CORELAIA COMPETIVITATE MEDIU DE

AFACERI
1. DEFINIREA COMPETITIVITATII
Competitivitatea este un concept complex, indelung dezbatut de
economistii din intreaga lume. Find indisolubil legat de notiunea de
competitie, el exprima la un nivel general, capacitatea persoanelor,
firmelor, economiilor, regiunilor de a se mentine in competitia derulata
la un nivel intern si/sau mai ales international si de a obtine avantaje
economice (si nu numai), in conditiile unui anumit mediu de afaceri .
Definirea competitivitatii la nivel de firma este relativ usor de realizat
dupa parerea profesorului Carbaugh de Washington University. In opinia
sa o firma este competititva daca produce bunuri si servicii de o calitate
superioara sau la un prt mai scazut decat competitorii sai interni sau
externi. Din punctul de vdere al unei natiuni insa, competitivitatea poate
fi definita in multiple feluri. oate aceste abordari si clasificari au un
numitor comun ! acestea exprima capcitatea si abiliatea tarii
respective e a !tili"a i# $% e&icie#t %p%rt!#itatile e pe piata
$%#iala..
In conceptia clasicilor economiei politice, manifestarea cererii si a
ofertei intemeiata pe libera ini"iativa, generata de proprietatea privata,
negli#eaza factoriii de timp si de loc. $rin insusi faptul ca echilibrul
economic se asigur% numai prin sistemul si mecanismul pietelor, agentii
economici sunt condamnati la pasivitate,
&cestia avand asigurat fie avanta#ul cornparativ absolut fie pe cel re'ativ.
In teoria moderna asa cum remarca economistul austriac !eter
"c#ifico $ competitia coexista cu elemente monopolistice, ea este deci
$!lti&%r$a' caci nu se manifesta doar prin preturi, ci in egala masura,
prin modul de a produce, prin calitatea produsului, prin politica de
vanzari si poli/compatitie ( concurenta ) este i$per&ecta si, prin insusi
acest caracter, ea este i#a$ica si e&ectiva % &ceasta optica, specifica
perioadei contemporane cu privire la competitivitate, ar putea fi
considerata baza conceptului avanta#ului competitiv. D%!a caracteristici
ale c%$petitivitatii aratate v%r &i val%ri&icate pe#tr! e&i#irea
ava#ta(!l!i c%$petitiv si al $as!ril%r ce treb!ie a%ptate pe#tr! ca %
tara ) % ec%#%$ie* sa+l %bti#a , caracterul multifactorial si caracterul
procesual, la i#ter&ere#ta i#tre i#ter# si e-ter#' i#tre
pr%!ctivitatea &%l%sirii &act%ril%r e pr%!ctie isp%#ibili i# car!l
ec%#%$iei e re&eri#ta si e&icie#ta c! care se er!lea"a relatiile
c%$erciale i#tertari.
( definitie a competitivitatii internationale, care corespunde
stadiului actual, a fost mentionata economistul ). Carbaugh
Competitivitatea internationala reprezinta capacitatea unei tari, in
conditiile pietei libere si ale unei concurente corecte, de a concepe,
produce si comercializa bunuri si servicii fie de o calitate superioara,
fie la un pret inferior fata de produsele si serviciile oferite dea alte
tari %.
O&erirea % b!#!ri si servicii % % calitate s!peri%ara este i#
$% clar % pr%ble$a le.ata e c%$petitivitate. . C! t%ate acestea'
as!pra !lti$ei parti a e&i#itiei / aceea le.ata e pret / p%t &i l!ate i#
c%#sieratie si alte %pi#ii. &stfel, exista parerea ca, dorinta unor tari de
a obtine preturi mari la produsele comercializate pe piata mondiale
reprezinta un obiectiv mult mai atractiv si, deci, o dovada mult mai
evidenta a competitivitatii, decat vanzarea la preturi mici. Daca asociem
un produs specific zilelor noastre, calc!lat%r!l' cu teoria lui *ernon. vom
putea observa o serie de ele$e#te care s!sti# caracter!l $!lti&act%rial
al c%$peititivitatii' ca si cel pr%ces!al. &stfcl, banalul calculator de
buzunar. care a fost inventat a inceputul anilor +, si care se vindea de
c-tre producatorii amoricani cu .,,, de dolari bucata, avea a inceputul
anilor /, un pret de aproximativ 0,, U1D, pentru ca apoi sa scada in
urm2torii ani pana la un pret de .,34, de dolari, ceea ce a f2cut ca
productia sa sa fie abandonata practic de cei care l3au lansat. Daca pentru
un producator din .&sia de 135, &merica 6atina sau 5uropa 5st., un pret
al calculalorului de ., U1D, poate fi competitiv pentru companii precum
exas Instruments, 7e8lett $ac9ard sau Casio, acest nivel de pret este
neremunerator. Ava#ta(!l c%$petitiv al &ir$el%r a&late i# ava#.ara
pr%.res!l!i te0#ic' se a&la i# ra$!rile e var&' i# care ava#s!l
te0#%l%.ic per$ite %bti#erea e pret!ri pe $as!ra si #! i# ra$!rile.
