Universitatea Lucian Blaga Sibiu,

Facultatea de Drept Simion Brnuiu

Specializarea Drept, an III, ID, sem I
ateria! Drept Financiar I
"on#$ Univ$ Dr$ "ristina %ne
Sistemul bugetar public national
Student,
"ior&ia arius Lauren iu
Februarie, '()*
)
+rocesul bugetar reprezinta ansamblul actiunilor si masurilor intreprinse de autoritatea
statala competenta cu privire la etapele consecutive ale procedurii bugetare! elaborarea
proiectului de buget, aprobarea acestuia, e,ecutarea sa, inc-eierea, controlul si aprobarea
e,ecutiei bugetare$
.laborarea proiectului bugetului de stat, prima etapa a procedurii bugetare, cuprinde activitatea
de determinare a veniturilor si c-eltuielilor bugetului public national$
+otrivit practicii internationale, insitutia specializata in elaborarea proiectului de buget
este #ie inisterul Finantelor, in .uropa, #ie biroul bugetar care #unctioneaza pe langa
presedintele e,ecutivului, situatie speci#ica S$U$/$
In statele europene, lucrarile privind elaborarea bugetului sunt pregatite de aparatul
inisterului Finantelor, care intocmeste un anteproiect ce are la baza evaluarea veniturilor si
c-eltuielilor bugetare dupa metode care di#era de la o tara la alta si de la o etapa la alta si anume!
metoda automata sau a penultimei, metoda ma0orarii sau a diminuarii si metoda evaluarii directe$
etoda automata sau a penultimei este o metoda mai putin laborioasa si consta in
evaluarea veniturilor si c-eltuielilor bugetare pe baza rapoartelor obtinute in penultimul an, ceea
ce este de natura a nu re#lecta realitatea$
etoda ma0orarii sau a diminuarii consta in determinarea volumului si structurii
veniturilor si c-eltuielilor bugetare pe baza stabilirii ratei medii anuale de crestere sau
descrestere a veniturilor, respectiv a c-eltuielilor bugetare, pornind de la analiza rezultatelor
e,ecutiei bugetare din anii precedenti, insa nici aceasta metoda nu tine seama de impactul
oscilatiilor de preturi si proceselor in#lationiste asupra bugetului de stat$
% metoda superioara de elaborare a bugetului este metoda evaluarii directe, metoda ce
consta in evaluarea #iecarei categorii de venituri, respectiv c-eltuieli, pornind de la c-eltuielile
aprobate in anul curent si de la previziunile privind dezvoltarea economiei in perioada urmatoare,
con#orm programului guvernamental$
inistrii, ordonatorii principali de credite, elaboreaza cu a0utorul directiilor specializate
din ministere propuneri de c-eltuieli bugetare si le inainteaza inisterului Finantelor cu ocazia
centralizarii cererilor de #onduri #ormulate de ministere$
1econcordantele ce pot aparea intre propunerile #ormulate de ministere si evaluarile
inisterului Finantelor sunt transate de primul ministru, iar in cazul in care aceste divergente nu
'
sunt solutionate, in unele tari discutiile sunt supuse arbitra0ului presedintelui republicii$ "riteriile
care stau la baza procesului de conciliere vizeaza prioritatile stabilite in programul de guvernare
pentru di#eritele sectoare de activitate #inantate de la buget, precum si e#icienta, e#icacitatea si
economicitatea apreciate in raport cu indicatorii de per#ormanta speci#ici #iecarui domeniu
bugetar$
Finalizarea proiectului de buget se materializeaza intr2o serie de documente si anume!
