Cu cat omul este mai aproape de Dumnezeu, cu atat vede pe Dumnezeu mai mare si pe

sine mai mic; cu cat insa omul este mai departe de Dumnezeu, cu atat se vede pe sine mai
mare si pe Dumnezeu mai mic. (Sfantul Nicolae Velimirovici)
"n iuire se afl! cea mai un! ap!rare a noastr!." " Sf#ntul $mrozie de %ilan
"Cel ce cunoa&te este ca &i lum#narea aprins!, de la care pot lua lumin! mii de alte
lum#n!ri." " Sf#ntul 'oan (ur! de $ur
"Dumnezeu a vrut s! ne na&tem unii din al)ii spre a fi le*a)i unii de al)ii prin dra*oste &i a
fi e*ali." " Sf#ntul 'oan (ur! de $ur
"Nu"l invidia)i pe cel o*at pentru averea sa, pe cel puternic pentru demnitatea sa &i pe
cel +n)elept pentru &tiin)a sa, c!ci toate acestea sunt mi,loace ale virtu)ii pentru cei care le
+ntreuin)eaz! ine, fiindc! fericirea nu st! +n ele +nsele." " Sf#ntul Vasile cel %are
Dumnezeu este cel care a creat femeia frumoas!, diavolul este cel care a f!cut"o
atr!*!toare" " Victor -u*o
.e noi, nimeni nu ne poate nenoroci, dec#t noi +n&ine, tot a&a cum nu ne poate face ferici)i
altcineva dec#t noi +n&ine, dup! /arul lui Dumnezeu." " Sf#ntul 'oan (ur! de $ur
0n om se consider! cu adev!rat lier atunci c#nd accept! s! devin! roul lui Dumnezeu."
" Sf#ntul %a1im %!rturisitorul
"$ fi aproape sau departe de Dumnezeu depinde de omul +nsu&i, pentru c! Dumnezeu este
pretutindeni." " Sf#ntul 'oan (ur! de $ur
Dup! cum amintirea focului nu")i +nc!lze&te trupul, tot astfel credin)a f!r! dra*oste nu")i
va +nc!lzi sufletul." " Sf#ntul %a1im %!rturisitorul
2mul smerit are +ntotdeauna odi/n!, fiindc! nimic nu poate s!"i tulure ori s!"i cl!teasc!
mintea." " Sf#ntul 'saac Sirul
"3!darea este +nso)itoarea +n)elepciunii." " 4ericitul $u*ustin
"Dumnezeu nu ne porunce&te &i nu dore&te s! fim tri&ti +n inima noastr!; mai de*ra!,
dore&te ca, din iuire pentru 5l, s! avem mereu ucurie +n suflet." " Sf#ntul 'oan Sc!rarul
51ist! un prover rusesc care spune c! dac! ai pierdut o*!tia +nseamn! c!, de fapt, nu ai
pierdut nimic. Dac! ai pierdut s!n!tatea, ai pierdut ,um!tate din ce puteai s! pierzi, iar
dac! ai pierdut credinta +n Dumnezeu, +nseamn! c! ai pierdut totul. Sf#ntul Vasile cel
%are spune foarte frumos c! dac! omului +i vei da toate o*!tiile lumii si +l vei face re*e,
sufletul tot nu se va s!tura. Sufletul nu se poate s!tura dec#t +n Dumnezeu6 Dac! 7"ai
*!sit pe Dumnezeu, +nseamn! c! ai *!sit totul. Nu treuie s! uit!m faptul c! puterile
demonice nu au dec#t un sin*ur scop8 de a ne lovi si a ne strica sufletul, iar pentru asta nu
ezit! s! foloseasc! orice mi,loace. $tunci c#nd omul are Du/ul lui -ristos +n sine, atunci
c#nd se umple de cuv#ntul lui Dumnezeu si de cuvintele Sfintilor .!rinti, atunci toate
revin la locul lor. C#nd r!m#nem prinsi +n +ncercarea de a ne str#n*e o*!tie pentru trup,
dar pentru suflet nu str#n*em nimic, atunci nici ratiunea, nici vointa, nici sentimentele
nu"si mai +ndeplinesc rostul, iar omul piere +n dezn!de,de. 9reuie s! tinem minte c! totul
tine de .rovidenta divin!. 4!r! voia lui Dumnezeu nu cade nici un fir de p!r din capul
nostru6 Sf#nta Scriptur! ne spune c! atunci c#nd -ristos era pe %area (alileii si dormea
+n coraie a +nceput o furtun! care putea +neca +n valuri coraia. 0cenicii s"au *#ndit c!
