s r ' a .
Czegld 9 39 6
Szolnok plca 10 57 6 1?
Pflspk-Ladny 1 33 d amdi. 1 3
D obritienu 3 5 3 48 dem.
Nyiregyhza 4 83 6 24
Toeaiu pleca 5 81 sr'a 8 9 demin.
Miscoltiu 7 24 10 46
Casiovi'a sosesce 9 56 1 51 noptea.
Vien'a-Pest'a-Aradu.
Vien'a plca la 8 ore min. hr'a.
Pest'a 6 81 demin.
Tiegledu 9 24
Solnocn 10 16
Mez-Tor 11 29 dp. amdia-di
Ciab'a 1 9
Aradu sosesce 2 52
Vien'a-Pest'a-Oradea-Mare.
Vien'a pleca la 8 re minute sera.
Pest'a 6 80 dem.
Tiegledu 9 39
Pspk- Ladny 2 7 dp. amedi.
Beretty-jfalu 8 16
Oradea-Mare, sosesce 4 81
Casiovi'a-Pest'a-Vien'a.
Cisiovi'a plca la 5 ore 21 min. demin. la 12 ore 1 min. mdi.
Miscoltiu 7 55 3 20 d.mdi.
Toeaiu 9 87 5 50 sr'a.
Nyiregyhza 10 39 7 33
D obritienu 12 19 ,, mdi. 10 ,, 26 noptea
P. Ladny 1 57 dp. mdi. 12 39
Solnocu 4 39 4 39 ,. demin.
Tiegledu sosesece 5 46 sr'a 5 55 ,,
Pest'a 8 40 8 56
Vien'a ., 6 14 demin, 6 39 B r ' a.
Aradu-Pest'a-Vien'a.
Aradu plca la 12 re 26 min ant. de amd.
Ciab'a 2 7 dp. amdia-di.
Mez-Tur 3 43
Solnocu 5 -
Tiegledu sosesce 5 48 sr'a.
Pest'a 8 40 ,.
Vien'a 6 3 demin.
Oradea-Mare-Pest'a-Vien'a.
Oradea-Mare plca la 10 ore 20 min. ant. mdi.
Beretty-jfalu ,, 11 4 4
P. Ladny soesce 12 55 dp. mdi.
Tiegledu 5 88 sr'a.
Pest'a 8 49
Vien'a 6 14 demin.
Hohaciu-Barciu.
Mohaciu pleca la 7 ore 55 min. 12 ore min. la mdi.
5 dp. mdi.
Vilani 8 50 1 20
6 54
szg 4 55 10 3 ant. mdi.
2 45 ant. md. 7 10 plca.
Cinci-Beserice) la 5 8 demin. 10 16 ant. mdi.
(Fnfkirchen) )
S 0 6 s c e
2 58 dp. mdi. 7 23 plca.
plca la 5 40 demin. 11 40 ant. mdi.
Szigetvar 7 15 1 15 dp. mdi.
Barciu,sosesce 8 27 2 27
Barciu
Szigetvr
Cinci Beserice, sosesce
plca la
szg ,,
Vilani
Mohaciu sosesce la
Barciu-Mobaciu.
pleca la 1 ora 25 min. la mdi. 6 ore 30 inin. dp. mii
2
4
7
5
7
8
9
52
12
10
30
40
52
46
dp.mdi. 7
u 9
demin. 10
dp.mdi. 9 .
,, demin. 11
5
i. 12
7
ant.mdi. 1
8
7
, 17
, 42
47
15
, 50
, 27
', 21
ant, md
sr'i
ant. ml
dp. mi
la mii
d p . ml
!
"srt
Aradu
Badna
Soborsinu
ni'a
D ev'a
Orestia
Vintiu-inf.
Alba-Iulia, sosesce
Prim'a Cale ferate transilvana.
Aradu-AIba-Iulia (Belgradu.)
plca la 6 re 12 minute demin.
7 24
9 7 ant. mdi.
10 27
11 16 n
12 21 la mdi.
1 25 dp. mdi.
1 i, 45
Alb'a-Iuli'a-Aradu.
Alb'a-Iuli'a plca la 4 re 41 min. demin.
Vintiu-inf. 5 ,, 15
Orestia 6 7
D ev'a 7 7
IU 'a 7 53
Soborsinu 9 12 ant. mdi.
Badna ,, 10 47
Aradu sosesce la 11 50
Trasurele cu persone se impreuna la Aradu cu calea fer. de Tisa ij
ambe direptiunile.
Navigatiunea (Plutirea).
Cu vaporele societii D anubiane imp. reg. [priv. V
porele cu caletorii plca :
Pest'a-Bai'a-Mohaciu : Luni-a , Mrcuri-a, Sambet'a , l at 7 ore daj
mintia. ;
Pest'a-E secu-Noisadu-Semlinu : Mercuri-a, si Sambet'a la 7 ore deraiij
Pest'a-Orsiov'a (Busiava) si Bomani'a : Mercuri-a 7 ore demin.
Semlinu-Orsiov'a si Bomania : Vineri-a in ante de amdia-di dupa sonj
rea vaporului d'in Pest'a.
Baziasiu-Orsiov'a si Bomani'a : Sambet'a demineti'a dupa sosirea tiiji
surei clii ferate d'in Pest'a.
Orsiov'a-Bomani'a : Sambet'a demineti'a dupa sosirea trasurei clii fe
rate d'in Pest'a.
Orsiov'a-Bomani'a : Sambet'a si Marti-a, la mdi.
Mohaciu-Bai'a-Pest'a : Marti-a si Joi-a la 3 ore dup. mdi.
Semlinu-Novisadu-E secu-Pest'a : Luni-a dp. amdi la 8 ore demin.
Baziasiu Semlinu-Pest'a : D ominec'a dp. mdi.
Orsiov'a-Baziasiu-Semlinu-Pest'a : D ominec'a.
Constantiniana-Orsio.a, Semlinu-Pest'a: Vineri-a in ante de amdia-di,
Galati-Orsiov'a-Pest'a : Marti -a si Vineri-a demin.
Segedinu-Semlinu : Mercuri-a si Sambet'a demin.
Semlinu-Segedinu : D ominec'a si Joi-a la mdi.
Sisecu-Semlinu : Marti-a demin.
Semlinu-Sisecu : Vineri-a ant. mdi.
Sosirea vaporeloru in Pest'a.
D e la Mohaciu la Bai'a : Mercuri-a si Vineri-a sr'a.
D e la Semlinu, Novisadu si E secu : Mercnri-a si Sambet'a, sr'a.
D e la Orsiov'a (Busiava) si Bomani'a : Mercuri-a.
Navigatiunea s'au deschisu in 15. fevruariu 1869.
S'a tiparitu in Pest'a 1869. prin A l e s a n d r u K o c s i . Piati'a Pesciloru, Nr. 9.