e,punerea de motive si proiectul legii bugetului de stat, ane,ele la proiectul de lege bugetara,
precum si in#ormatii documentare cu privire la modul de #undamentare a bugetului, in#ormatii ce
sunt utile parlamentului cu ocazia analizei si dezbaterilor in vederea aprobarii proiectului de lege
privind bugetul de stat$
+roiectul de buget, una dintre cele mai importante decizii ale puterii e,ecutive, este
insusit de 3uvern in ansamblul sau, dar si de membrii acestuia care au obligatia, in virtutea
solidaritatii guvernamentale, sa2l sustina, alaturi de ministrul #inantelor, in cadrul dezbaterilor
parlamentare$
/probarea bugetului presupune dezbaterea si votarea, de catre parlament, a legii de
aprobare a bugetului public national$ Institutia publica imputernicita prin "onstitutie sa aprobe
proiectul de buget este parlamentul$
"aracterul democratic si de larg impact economico2 social al deciziilor de politica
#inanciara relectate in proiectul de buget conduce in mod obiectiv la solutia aprobarii
prevederilor bugetare de catre #orul legislativ, organ reprezentativ al intereselor tuturor
cetatenilor$
"u prile0ul dezbaterii proiectului de buget, in unele state, parlamentul are dreptul sa
propuna amendamente, de pilda ma0orarea sau reducerea veniturilor si c-eltuielilor propuse de
guvern, iar in alte state, dezbaterile parlamentului au loc nu numai in plenul lui, dar si in comisii
sale sau in culise$
.,ecutarea bugetului de stat incepe dupa adoptarea sa de catre parlament si consta in incasarea
veniturilor la termenele si in cuantumul prevazut si e#ectuarea c-eltuielilor con#orm destinatiei
aprobate prin legea bugetara anuala$
/ceasta etapa este cea mai importanta, intrucat presupune realizarea concreta a
previziunilor aprobate de parlament$
Intreaga raspundere cu privire la aducerea la indeplinire a autorizatiei parlamentare
*
privind e,ecutia bugetara revine guvernului care, prin institutii specializate, asigura realizarea
veniturilor si e#ectuarea c-eltuielilor, trebuind sa dovedeasca capacitatea de administrare atat a
procesului de colectare a veniturilor, cat si a procesului de utilizare e#icienta a alocatiilor
bugetare$ De asemenea, in e,ecutarea bugetului, guvernul va urmari e#ectuarea c-eltuielilor in
limitele si conditiile stabilite, precum si evitarea deturnarii #ondurilor de la destinatia lor bugetara
legala, prevenirea risipei si abuzurilor$
4ealizarea veniturilor constituie o obligatie pentru guvern, in timp ce, e,ecutarea
c-eltuielilor bugetare, pana la nivelul aprobat, constituie un drept al acestuia$ .,ecutia
veniturilor bugetare este un proces distinct de e,ecutia c-eltuielilor bugetare$ Incasarea
veniturilor cuvenite bugetului si, respectiv, e#ectuarea platilor de la buget se realizeaza #ie printr2
o institutie specializata a#lata in subordinea inisterului Finantelor 5trezoreria statului6, #ie prin
sistemul bancilor comerciale, pe baza de conventii privind prestarea de servicii, inc-eiate intre
acestea si inisterul Finantelor$
4ealizarea veniturilor bugetare consta in derularea mai multor etape! asezarea, lic-idarea,
emiterea titlului de percepere a impozitului si perceperea propriu2 zisa a acestuia$
/sezarea impozitului reprezinta operatiunea de identi#icare si dimensionare a materiei
impozabile de care dispune o persoana #izica sau 0uridica$
Lic-idarea consta in determinarea cuantumului impozabil datorat de persoana #izica sau
0uridica$
.miterea titlului de percepere a impozitului consta in desc-iderea rolului, adica inscrierea
sumei respective in debitul respectivei persoane #izice sau 0uridice si poate imbraca anumite
#orme! un titlu de incasare, atunci cand debitorul ac-ita spontan suma datorata sau un ordin de
incasare, atunci cand se trece la e,ecutarea silita a debitorilor care nu2si respecta obligatia #ata de