le"a venit sf#rsitul si 7"au trezit pe %#ntuitorul -ristos spun#ndu"'8 "nv!t!torule,
pierim6". $tunci 5l a poruncit m!rii s! +nceteze, iar pe ucenici i"a +ntreat pentru ce s"au
speriat. $ici vedem, de fapt, viitorul :isericii noastre. :iserica este coraia care pluteste
+n marea vietii. n aceste vremuri, nou! ni se pare c! -ristos doarme si oamenii sunt
panicati c! vine sf#rsitul lumii. 9reuie s! fim +ntelepti si s! nu ne temem dec#t de
Dumnezeu6
-Ati amintit de o veche temere a oamenilor pe care unii se preocup s o actualizeze
permanent: sfrsitul lumii. Recent, un pastor american fixa acest moment pe 21 mai,
argumentndu-se scripturistic si numerologic, fapt care a strnit ngri!orarea
oamenilor din toat lumea. " spunem c acesta si-a pierdut credi#ilitatea, dar sunt
multi altii care anunt insistent diferite #orne eshatologice. $um i sftuiti pe
credinciosii ortodocsi s se raporteze la aceste %prevestiri%&
"C#nd citim ru*!ciunile +nainte de Sf#nta mp!rt!sanie, prima din aceste ru*!ciuni spune
c! Domnul va veni iar!si +n vremurile din urm!. Dar a spune c#nd va fi aceasta, nimeni
nu poate. .#n! atunci, multe depind +ns! de noi. Cel mai important este s! nu ne *#ndim
la sf#rsitul lumii, ci s! ne *#ndim la sf#rsitul nostru. S! nu ne mai *#ndim la $nti/rist si
s! nu"l astept!m, ci s! ne *#ndim la -ristos si s!"7 astept!m pe $cesta6 Si*ur, e1ist! si
aceste "profetii", dar noi treuie s! nu uit!m c! puterile demonice au o e1perient! foarte
mare si, cum spunea Dostoievs;i, diavolul duce o lupt! cu Dumnezeu, iar c#mpul de
lupt! este inima omului. Cel mai important pentru noi este s! ne p!str!m sufletul curat,
c!ci omul este templu al Du/ului Sf#nt, dup! cum ne spune Sf#ntul $postol .avel, iar
Dumnezeu nu +i p!r!seste pe oamenii de acest fel.
5u am c!l!torit mult prin 3usia, am v!zut multe iserici unde am discutat cu oamenii si
am v!zut c! diavolul lupt! foarte puternic cu :iserica, mai ales +n zilele noastre si, din
aceast! cauz!, oamenii nu se mai *#ndesc la Dumnezeu, ci mai mult la vremurile de pe
urm!. Nu mai voresc despre Sf#nta Scriptur! sau de m#ntuirea sufletului, ci mai mult
despre $nti/rist. Domnul ne"a pre*!tit un cer nou si un p!m#nt nou si ne"a oferit +n dar
c#teva zeci de ani pentru a ne pre*!ti +n vederea vesniciei. 7a aceasta treuie s! cu*et!m
si s! o astept!m +n cur!tia sufletului6
-$um ne putem pstra sau cum putem do#ndi curtia sufletului&
"7"am +ntreat odat! pe %itropolitul 'osif de $lmata cum s! do#ndesc cur!tia inimii. 5l
mi"a spus c! nu treuie s! ne *#ndim direct la acest lucru. 9reuie s! do#ndim mai +nt#i
cur!tia a ceea ce este su inim!. Dac! vom reusi s! do#ndim cur!tia trupeasc!, atunci va
urma si cur!tia sufletului. (#ndirea, sentimentul si vointa lier!, toate acestea s! le
oferim lui Dumnezeu. $tunci c#nd omul si"a cur!tit sufletul de murd!rie, simte o ucurie
si o pace odi/nitoare. .entru a ne cur!ta si m#ntui sufletul, Sfintii .!rinti ne sf!tuiesc s!
tinem calea de mi,loc, care este calea de aur, adic! s! r!m#nem foarte aproape de
:iserica"mam! si s! nu tr!im dup! cum voim noi, ci s! ascult!m de :iseric!. $m +ntreat
odat! o fetit! de < ani8 "Dac! un +n*er nu ar asculta de Dumnezeu, ci va tr!i asa cum va
vrea el, cu cine va sem!na=". Si ea mi"a spus8 "Cu un prost!nac6". De aceea, treuie s!
ascult!m pe mama noastr!, :iserica, pentru ca s! fim feriti s! credem +n alte +nv!t!turi
dec#t cele adev!rate. 9otodat!, treuie s! nu uit!m c! %#ntuitorul -ristos ne"a l!sat
pentru m#ntuirea noastr! Sf#nta 5u/aristie. n timpul Dumnezeiestii 7itur*/ii, p#inea si
vinul se prefac +n 9rupul si S#n*ele %#ntuitorului, iar omul, apropiindu"se de potir, +l ia
+n sine pe -ristos cel viu, deci nu o parte a 9rupului lui -ristos, ci pe nsusi -ristos
+ntre*. 9rupul lui -ristos se uneste cu trupul nostru, iar S#n*ele lui cur*e prin s#n*ele
nostru si astfel omul devine o celul! +n 9rupul tainic al lui -ristos. 9reuie s! iuim pe
Dumnezeu si pe aproapele, iar dac! vom +mplini aceste dou! porunci, atunci ne vom
m#ntui6