c! te0#%l%.ie sta#ari"at1. $ot fi distinse cel putin doua abordari
principale ale conceptului de compctitivitate asa cum le defineste un alt
economist anglofon, :irsty 7ugues ;

< ( prima abordare priveste competitivitatea ca o c#estiune de
eficienta relativa, static& sau dinamica. &ceasta so poate cuantifica pe
baza nivelurilor de perforananta =nivelul productivitatii. cresterea
competitivitatii, etc.>.
< & doua ahordare considera competitivitatea ca pe o reflectare a
performantelor in comertul international =performant masurate sub
forma cotelor detinute pe pietele de export, fie sub forma gradului de
penetrare a a importului>.
5xista numeroase alte definiri ale competitivitatii. De pilda, (CD5
o defineste astfel ; 'capacitatea firmelor, sectoarelor, regiunilor.
"tatelor sau organismelor supranationale, aflate in competie
interntionala, de a asigura in nod sustinut un venit tridicat din
valorficarea factorilor de productie, precum si venit superior din
valorificarea fortei de munca(.
&ceasta definire, reliefeaza in mod clar impactul determinant pe
care competitivitatea unei natiuni il are asupra nivelurilor veniturilor si
implicit asupra nivelului de trai din tara in cauza. Deci se pune accent pe
finalitatea sociala a cresterii cometitivitatii.
( alta definitie a fost data de Directia ?enerala pentru $robleme
5conomice si @inanciare de pe lAnga Comisia 5uropeana.
)*Competitivitatea + subliniaza specialistii Comisiei ,uropene + este
capacitatea unei tari de a realiza coordonarea cresterii economice cu
ec#ilibrul extern - la baza performantelor externe a tarilor
industrializate sta importanta fundamentala pe care o are comertul
international. .otusi, accentuand rolul pe care il detine diferientierea
produselor in strategia conmpetitiv/ a firmelor, economia industriala a
limitat acest tip de abordare, considerand ca el nu constituie o baza
adecvata pentru o evaluare cuprinz/toare a competitivitatii(. &ceasta
definitie pune accentul. i# pri$!l ra#' pe largirea spectrului
variabilelor ce trebuie luate in considerate in analiza compctitivitatii
=productivitatea, inovatia tehnologica. investitiile in calimtaul fizic si
uman. politici structurale ...>. I# al %ilea ra#' aceasta dcfnitie privestc
cumpetitivitatea prin prisma raportului dintre cresterea economicB si
echilibrul exten. C%$petitivitatea #! este i#sa !# (%c c! s!$a #!la' i#
se#s!l ca #ati!#ile be#e&icia"a e pe !r$a cresterii ec%#%$ice
i#re.istrate e alte #ati!#i. Aceasta e%arce crcsterea ec%#%#ic2
i#tr+% a##!$ita parte a l!$ii' eter$i#a esc0ierea e #%i piete e
es&acere. pe#tr! pr%!sele si serviciile pr%ve#i# i# alte parti'
prec!$ si &%r$area s!rsel%r e apr%vi"i%#are ale acest%ra i# !r$a
Ast&el' a &i c%$petitiv #! i#sea$#a a eter$i#a e"ava#ta(e pe#tr!
ceilalti parte#eri c%$erciali' ci a creste si !tili"a pe epli# ava#ta(!l
pr%pri!.