stat in termenele stabilite$
+erceperea propriu2 zisa a impozitului consta in operatiuni de incasare a acestuia in
cuantumul si la termenele stabilite si include si urmarirea$ In cazul e,ecutarii silite, prin
urmarire se pot naste litigii care sunt solutionate #ie pe cale 0uridica, #ie pe cale administrativa$
/sezarea, lic-idarea si emiterea titlului de perceptie a impozitului se e,ecuta prin organe
specializate ale inisterului Finantelor, iar incasarea propriu2 zisa a creantelor se realizeaza prin
contabili 5incasatori6 din serviciul trezoreriei$
/semanator se procedeaza si in cazul impozitelor indirecte, precum si al altor venituri
7
bugetare$
.#ectuarea c-eltuielilor publice presupune respectarea destinatiei si a cuantumului
aprobat pentru #iecare categorie de c-eltuieli bugetare si impune parcurgerea mai multor #aze
procedurale succesive, pentru #iecare alocatie bugetara, dupa cum urmeaza! anga0area, lic-idarea,
ordonantarea si plata$
/nga0area reprezinta asumarea obligatiei de catre stat de a plati o anumita suma de bani
#urnizorilor di#eritelor bunuri si servicii publice, obligatie ce rezulta dintr2 un contract, -otarare
0udecatoreasca, decizie ministeriala sau orice alt act legal$ /nga0area este #acuta de catre
ordonatorii de credite principali 5ministri6 sau, in mod e,ceptional, de catre ordonatorii
secundari, dar numai in limita stabilita in buget pentru actiunile sau obiectivele respective$
Lic-idarea este #aza in care se constata realizarea serviciului in #avoarea statului si se
stabileste cuantumul platii ce urmeaza a #i e#ectuata$ Lic-idarea are la baza documente
0usti#icative si #urnizarea e#ectiva a bunurilor si8sau serviciilor contractate$
%rdonantarea consta in operatiunea de emitere, din partea unei institutii publice, a unei
dispozitii sau ordin de plata a unei sume din alocatia bugetara in #avoarea unui tert, #urnizor de
bunuri si8sau servicii publice sau creditor$
+lata este operatiunea prin care se stinge obligatia statului #ata de persoanele #izice sau
0uridice, #urnizori sau creditori si consta in ac-itarea e#ectiva de catre institutia publica a sumei
datorate$
%peratiunile speci#ice primelor trei #aze 5anga0area, lic-idarea si ordonantarea6 sunt
e#ectuate, pe baza avizelor serviciilor operationale, de catre conducatorii institutiilor publice 5sau
mandatarii acestora6, denumiti si ordonatori de credite bugetare$ %rdonatorii de credite bugetare
sunt clasi#icati in ordonatori de gradul I 5conducatorii ministerelor si agentiilor guvernamentale
din subordinea guvernului6, de gradul II 5structurile de conducere si coordonare din teritoriu ale
ministerelor! directii sanitare 0udetene, inspectorate scolare 0udetene etc$6 si de gradul III
5institutiile publice operationale! spitale, scoli, teatre, muzee etc$6$
/ctele emise de ordonatorii principali sau secundari trebuie sa poarte viza controlului
#inanciar, pe baza acestora e#ectuandu2 se plati ce vor a#ecta resursele statului$
+lata este e#ectuata de catre gestionarii de bani publici! contabili, casieri, platitori$
9oti #unctionarii publici participanti la #azele e,ecutiei c-eltuielilor publice ale unei
institutii bugetare raspund solidar pentru calitatea si legalitatea gestionarii banilor publici$
:
Inc-eierea e,ercitiului bugetar este etapa urmatoare incasarii veniturilor si e#ectuarii c-eltuielilor
pentru un an bugetar si consta in intocmirea unei dari de seama complete cu privire la modul de
realizare a veniturilor si de e#ectuare a c-eltuielilor pentru anul bugetar e,pirat$
"aracteristic acestei etape este intocmirea contului de inc-eiere a e,ecutiei bugetare,
care permite determinarea rezultatelor e,ecutiei bugetare, adica raportul dintre venituri si
c-eltuieli$ "ontul de inc-eiere a e,ecutiei bugetare este alcatuit din totalitatea veniturilor
realizate si a c-eltuielilor e#ectuate si re#lecta rezultatul e,ecutiei bugetare care poate #i un
de#icit sau un e,cedent bugetar$
"ontul de inc-eiere a e,ecutiei bugetare, intocmit de inisterul Finantelor, este
prezentat 3uvernului, care, dupa discutare, il supune spre dezbatere si aprobare +arlamentului$
"ontrolul e,ecutiei bugetare este determinat atat de ratiuni de ordin politic, in sensul ca
parlamentul este interesat ca guvernul, in realizarea programului sau, sa nu depaseasca limitele
autorizatiei parlamentare ce i2a #ost acordata, cat si de ratiuni de ordin #inanciar, guvernul #iind
interesat de buna gestionare a #ondurilor publice, evitarea risipei, prevenirea deturnarilor si a
delapidarilor$
In #unctie de obiectivele urmarite si de organele care e#ectueaza controlul bugetar, acesta
poate #i! politic, administrativ si 0urisdictional$
"ontrolul bugetar politic este realizat de parlament #ie cu ocazia e,aminarii si adoptarii
proiectului de buget, #ie in timpul e,ecutiei bugetare, la cerere sau din o#iciu,de catre comisiile
#inanciare de specialitate ale acestuia si in baza rapoartelor prezentate de guvern in cursul anului
bugetar, #ie cu prile0ul e,aminarii si aprobarii contului de inc-eiere a e,ercitiului bugetar$
"ontrolul bugetar administrativ este realizat de catre organele de specialitate ale
inisterului Finantelor si prin controlul ierar-ic e,ercitat de catre ordonatorii bugetari principali,
cu privire la modul in care au #ost c-eltuite alocatiile bugetare de catre subordonatii acestora$
In S$U$/$, controlul administrativ este e#ectuat de catre Directia 3enerala a "ontrolului si
de catre organele controlului intern administrativ, iar in Franta, de catre controlorii c-eltuielilor
anga0ate, care #unctioneaza pe langa #iecare minister, de catre contabili, cu ocazia incasarilor sau
platilor pentru sau de la bugetul de stat sau prin inspectia #inantelor$
"ontrolul 0urisdictional este e#ectuaut de un organism specializat, denumit "amera sau
"urte de "onturi, care are ca principala atributie controlul compet al e,ecutiei bugetului, si
anume! controleaza activitatea ordonatorilor bugetari, e,amineaza actele 0usti#icative prezentate
;
periodic de contabili si se pronunta asupra legalitatii acestora si e,amineaza conturile de e,ecutie
ale bugetului de stat$
La noi in tara, atributiile de control ale e,ecutiei bugetare revin urmatoarelor organe!
+arlamentul 5/dunarea Deputatilor si Senatul6, care e,ercita un control politic< "urtea de
"onturi, care e,ercita un control 0urisdictional< inisterul Finantelor, care e,ercita un control
administrativ specializat$
/probarea e,ecutiei bugetare$
+e baza raportului privind contul de e,ecutie bugetara elaborat de institutia suprema de
control al #inantelor publice care, in cele mai multe tari, poarta denumirea de "urte de "onturi,
+arlamentul declanseaza procedura de dezbatere si aprobare a acestuia$
Intai are loc analiza raportului in comisiile permanente reunite de buget2 #inante ale
#orului legislativ, iar apoi se dezbate in plenul +arlamentului proiectul de lege privind aprobarea
contului de e,ecutie bugetara$ In continutul acestui proiect de lege, pe langa articolele privind
aprobarea contului respectiv, pot #i introduse prevederi re#eritoare la continuarea veri#icarii de
catre "urtea de "onturi a anumitor aspecte ale e,ecutiei bugetare si la raportarea catre +arlament
a rezultatelor constatate si a masurilor legale aplicate$
=otul #inal #avorabil asupra proiectului de lege privind aprobarea contului de e,ecutie
bugetara marc-eaza inc-eierea etapelor procesului bugetar$
Durata in timp a intregului proces bugetar cunoaste unele deosebiri, de la o tara la alta$ Luand in
calcul etapele procedurii bugatare, aceasta se prelungeste pe parcursul a trei ani calendaristici
5cazulanualitatii bugetare6, intrucat elaborarea proiectului incepe in anul precedent celui pentru
care se intocmeste, e,ecutarea bugetului continua in cursul anului respectiv si se de#initiveaza
prin contul de inc-eiere a e,ercitiului bugetar in anul urmator$
Principiile procedurii bugetare in statele cu economie de piata de#inesc! modul de re#lectare a
veniturilor si c-eltuielilor publice in bugetul de stat, adica s#era de cuprindere a acestuia< durata
de timp pentru care parlamentul autorizeaza guvernul sa realizeze e,ercitiul bugetar< relatia care
trebuie sa e,iste intre veniturile si c-eltuielile bugetare< in#ormarea opiniei publice despre sursele
veniturilor si destinatia acestora$
In terminologia de specialitate a teoriei #inanciare, ca si in practica #inanciara a statelor,
sunt intalnite urmatoarele principii ale procedurii bugetare! universalitatea bugetara, ec-ilibrul
bugetar, realitatea sau specializarea bugetara, unitatea 5unicitatea6 bugetara, nea#ectarea
>
veniturilor, anualitatea si publicitatea procedurii bugetare$
Universalitatea bugetara$ +otrivit acestui principiu, veniturile si c-eltuielile statului
trebuie sa #igureze in buget cu sumele lor totale$ 4espectarea principiului universalitatii permite
cunoasterea si controlul sumelor e,acte a veniturilor si c-eltuielilor publice$ Bugetul intocmit cu
respectarea principiului universalitatii poarta denumirea de buget brut si presupune ca veniturile
sa #ie inscrise in buget cu produsul lor brut, iar c-eltuielile cu ci#ra lor totala, iar nu cu soldul
dintre acestea$ In practica, acest principiu nu este respectat si se trece ast#el la bugetul net, care
cuprinde numai rezultatul #inal al actiunilor producatoare de venit si al celor generatoare de
c-eltuieli, ca apoi sa se a0unga la bugetul mi,t, in care la unele pozitii #igureaza ci#re totale, iar la
altele numai soldul dintre venituri si c-eltuieli$
+racticarea unui sistem bugetar mi,t este determinata de actiunea unor #actori ce vizeaza
evolutia rolului si #unctiilor statului$
+rin in#iintarea unor unitati economice sub #orma de regii autonome, cu personalitate
0uridica si o larga autonomie #unctionala, statul a dat posibilitatea unor reglementari #inanciare
di#erite de cele aplicabile institutiilor de drept public, asa incat ele nu mai #igureaza cu
totalitatea veniturilor si c-eltuielilor in bugetul de stat, ci numai cu sumele pe care le varsa,
respectiv le primesc de la buget$ De asemenea, unitatile administrativ2 teritoriale #igureaza numai
cu eventualele subventii primite sau varsate catre buget$
Unele institutii publice locale #ara scop lucrativ, care au dobandit personalitate 0uridica si
implicit dreptul de a2 si organiza gestiunea #inanciara dupa alte criterii decat cele speci#ice
serviciilor publice, isi retin veniturile pe care le realizeaza din diverse surse pentru acoperirea
propriilor c-eltuieli, primind de la buget subventii in completare$ /semenea institutii sunt
centrele de cercetare stiinti#ica, universitatile, spitalele etc$ In mod similar, organizatiile care
gestioneaza #ondurile asigurarilor sociale de boala, invaliditate, soma0, pensii de batranete etc$ se
bucura de o e,istenta de sine2 statatoare, de personalitate 0uridica si dispun de o autonomie
#inanciara, #apt ce le indreptateste sa nu #igureze cu veniturile si c-eltuielile lor totale in bugetul
de stat$
Echilibrarea bugetului este principiul bugetar considerat a #i c-eia de bolta a #inantelor
publice si care presupune nu numai intocmirea unui buget ale carui c-eltuieli sa #ie acoperite
integral din veniturile bugetare, ci si respectarea acestui ec-ilibru pe parcursul intregului
e,ercitiu bugetar$ Urmarea #ireasca a politicii de militarizare a economiei nationale, a ma0orarii
?
c-eltuielilor pentru #unctionarea aparatului de stat, a cresterii datoriei publice este inregistrarea
unui dezec-ilibru bugetar sub #orma de#icitului bugetar$
+entru acoperirea de#icitului bugetar se recurge, de regula, la venituri e,traordinare care
provin din imprumuturi de stat si emisiune monetara #ara acoperire$ .misiunea monetara duce la
cresterea masei monetare in circulatie, #ara acoperirea corespunzatoare in mar#uri si servicii, #apt
cu consecinte negative asupra economiilor nationale$ /st#el, se reduce puterea de cumparare a
banilor, se inregistreaza o crestere substantiala a preturilor si implicit a c-eltuielilor publice, ceea
ce genereaza, in ultima instanta, noi de#icite bugetare$
In prezent, statele dezvoltate ale lumii solutioneaza problema de#icitului bugetar
recurgand la imprumuturi sau emisiuni monetare, la bonuri de tezaur sau operatiuni de stat sau la
vanzari de aur din rezerve de stat$
Realitatea bugetara (specialitatea) este principiul bugetar potrivit caruia, veniturile bugetare
trebuie sa #ie aprobate de catre parlament pe surse de provenienta, iar c-eltuielile bugetare pe
categorii de destinatii si obiective$ In scopul realizarii acestei cerinte si pentru a se o#eri
parlamentului o imagine cat mai clara asupra bugetului de stat, veniturile si c-eltuielile au #ost
grupate dupa o anumita sc-ema, luand ast#el nastere clasi#icatia bugetara$veniturile si c-eltuielile
care se inscriu in bugetul administratiei centrale de stat se grupeaza in! venituri si c-eltuieli
ordinare si e,traordinare, c-eltuieli curente si de capital, cu speci#icitatea naturii veniturilor si
c-eltuielilor si detalierea acestora pe baza clasi#icatiei bugetare$
"alsi#icatia bugetara este un document te-nic, conceput si realizat de inisterul
Finantelor pe baze stiinti#ice, grupand veniturile si c-eltuielile intr2o anumita ordine si dupa
anumite criterii, si care arata! sursele veniturilor bugetare, repartitia c-eltuielilor bugetare,
institutiile publice prin care se realizeaza veniturile si se e#ectueaza c-eltuielile prevazute in
buget$ "lasi#icatia bugetara trebuie sa #ie cat mai simpla si cat mai clara, pentru a putea #i
inteleasa si de cei care nu au pregatire de specialitate$
Unele tari 5Franta6 utilizeaza, pe langa clasi#icatia economica, si o clasi#icatie
#unctionala, in care c-eltuielile sunt grupate dupa obiectivele urmarite de stat, bugetul #unctional
avand urmatoarea structura! #unctii economice 5industrie, energie, transporturi, constructii6<
#unctii sociale 5educatie, invatamant, asistenta sociala6< #unctii regaliene 5politie, 0ustitie, aparare,
relatii e,terne6< #unctii tutelare 5locuinte, urbanism, gospodarie comunala6$
La noi, clasi#icatia bugetara tip, elaborata de inisterul Finantelor si publicata in
@
onitorul %#icial, grupeaza veniturile si c-eltuielile intr2o anumita ordine, pe titluri, capitole,
subcapitole, articole si paragra#e, dar si aliniate, atunci cand este necesara o si mai mare
detaliere$
Unitatea bugetara, principiu corelat cu principiul universalitatii bugetare, presupune ca toate
veniturile si c-eltuielile bugetare sa #ie inscrise intr2un singur document, #ormula in masura sa
o#ere o imagine clara si cuprinzatoare a situatiei #inanciare a statului$
Un buget unitar, sub aspect politic, #aciliteaza controlul parlamentar, dand posibilitatea
organului legislativ sa e,amineze politica #inanciara a guvernului a#lat la putere si sa propuna
amendamente cu privire la cuantumul veniturilor si c-eltuielilor bugetare sau la oportunitatea,
prioritatea ori necesitatea aprobarii unor c-eltuieli$
Sub aspect #inanciar, unitatea bugetara constituie o regula de ordine si claritate, re#lectand
starea reala a situatiei #inanciare a tarii, eliminand posibilitatea unor arti#icii de disimulare$ "u
timpul, acest principiu nu a mai #ost respectat, trecandu2 se la intocmirea, pe langa bugetul
general al statului, si al altor bugete, cum sunt, de pilda, bugetele e,traordinare, bugetele ane,e,
bugetele autonome, conturile speciale de trezorerie si ta,ele para#iscale$
+ractica bugetara cunoaste mai multe modalitati de eludare a principiului unitatii
bugetare, precum si numeroase di#icultati pe care parlamentele le intalnesc in e,aminarea si
aprobarea veniturilor si c-eltuielilor bugetare$ In scopul ocolirii controlului parlamentar se
recurge la asa2 numita debugetizare, adica la scoterea unor venituri si c-eltuieli publice in a#ara
bugetului de stat$
Neafectarea veniturilor bugetare este principiul bugetar potrivit caruia, veniturile publice
incasate trebuie sa se depersonalizeze pentru a servi la acoperirea c-eltuielilor bugetare, privite
in ansamblul lor$ /lt#el spus, nu se admite ca un anumit venit bugetar sa #ie a#ectat pentru
#inantarea unor anumite c-eltuieli$ /ceasta, deoarece nu e,ista un raport corespunzator intre
randamentul unui venit si necesarul de #onduri pentru #inantarea unei c-eltuieli publice$ /st#el,
daca incasarile din venitul cu o a#ectare speciala ar depasi suma necesara pentru #inantarea
actiunii respective, s2ar obtine un e,cedent care ar incita la risipa #ondurilor disponibile$ In
situatia inversa, dimpotriva, actiunea respectiva nu s2ar putea realiza in buna masura, din cauza
insu#icientei #ondurilor a#ectate$
+rincipiul nea#ectarii veniturilor nu se aplica cu strictete in practica #inanciara, abaterile
de la principiul unitatii bugetare constituind tot atatea #orme de derogare de la principiul
)(
nea#ectarii veniturilor$
De pilda, atunci cand se instituie un nou impozit sau se ma0oreaza cuantumul unuia
e,istent, guvernul, pentru a atenua starea de nemultumire a contribuabililor, indica si scopul in
care vor #i utlizate incasarile provenite din impozitul respectiv$ ai mult, in unele tari, legea
admite a#ectarea unor venituri c-iar in cadrul bugetului ordinar$
Anualitatea bugetara este principiul bugetar potrivit caruia perioada de timp pentru care se
intocmeste si in care se e,ecuta bugetul de stat este de un an$
In practica statelor, anul bugetar poate coincide sau nu cu anul calendaristic$ Inceputul
anului bugetar in tarile in care acesta nu coincide cu anul calendaristic este determinat de #actori
de natura economica, de traditie, de regimul de lucru al parlamentului$ In tari ca /ustria, Belgia,
Brazilia, Franta, 3ermania, anul bugetar coincide cu anul calendaristic< in alte tari ca /nglia,
Danemarca, Aaponia, anul bugetar se des#asoara in intervalul ) aprilie a$c$ 2 *) martie , anul
urmator< in Italia si Suedia, anul bugetar este cuprins intre ) iulie 2 *( iunie< in S$U$/$, anul
bugetar se des#asoara de la ) octombrie 2 *( septembrie$
La intocmirea proiectului de buget, intr2o tara cu un pronuntat caracter agricol, este
necesar a se cunoaste perspectivele recoltei, deoarece resursele #inanciare ale statului in anul
pentru care se ibtocmeste bugetul depind in mare masura de veniturile realizate din agricultura in
anul de baza$ De asemenea, intr2o tara dezvoltata este necesar sa se cunoasca evolutia productiei
industriale, con0unctura pe piata interna si pe cea e,terna, evolutia preturilor si a altor #actori care
in#luenteaza nivelul veniturilor si cresterea economica$
+rocedura parlamentara, numarul de sedinte rezervate dezbaterii proiectului de buget,
modul de solutionare a eventualelor divergente dintre guvern si parlament, ori dintre camerele
parlamentare pot in#luenta momentul inceperii anului bugetar$
In unele state, traditia are un rol important in stabilirea si perpetuarea unei anumite
practici bugetare$
4omania a cunoscut o e,perienta interesanta cu privire la principiul anualitatii$ +ractica
romana a imbratisat de la inceput principiul anualitatii impozitelor directe, #iind in#luentata de
practica #ranceza si belgiana$ In practica bugetara din tara noastra, anul bugetar a inceput la
di#erite date$ /st#el, pana in anul )??(, anul bugetar coincidea cu anul calendaristic$ Dupa anul
)??(, anul bugatar a inceput la ) aprilie$ Din anul )@'*, s2a trecut din nou la ) ianuarie ca data a
inceperii anului bugetar$
))
In practica #inanciara a statelor dezvoltate se cunosc abateri de la anualitatea bugetara$ In
Franta, de pilda, se aplica #ormula legilor program pentru c-eltuielile esalonate pe o perioada
mai indelungata de timp$ Legea program nu are caracter obligatoriu , ci numai valoarea unei
declaratii de intentii$
In unele state, principiul anualitatii bugetului de stat, sub aspectul duratei e,ercitiului
bugetar, se re#lecta in practica bugetara in asa 2 numitul sistem de e,ercitiu, care presupunein
plus o perioada de trei sau sase luni, de la scadenta anului bugetar pana la momentul inc-eierii
e,ercitiului bugetar, interval in care se continua incasarea veniturilor si e#ectuarea c-eltuielilor$
/cest sistem prezinta dezavanta0ul coe,istentei in paralel a doua bugete 2 bugetul anului e,pirat,
cu privire la care se e,tinde perioada e,ecutiei bugetare pentru lic-idarea operatiunilor a#erente
si bugetul in curs 2 #apt ce creeaza di#icultati in activitatile de evidenta si control bugetar$
Publicitatea bugetului este principiul potrivit caruia bugetul de stat este adus la cunostinta
opiniei publice, in scopul in#ormarii cu privire la resursele preconizate de guvern si la destinatia
data banilor publici$ /sr#el cu prile0ul dezbaterilor parlamentare, ci#rele proiectului de buget sunt
comentate nu numai in salile de sedinte ale organelor legislative, ci si in presa, la radio si
televiziune$
Dupa adoptarea legii cu privire la bugetul de stat, aceasta este data publicitatii, aparand
atat in publicatii o#iciale 5onitor %#icial, Buletin etc$6, cat si in culegeri de acte normative$
/semanator se procedeaza si cu contul general de inc-eiere a e,ercitiului bugetar, care este
aprobat de parlament si dat publicitatii in #orma o#iciala $ acesta reprezinta, de #apt o #orma de
control din partea parlamentului si a opiniei publice a modului in care a #ost e,ecutat bugetul de
stat adoptat cu un an in urma$ +entru ca opinia publica sa se poata in#orma asupra situatiei
#inantelor publice, bugetul de stat ar trebui sa #ie intocmit intr2o #orma simpla, clara si precisa,
insa, practic, legea cu privire la bugetul de stat si ane,ele sale este voluminoasa si cuprinde
dispozitii redactate intr2un limba0 de stricta specialitate, inaccesibil cetateanului de rand$
+ublicarea in#ormatiilor cu privire la bugetul de stat este o necesitate atat pe plan intern,
cat si pe plan e,tern, intrucat situatia #inantelor publice, evolutia puterii de cumparare a monedei
nationale, alaturi de dinamica productiei industriale si de cresterea economica in#luenteaza
decisiv pozitia si creditul de care se bucura un stat pe piata internationala de capitaluri$

)'
BIBLI%34/FI.!
)$ Dan Drosu Saguna, 94/9/9 D. D4.+9 FI1/1"I/4 SI FIS"/L, .dit$ B/ll BecC,
Bucuresti, '(()
'$ ircea Ste#an inea, .ugen IordDc-escu, /nca i-aela 3eoroceanu, D4.+9UL
FI1/19.L%4 +UBLI"., .dit$ B/ccent, "lu021apoca, '(('
*$ ircea Ste#an inea, Lucian 9eodor "-iriac, "osmin Flavius "ostas, D4.+9UL
FI1/19.L%4 +UBLI"., .dit$ B/ccent, "lu021apoca, '((:
)*